Decizia civilă nr. 4499/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4499/R/2013
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. -R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S. -C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. V. E. împotriva sentinței civile nr. 1479 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată Ș.
G. "A. I. "; B. M., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1479 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta C. V. E. în contradictoriu cu pârâta Ș. G.
,,Alexandru I. "; B. M. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Prin art. 39 pct. w) din Legea nr. 284/2010 au fost abrogate expres dispozițiile Legii nr. 330/2009, inclusiv cele privitoare la plata premiului anual pentru personalul plătit din fondurile bugetare.
În ce privește premiul anual aferent anului 2010, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2011, "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în aul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.
Legiuitorul a stabilit așadar expres faptul că în anul 2011 nu se acordă premiul anual, fondurile aferente acestui premiu fiind redistribuite în vederea acordării majorării salariale de 15% prevăzută pentru întreg personalul bugetar în anul 2011, măsura făcând parte dintr-o serie de astfel de măsuri propuse de
legiuitor, care să asigure încadrarea în țintele stabilite prin Strategia fiscal- bugetară. Ca atare, sumele de bani destinate plății premiului anual sunt acordate personalului bugetar, numai că sub o altă formă, anume cea a majorărilor aplicabile la salariile de bază/indemnizații în cuantum de 15%.
În acest sens, este expunerea de motive a Legii nr. 285/2010, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de
bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice
pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, iar sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea acestor majorări salariale prevăzute pentru personalul din sectorul bugetar.
Dispozițiile Legii nr. 285/2010 au fost analizate și de Curtea Constituțională, care prin Decizia nr. 1655/2010 a reținut referitor la măsurile prevăzute de acest normativ următoarele: "Curtea a impus o obligație de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la "cuantumul salariilor/indemnizațiilor și soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condițiile încadrării în politicile sociale și de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare (…)";. De asemenea, se arată în decizia menționată că "pe perioada cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010 înseamnă că, în continuare, există o restrângere a exercițiului unui drept fundamental, respectiv a dreptului la salariu, ca și corolar al dreptului la muncă";, iar o situație de criză economică, astfel cum este justificată în chiar expunerea de motive a legii, reprezintă un temei suficient de grav pentru a determina astfel de măsuri, printre care și neplata premiului anual aferent anului 2010, aplicate nediscriminatoriu întregului personal plătit din fondurile publice.
În contextul jurisprudențial al Curții Constituționale este relevantă și Decizia nr. 207 din 17 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 10 martie 2009, în cuprinsul căreia Curtea, în mod judicios a reținut că: "legiuitorul este în drept totodată să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula";.
În ceea ce privește momentul intrării în vigoare a prevederilor legale criticate
- Legea nr. 285/2010, se constată că acestea au intrat în vigoare la data de_ și se aplică întregului personal bugetar beneficiar al premiului anual conform reglementărilor legale anterioare.
Teoretic, Legea nr. 285/2010 - lege nouă se aplică premiului anual aferent anului 2010, întrucât suntem în cazul unor raporturi juridice ce nu sunt încheiate, ci sunt născute numai sub imperiul legii vechi, dar nu și-au epuizat efectele, câtă vreme plata premiului anual nu a fost realizată în luna ianuarie a anului 2011. Ca atare, plata premiului anual, ca efect viitor al unei situații reglementate prin legea veche, va fi în mod evident sub incidența legii noi, respectiv Legea nr. 285/2010 în situația de față.
Legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituționale, a stabilit că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă sub această formă, începând cu luna ianuarie 2011, ci sub forma majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
Ca atare, prevederile Legii nr. 285/2010 nu retroactivează, acestea neproducând niciun efect pentru perioada anterioară emiterii lor, în ceea ce privește plata premiului anual aferent anului 2010, legiuitorul operând numai o modificare în ceea ce privește plata efectivă a acestuia, plată care are loc sub forma majorărilor salariale ce se acordă în acest an.
Este cert așadar că, din punct de vedere legal, legiuitorul este îndriduit să stabilească atât cuantumul drepturilor salariale, mai ales al celor suplimentare (cum sunt primele, premiile, sporurile etc.), cât și modalitatea de plată a acestora, orice suprimare sau eliminare a unor astfel de drepturi salariale aplicându-se asupra tuturor raporturilor juridice de muncă aflate în derulare,
fără ca aceste măsuri să atragă nerespectarea dispozițiilor constituționale privind neretroactivitatea legii.
Prin urmare, intră în competența exclusivă a legiuitorului, luarea în considerare, la construcția sistemului de salarizare în sectorul bugetar, a sporurilor, premiilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite până la data intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar măsura privind neacordarea premiului anual aferent anului 2010 în anul 2011 este una legitimă din punct de vedere legal și constituțional și se înscrie în rândul politicilor de personal ale statului.
Conturarea unei posesii sau bun în sensul convenției, în ceea ce privește drepturile salariale, are loc atunci când acesta are un fundament solid în dreptul intern, când dreptul este prevăzut în ordinea de drept a statului. În momentul în care dreptul salarial este abrogat sau suspendat, iar această operațiune se realizează prin lege, nu se mai poate reține în continuare existența unei posesii sau bun.
Principiul este exprimat de altfel explicit în hotărârea Kechko versus Ucraina, în care se arată că "…este la latitudinea statului să determine ce sume vor fi plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, făcând modificările legislative necesare. Totuși, dacă printr-o dispoziție legală în vigoare se stabilește plata unor sporuri și condițiile pentru aceasta au fost îndeplinite, autoritățile nu pot în mod deliberat să refuze plata lor, atâta vreme cât dispozițiile legale sunt în vigoare";.
În considerarea celor de mai sus, acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C. V. E.
, solicitând modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost ea formulată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că dreptul de a încasa premiul anual aferent anului 2010 era deja câștigat în anul 2010, chiar dacă plata era amânată până în luna ianuarie 2011, iar Legea nr. 284/2010 care a abrogat posibilitatea acordării lui, a intrat în vigoare ulterior perioadei pentru care acest premiu se acordă.
Faptul că dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost abrogate prin Legea nr. 284/2010 nu este de natură să înlăture dreptul la plata premiului anual aferent anului 2010, întrucât până la momentul abrogării -_, prevederile art. 25 din Legea nr. 330/2009 au fost în vigoare și trebuie să-și producă efectele juridice.
Mai mult decât atât, premiul anual se acordă pentru activitatea deja desfășurată, astfel că, întrucât activitatea aferentă anului 2010 s-a încheiat la _
, iar Legea nr. 284/2010 a intrat în vigoare la_, dreptul la acordarea premiului anual este un drept câștigat, care recompensează activitatea prestată în anul 2010, indiferent de data la care acest premiu urmează a fi plătit.
În practică nu a avut loc o compensare între sumele cuvenite cu titlu de premiu anual și creșterile salariale ce se acordă pentru anul 2011 întrucât natura juridică a celor două categorii de drepturi este diferită.
Recurenta mai precizează că s-a pensionat la data de_, dată la care Legea nr. 330/2009 era în vigoare, astfel că nu avea cum să beneficieze în cursul anului 2011 de premiul anual aferent anului școlar 2009-2010.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare realizate în anul pentru care se face premierea.
Prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010 a fost abrogată în mod expres Legea nr. 330/2009.
Prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor acestei legi.
Astfel, se constată că în mod corect prima instanță a respins acțiunea formulată de către reclamantă, având în vedere faptul că, la data la care premiul anual aferent anului 2010 ar fi fost scadent, conform art. 25 alin. 4 din Legea nr. 330/2009, respectiv în luna ianuarie 2011, erau deja aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010.
În anul 2011 au fost acordate majorări salariale de 15% conform art.1 alin.
1 și 2 din Legea nr. 285/2010. De asemenea, Curtea constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție.
Totuși, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale, iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorul să asigure un tratament egal tuturor persoanelor prin eliminarea începând cu anul 2011 a premiului anual.
Este adevărat că raporturile de muncă ale reclamantei au încetat anterior scadenței drepturilor solicitate, însă la data scadenței - ianuarie 2011, erau deja incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010.
Prin Decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental, iar, pe de altă parte, că prin aceste dispoziții nu au fost încălcate: principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
De asemenea, prin Decizia nr. 21 din_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, s-a stabilit că "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări";.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a menține ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C. V. E. împotriva Sentinței civile nr. 1479 din_ a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I. -R. M. C. M. S. -C. B.
G.
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. M.
