Decizia civilă nr. 494/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 494/R/2013
Ședința publică din data de 19 februarie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, contestația în anulare formulată de contestatorul H. G. privind decizia civilă nr. 4636/R din_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimata S.C.
M. SA C. T., având ca obiect obligație de a face.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 12 februarie 2013, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra contestației în anulare, s-au reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 4636/R/_, pronunțată în dosar nr._, Curtea de Apel Cluj
a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul H.
G. împotriva Sentinței civile nr. 7818/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, care a fost menținută.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
"Criticile aduse de recurent sub aspectul încălcării dreptului la apărare și la un proces echitabil sunt nefondate.
Astfel, la termenul de judecată din data de_, reclamantul prin reprezentant a formulat cereri în probațiune, solicitând obligarea pârâtei la depunerea la dosar a mai multor înscrisuri. prima instanță constatând că probele existente la dosarul cauzei sunt suficiente pentru a lămuri aspectele privitoare la modul în care au fost respectate dispozițiile legale ce au instituit procedura specială de încadrare a locurilor de muncă din cadrul societății pârâte în condiții de muncă speciale, astfel că, nu a mai continuat în administrarea altor probatorii.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea a reținut că prin dispozițiile HG nr. 1025/2003 adoptată în temeiul art. 20 din Legea nr. 19/2000, legiuitorul a stabilit în primul rând criteriile ce se impuneau a fi întrunite în mod cumulativ pentru încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale.
Chiar dacă în cazul reclamantului, potrivit susținerilor acestuia, au fost întrunite toate aceste criterii, urma a fi îndeplinită o procedură obligatorie, stabilită prin dispozițiile art. 3 și urm. din HG nr. 1025/2003, care cuprindea mai multe etape, și anume: nominalizarea locurilor de muncă; solicitarea de verificare a activităților, inițiată de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții angajaților în cadrul comitetului de securitate și sănătate în muncă ori cu responsabilul cu protecția muncii, adresată inspectoratelor teritoriale de muncă; verificarea de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces-
verbal; efectuarea expertizei tehnice, la solicitarea angajatorului împreună cu sindicatele sau cu reprezentanții angajaților și efectuarea expertizei medicale.
Parcurgerea acestor etape era condiționată de rezultatul verificării de către inspectoratele teritoriale de muncă a locurilor de muncă, confirmată prin proces- verbal și era urmată de depunerea de către angajator a unui dosar la Comisia pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale, constituită în cadrul
M. ui Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, care acorda avizul final.
În cauza dedusă judecății, societatea pârâtă SC M. C. T. a urmat procedura instituită prin prevederile HG nr. 1025/2003, obținând Avizul nr. 34/_ privind încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, eliberat de Comisia pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale, din cadrul M. ui Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, însă, astfel cum rezultă din lista actualizată a locurilor de muncă care au fost încadrate în gr. I de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001, și care se regăsesc în Anexa nr. 1 la Legea nr. 226/2006, procedura urmată nu a avut în vedere și locul de muncă în care reclamantul a desfășurat activitatea corespunzătoare postului de inginer.
Prin urmare, o cerere de constatare a desfășurării activității într-un interval de timp determinat la un loc de muncă în condiții speciale, fără ca anterior locul de muncă respectiv să fi fost încadrat în condiții speciale potrivit procedurii obligatorii descrise mai sus, este neîntemeiată, soluția primei instanțe de respingere a acțiunii reclamantului fiind astfel temeinică și legală.
Cum intenția legiuitorului a fost aceea de a crea prin intermediul HG nr. 1025/2003 o procedură obligatorie, în cadrul căreia sunt conferite drepturi și obligații doar anumitor instituții în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții speciale, și de a nu lăsă la latitudinea fiecăruia dintre salariați inițiativa de a solicita recunoașterea condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea, demersul efectuat de către salariat în afara acestui cadru legal nu poate fi primit.";
În data de_ contestatorul H. G. a formulat contestație în anulare
împotriva Deciziei Civile nr. 4636/R/_, pronunțata de Curtea de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr._, solicitând admiterea contestației în anulare, retractarea Deciziei civile nr.4636/R/2012, rejudecarea recursului declarat în sensul modificării în totalitate a Sentinței civile nr. 7818/_, ca fiind netemeinica si nelegala, și admiterii cererii așa cum a fost inițial formulata, cu obligarea paratei SC M. SA C. T. sa recunoască activitatea desfășurata de contestator in perioada_ -_ că este asimilata stagiului de cotizare în condiții speciale de munca conform Legii nr.226/2006 si Aviz nr.34/2005.
În motivarea contestației se arată că în perioada_ -_, contestatorul si-a desfășurat activitatea in cadrul S.C. M. C. T., ocupând
funcții diferite ca: inginer stagiar, inginer in cadrul secției OE2 si flux de sudura, inginer tehnolog si inginer sef atelier.
Conform înscrierilor din cartea de munca de la poz.84 - poz.88 și adeverințelor nr. G13/316/_ și nr. G13/436/_, întreaga activitate desfășurata de contestator anterior datei de_ a fost încadrata in totalitate in grupa a l-a de munca.
După data de_ pana la_ a continuat sa lucreze la aceleași locuri de munca si in aceleași condiții.
Astfel: - de la data de_ -_ conform înscrierilor de la poz.76 pana la poz.98 din carnetul de munca a lucrat in funcția de sef atelier flux sudura; - de la data de_ -_ conform înscrierilor de la poz.99 pana la poz.116 din carnetul de munca a lucrat in funcția de sef OE2, aceste locuri de munca fiind încadrate pana la data de_ în grupa l-a de munca in procent de 100%.
În Anexa nr.1 la H.G. nr.1025/2003 privind metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiții speciale, în lista locurilor de munca in care se desfășoară activități ce pot fi încadrate in condiții speciale, la poz.23 este înscrisa "Activitatea desfășurata de personalul din oțelarii".
În Legea nr.226/2006, privind încadrarea unor locuri de munca in condiții speciale, in Anexa 1, in lista cuprinzând locurile de munca încadrate in condiții speciale la poz.nr.23 este înscrisa "Activitatea desfășurata de personalul din oțelarii".
În Anexa 2, din Legea nr.226/2006 sunt nominalizate unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor si criteriilor de încadrare in condiții speciale, in conformitate cu prevederile H.G. nr._, la poz.nr.36, fiind nominalizata Societatea Comerciala Industria Sârmei S.A. C. T. (actual M. S.A.), fiind înscrise si locurile de munca in care se desfășoară activități in condiții speciale. La fel este nominalizat si faptul ca societatea parata a obținut Avizul nr.34/_ pentru încadrarea locurilor de munca in condiții speciale.
Conform Avizului nr.34/_, a fost avizata încadrarea in condiții speciale a următoarelor locuri de munca din societatea parata:
Nr.1. Oțelăria electrica - Activitatea desfășurata de personalul din oțelarii; Nr.2. Turnatorie feroase si neferoase
Nr.3. Laminare la cald;
Nr.4. Activitatea de forjare la cald, manual cu ciocane si prese de peste 200 kg/forța;
Nr.5. Electrozi de sudura
Conform prevederilor art.1 alin.( 1) si (2) din Legea nr.226/2006: "Începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate in condiții speciale locurile de munca in care se desfășoară activitățile prevăzute in anexa nr. 1 ",
"Locurile de munca prevăzute la alin.(1)sunt cele din unitățile prevăzute in anexa nr.2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor si criteriilor de încadrare in condiții speciale, in conformitate cu prevederile H.G. nr.102512oo3 privind metodologia si criteriile de încadrare a persoanelor in locuri de munca in condiții speciale, cu modificările si completările ulterioare".
Printre unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor si criteriilor de încadrare in condiții speciale enumerate in anexa nr.2 se regăsește
S.C. Industria Sârmei S.A, antecesoarea juridica a actualei parate, devenind astfel aplicabile dispozițiile art.1 alin.(3) din Legea nr.226/2006.
Locurile de munca in care se desfășoară activități in condiții speciale in cadrul societății parate sunt cele prevăzute la pct.19 (a, d,f); pct.23 (a,b); pct.24; pct.25 (a,b,e, f,g) si pct.26 din anexa 1 a Legii nr.226/2006.
Activitatea desfășurata de contestator in cadrul secției OE 2 si a Secției Flux de sudura in perioada_ -_ se încadrează in cele descrise la pct.23 din anexa nr.1 a Legii nr.226/2006, fiind încadrata in condiții speciale de munca. Locurile de munca in care si-a desfășurat activitatea contestatorul: Secția
OE 2 si Secția Flux de sudura si condițiile de munca din aceste locuri, sunt prevăzute expres in acte normative, adică: H.G. 1025/2003 si Legea nr.226/2006.
Nominalizarea efectiva si încadrarea concreta a personalului care lucrează in condiții speciale după data de_ nu este făcuta prin actele normative anterior precizate. Nominalizarea persoanelor care au lucrat in condiții speciale, după obținerea avizului necesar, era atributul exclusiv al conducerii societății parate.
Fostul angajator a demarat procedurile de încadrare a locurilor de munca si activităților desfășurate in condiții speciale de munca.
Cum conducerea de atunci a S.C. Industria Sârmei S.A. a exclus nejustificat unele categorii de personal precum: controlorii de calitate, inginerii, inginerii tehnologi șefi de atelier si șefii de secție de pe listele întocmite ajungându-se astfel la soluția de sesizare a instanțelor de judecata.
Sesizarea instantei de judecata competente este in fapt si in drept unica posibilitate legala de a obține de către persoanele "uitate nejustificat din liste" încadrarea in condiții speciale de munca după data de_ .
Întrucât locurile de munca si activitățile concrete desfășurate in baza funcțiilor deținute de contestator anterior datei de_, au fost încadrate in totalitate in grupa l-a de munca, iar ulterior contestatorul a continuat sa muncească tot in aceleași locuri si condiții, iar parata nu poate face dovada ca a
îmbunătățit in vreun fel condițiile de munca, se impune cu obiectivitate obligarea pârâtei prin hotărâre judecătoreasca sa recunoască ca acesta a muncit in condiții speciale după data de_ .
Contestatorul precizează că există colegi ai săi care in aceleași locuri de munca si condiții, având aceeași pregătire profesionala si funcții similare, au obținut prin hotărâri judecătorești irevocabile, încadrarea muncii lor in condiții speciale - Decizia civila nr.2497/R/2009, Sentința civila nr.3655/_ si Sentința civila nr.7068/_ .
În drept, contestatorul a invocat prevederile art.304, art.317, art.318 Cod pr. civ., Ordinul nr.50/1990, Legea nr.19/2000, H.G. 1025/2003, Legea nr.226/2006, art.183 din Codul Muncii, art.28 si art.30 din Legea nr.263/2010.
Analizând contestația în anulare formulată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 318 cod proc. civ. "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.";
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în cazurile limitativ enumerate de lege, textele care o prevăd fiind de strică interpretare.
În raport de motivele invocate de contestator, Curtea constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 318 cod procedură civilă.
Primul motiv prevăzut de art. 318 cod proc. civ. - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite.
Textul vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, astfel că nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare aspecte vizând greșeli de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale.
Or, în cauză, aspectele invocate de contestator drept motive ale contestației în anulare reprezintă practic o reiterare a motivelor invocate și în recurs, fără ca acesta să indice în concret care consideră că este greșeala materială care ar fi condus la pronunțarea unei soluții greșite.
Astfel, contestatorul expune pe larg starea de fapt și face trimiteri la norme legale, în raport de care apreciază că activitatea pe care a desfășurat-o după data de_ trebuia încadrată în condiții speciale, fără a face nici o referire la considerentele avute în vedere de instanța de recurs la pronunțarea deciziei contestate.
Totodată, se constată că în cauză contestatorul nu a indicat motive de recurs care nu au fost cercetate de instanța de recurs, astfel încât contestația
apare ca fiind nefondată și prin raportare la acest motiv de contestație în anulare reglementat de dispozițiile art. 318 teza a doua cod procedură civilă.
Se constată astfel că motivele invocate de contestator nu se încadrează în cele prevăzute limitativ în dispozițiile legale menționate anterior, întrucât contestatorul invocă practic greșeli de judecată, scopul urmărit fiind acela de a se obține o nouă examinare a cauzei sale soluționate în mod irevocabil, fapt care
încalcă principiul securității juridice și dreptul la o instanță, componente esențiale ale sistemului de garanții instituit prin art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Popov contra Republicii Moldova, nr.2, Hotărârea CEDO din 6 decembrie 2005).
Fiind o cale de retractare, și nu de cenzură judiciară, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind
inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate de instanță și care s-a pronunțat asupra motivelor de recurs invocate de parte.
Pe de altă parte, se reține că, în cauză, contestatorul a indicat în mod formal ca temei de drept al contestației în anulare formulate și dispozițiile art. 317 cod proc. civilă, întrucât din expunerea motivelor contestației se constată că nu se invocă nici unul dintre motivele reglementate de acest text de lege, respectiv nu se invocă nici neîndeplinirea procedurii de citare cu partea pentru ziua când s-a judecat pricina și nici încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și ale art. 320 Cod procedură civilă, Curtea va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul H. G. .
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul H. G. împotriva deciziei civile nr. 4636/R/_ a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G. -L. T. I. T.
Red.GLT/dact.MS 2 ex./_
GREFIER
N. N.
