Decizia civilă nr. 53/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 53/R/2013
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. A-R. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. I. împotriva sentinței civile nr. 1375 din 18 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe pârâtul intimat PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect
obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtului intimat, consilier juridic Mohanu A., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, la data de 18 decembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâtului intimat întâmpinare.
Instanța, din oficiu, invocă excepția tardivității introducerii cererii de recurs.
Reprezentanta pârâtului intimat depune la dosar delegație de reprezentare și arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1375 din_ a T. ui M., pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul
M. I. împotriva P. ui de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul s-a pensionat la_ 8, când era în vigoare Legea nr. 92/1992 potrivit căreia "magistrații cu o vechime de cel puțin 25 ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzută de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării";.
Conform art. 92din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată, în vigoare la data pensionării reclamantului, text introdus pct.13 din Ordonanța 9 din _
1
, magistrații care funcționau la instanțe și parchete situate în mediu rural beneficiau de salarii de bază majorate cu 25%.
Reclamantul a beneficiat la data pensionării de majorarea indemnizației cu 25% pentru activitatea desfășurată în mediu rural, majorare care i-a fost luată în calcul la stabilirea pensiei de serviciu.
Potrivit art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 "Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
Reclamantul nu se află în situația acordării unui spor care să fie calculat la salariul de bază, ci a unei majorări a acestuia, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 85 alin. 2 din Legea nr.303/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 31 octombrie 2012 reclamantul M. I.
, solicitând casarea hotărârii atacate și după judecarea cauzei în fond cere admiterea acțiunii în sensul ca pârâtul P. de pe lângă Tribunalul Maramureș să fie obligat conform art. 82 și 85 din Legea nr. 303/2004 să comunice o adeverință tip Casei Locale de Pensii S. -M., așa cum se prevede în H.G. nr. 1275/2005 în sensul că înainte de 21 septembrie 1998, data pensionării acesteia de pe funcția de prim-procuror al P. ui de pe lângă Judecătoria Dragomirești, localitate rurală la acea dată, a beneficiat de sporul rural de 25%.
În motivarea recursului se arată de către recurent în esență că, prima instanță a interpretat eronat dispozițiile OG nr. 9/1997 în sensul că nu a făcut distincție între majorarea salariului de bază și sporul salariului de bază brut, arătând recurentul că cele două noțiuni nu pot fi asimilate.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 18 decembrie 2012 (f.8-10) pârâtul P. de pe lângă Curtea de Apel C. în numele și pentru interesele P. ui de pe lângă Tribunalul Maramureș
a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant, cu menținerea în întregime sentința civilă atacată.
La termenul din 9 ianuarie 2013, Curtea a invocat din oficiu, excepția tardivității formulării recursului, excepție pe care o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 215 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, în conflictele individuale de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Termenul legal menționat este instituit de către legiuitor ca un termen legal imperativ, nerespectarea acestuia având drept consecință decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 C.proc.civ. Calea de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.
Raportat la dispozițiile legale menționate, Curtea constată că, potrivit dovezii de la fila 53 din dosarul de fond, hotărârea a fost comunicată reclamantului la data de _ , iar recursul a fost formulat la data de _ (f. 4 dosar recurs), cu depășirea termenului legal imperativ menționat, ultima zi de depunere a recursului fiind data de_ .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 301 alin. 1 și art. 306 alin.
2 C.proc.civ. coroborat cu art. 312 alin.1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
2
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul M. I. împotriva Sentinței civile nr. 1375 din_ a T. ui M., pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECATORI | ||||||
C. | M. | S. | -C. | B. | I. | A-R. | M. |
G.
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. M.
3
