Decizia civilă nr. 591/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 591/R/2013

Ședința publică din data de 26 februarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. T.

JUDECĂTOR: D.

C.

G.

JUDECĂTOR: G.

-L.

T.

GREFIER: N.

N.

S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta Ș. CU C. I -

V. B. împotriva sentinței civile nr. 9509 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, privind și pe intimata reclamantă P. M. I.

, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată

P. M. I. personal și asistată de avocat Patricia G. din cadrul Baroului Cluj, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta reclamantei arată că nu s-a formulat vreo cerere de îndreptare a erorii materiale, iar instanța constată că cererea de îndreptare a erorii vizează anumite clarificări în cadrul cererii de chemare în judecată.

Reprezentanta reclamantei declară că nu are alte cereri de formulat.

Nefiind formulate cereri în probațiune sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantei solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțate de prima instanță ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 9509/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._

, s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta P. M. I. (fostă MARC. ), în contradictoriu cu pârâta Ș. CU C. I-V. B. .

A fost obligată pârâta să reîncadreze pe reclamantă în funcția de institutor I pentru ciclul primar începând cu data de 01 ianuarie 2011.

A fost obligată pârâta la calcularea drepturilor salariale corespunzător funcției didactice de profesor pentru ciclul primar și la plata diferenței dintre drepturile salariale astfel calculate și drepturile salariale efectiv încasate începând cu data de 01 februarie 2011, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta este salariată a pârâtei S. cu clasele I-V. B., ocupând funcția de învățător.

În anul 2008 reclamanta a absolvit cursurile organizate de Facultatea de Psihologie din cadrul Universității Spiru Haret București - specializarea Psihologie și a promovat examenul de licență în sesiunea iulie 2008, fiind emisă de către Universitatea Spiru Haret București diploma de licență seria A1 nr. 0145066/_ (f.3).

Pe baza acestor adeverințe începând cu toamna anului 2008 reclamanta a fost încadrată în funcția institutor I.

Ulterior, prin Decizia nr. 63/_ emisă de pârâtă reclamanta a fost încadrată în funcția de institutor gradul II începând cu data de_ (f.15).

Conform dispozițiilor art. 1 alin. 1, "Condițiile de ocupare a funcțiilor didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor pentru învățământul primar sunt îndeplinite de absolvenții cu diplomă ai ciclului I de studii universitare de licență cu specializarea "Pedagogia învățământului primar și preșcolar" repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de: educatoare, educatoare/educator, educatoare/educator itinerant/de sprijin, învățător, învățător-educator sau învățător itinerant/de sprijin";, alin.3 lit. d al aceluiași act normativ stabilind: "Condițiile de ocupare a funcției didactice de profesor în învățământul primar sunt îndeplinite și de absolvenții cu diplomă ai liceului pedagogic cu una dintre specializările "Învățător", "Educatoare-Învățător" sau "Învățător-Educatoare" repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de: învățător, învățător-educator sau învățător itinerant/de sprijin, care au finalizat cu diplomă de absolvire/licență și studii universitare de scurtă sau lungă durată ori ciclul I de studii universitare de licență sau ciclul II de studii universitare de masterat, având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una dintre specializările cuprinse în Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului

educ aț ie i, cerce tăr ii ș i inov ăr ii nr._ , la aria curriculară "Om și societate", disciplinele: cultură civică; filozofie; logică, argumentare și comunicare; sociologie; studii sociale; psihologie; pedagogie; istoria și tradițiile minorității maghiare; istorie; geografie; religie; discipline teologice de specialitate, posturile de: profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și profesor logoped, învățământul special, postul de profesor psihopedagog, cu excepția specializărilor cuprinse în anexa nr.2.";

Prevederi similare cuprinde și art. 248 alin.3 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, potrivit căruia "cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru- instructor, antrenor și care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.";

Prin urmare, în contextul legislativ actual, absolvirea de către reclamantă a studiilor universitare de licență organizate de Facultatea de Sociologie - Psihologie din cadrul Universității Spiru Haret îi conferă acesteia dreptul de a fi încadrată în funcția didactică de institutor I.

Instanța a reținut că prin sentința civilă nr.3019/_ pronunțată de Tribunalul Cluj a fost respinsă excepția de nelegalitate a diplomei de licență seria A1 nr. 0145066/_ și a suplimentului de diplomă eliberate de UNIVERSITATEA SPIRU HARET, sentința rămânând irevocabilă prin respingerea

recursului prin Decizia nr. 5039/_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prin care se atesta absolvirea de către reclamantă a studiilor universitare cu diploma de licență, astfel că diploma de licență și suplimentul la diplomă au rămas în ființă, bucurându-se de prezumția de legalitate.

Pentru considerentele expuse, instanța a admis acțiunea formulată de reclamantă, a obligat pârâta să reîncadreze pe reclamantă în funcția de institutor I începând cu data de 01 ianuarie 2011 și, în consecință, a obligat pârâta la calcularea drepturilor salariale corespunzător funcției didactice de institutor I și la plata diferenței dintre drepturile salariale astfel calculate și drepturile salariale efectiv încasate începând cu data de 01 ianuarie 2011, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății.

A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Ș. cu clasele I-V. B.,

solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii față de instituția pârâtă.

În motivarea recursului recurenta a arătat că, în opinia sa, sentința este criticabilă, cel puțin sub aspectul motivelor de recurs reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 8,9 din Codul de procedură civilă.

Recurenta arată că înțelege să reitereze apărările formulate, prin întâmpinare, la instanța de fond.

  1. Raportat la faptul că prin Decizia nr. 63/_ (depusă la dosarul de fond) reclamanta a fost reîncadrată din funcția de INSTITUTOR I în funcția de INSTITUTOR II începând cu data de_, iar prin cererea de chemare în judecată se solicită "obligarea pârâtei la încadrarea în funcția de profesor pentru ciclul primar, începând cu data de_ ", arată că a pus în discuție necesitatea unei precizări de acțiune, din partea reclamantei, în sensul menținerii sau nu a petitului I al acțiunii, așa cum este formulat, iar în lipsa unei atare precizări de acțiune, a înțeles să invoce în conformitate cu dispozițiile an. 137 din Codul de procedură civilă, excepția inadmisibilității acțiunii și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii.

  2. Prin cererea de chemare în judecată formulată împotriva școlii reclamanta P. M. I. solicită instanței de judecată să dispună obligarea unității pârâte la "încadrarea în funcția de profesor pentru ciclul primar începând cu data_, calcularea drepturilor salariale corespunzător funcției didactice de profesor pentru ciclul primar, plata diferenței dintre drepturile salariale astfel calculate și drepturile salariale efectiv încasate începând cu data de 01.0., actualizate cu indicele de inflație până la data efectivă a plății; plata cheltuielilor de judecată".

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamanta contestă faptul că începând cu luna ianuarie 2011 a fost "retrogradată"; la "funcția de bază de învățător" cu toate că în anul 2008 a absolvit studiile Universității "Spiru Haret"; București, Facultatea de Sociologie-Psihologie, conform diplomei nr. I 1484/2009.

În drept reclamanta își motivează acțiunea pe dispozițiile Legii nr.

387/2009, Legii nr. 84/1995, Legii nr. 288/2004, Legii nr. 1/2011.

În ceea ce privește primul petit al cererii de chemare în judecată recurenta învederează că o asemenea solicitare este neîntemeiată, întrucât în ceea ce privește specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie-Psihologie, din cadrul Universității Spiru Haret din București (pentru perioada de studii 2005- 2008), aceasta era acreditată doar la forma de învățământ ZI.

Prin urmare, în vederea recunoașterii studiilor, trebuie ca specializarea care a fost urmată, la o anumită formă de învățământ, să fie acreditată sau

autorizată să funcționeze provizoriu, conform legislației în vigoare la momentul înscrierii în anul I de facultate, și prin urmare, "trebuie verificat în hotărârea de guvern valabilă la momentul înscrierii în anul de facultate, dacă specializarea/programul de studiu de licență respective era acreditat sau autorizat să funcționeze provizoriu la forma de învățământ și în localitatea de desfășurare a studiilor respective".

Specializarea Psihologie, cu forma de învățământ ID la Facultatea de Sociologie-Psihologie din București, din cadrul Universității Spiru Haret din București, nu este prevăzută în nicio Hotărâre de Guvern din anul 2005 și până în anul 2008.

Având în vedere faptul că prin hotărâri ale Guvernului se aprobă Nomenclatorul domeniilor, a structurilor instituțiilor de învățământ superior și a specializărilor/programelor de studii universitare de licență acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, organizate de acestea pentru instituțiile de învățământ superior, orice formă de învățământ trebuie să se regăsească în respectivele acte normative pentru a fi considerată legală.

În acest sens, este și punctul de vedere al M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, din adresa nr. 30132/2011, emis de către Direcția Generală Învățământ Superior, Echivalarea și Recunoașterea Studiilor și Diplomelor (depusă la dosarul de fond), care concluzionând, afirmă faptul că existența unui "program de studiu de licență acreditat, care se desfășoară pentru o anumită formă de învățământ, respectiv ZI, nu conduce la ideea că pentru același program este viabilă și poate fi organizată de către aceeași instituție de

învățământ superior și o altă formă de învățământ la aceleași standarde cerute de legislația în vigoare, respectiv 10, în conformitate cu Decizia Înaltei Curți de C. și Justiție nr. 4726/29 octombrie 2009, irevocabilă".

Prin urmare, reclamanta se află în situația unei persoane care a urmat cursuri universitare la programe de studiu desfășurate la o formă de învățământ neautorizată, respectiv, neacreditată.

Ordonanța Guvernului nr. 10 din 12 august 2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, la art. 3 alin.(l), statuează faptul că

"studenții ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005- 2008 la specializările/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță au dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării și inovării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Prin O.M.E.C.I. nr. 5202 din 22 septembrie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 638 din 28 septembrie 2009, s-a aprobat Metodologia menționată de art. 3 din O.G. nr. 10/2009.

Prin urmare, raportat la aceste considerente, precum și în conformitate cu prevederile art. 1 alin.(3) din O.M.E.C.T.S. nr. 3235 din 9 februarie 2010, ordin emis în temeiul art. 5 alin.(1) lit. a) și b) și art. 7 alin.(1) lit. c) și d) din Legea nr. 128/1997, apreciază faptul că, raportat la obiectul acțiunii, reclamanta nu îndeplinește condițiile de ocupare a funcției de profesor în învățământul primar.

Pe cale de consecință, solicită respingerea petitelor 2-4 din cererea de chemare în judecată, subsidiare primului petit al acțiunii.

În subsidiar, recurenta precizează faptul că, după intrarea în vigoare a Metodologiei privind recunoașterea și echivalarea competențelor profesionale, aprobată prin O.M.E.C.T.S. nr. 5484/2011, emisă în temeiul prevederilor art. 248 alin.(3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, situația încadrării reclamantei

poate fi soluționată în condițiile și cu respectarea prevederilor legale mai sus menționate.

În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 302, art. 304 pct. 8, 9, art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă; Ordonanța Guvernului nr. 10 din 12 august 2009; OMECTS nr. 3235 din 9 februarie 2010; O.M.E.C.I.

nr. 5202 din 22 septembrie 2009.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente Curtea de Apel reține următoarele:

Referitor la susținerile recurentei privitoare la obiectul primului capăt de cerere formulat de reclamantă Curtea constată că prin cererea depusă de reclamantă la dosar la data de 20 septembrie 2012 (fila 40 dosar fond) aceasta a menționat că înțelege să solicite obligarea pârâtei la încadrarea pe funcția de institutor I, sens în care a arătat că dintr-o eroare materială strecurată la redactare, în cererea introductivă de instanță s-a înscris la primul capăt de cerere funcția de "profesor";.

Aceste aspecte sunt evidențiate și în partea introductivă a sentinței pronunțate în cauză de Tribunalul Cluj și la acest obiect al acțiunii s-a raportat prima instanță, dispunând prin sentința atacată obligarea pârâtei să reîncadreze pe reclamantă pe funcția de "institutor I pentru ciclul primar";.

Așadar, criticile recurentei prin care se invocă faptul că reclamanta nu îndeplinea condițiile pentru încadrarea pe funcția de profesor, prin raportare la faptul că prin Decizia nr. 63/_ aceasta fusese reîncadrată din funcția de

"institutor I"; în funcția de "institutor II"; începând cu data de_, sunt lipsite de obiect din moment ce, astfel cum s-a arătat, reclamanta a solicitat încadrarea începând cu data de_ pe funcția de institutor I, iar instanța de fond a dispus în acest sens.

Criticile formulate de recurentă prin care se susține că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, invocându-se în acest sens neacreditarea formei de învățământ la distanță pentru studiile de sociologie psihologie din cadrul Universității "Spiru Haret";, urmează a fi înlăturate având în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 3019/_ pronunțată de Tribunalul Cluj, irevocabilă prin Decizia nr. 5039/_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost respinsă excepția de nelegalitate a diplomei de licență seria A1 nr. 0145066/_ și a suplimentului de diplomă eliberate de Universitatea Spiru Haret, prin care se atesta absolvirea de către reclamantă a studiilor universitare cu diploma de licență.

Curtea constată că excepția de nelegalitate a diplomei emise reclamantei a fost analizată prin raportare la aceleași aspecte invocate de recurentă, anume că forma de învățământ la distanță pentru specializarea respectivă în cadrul Universității "Spiru Haret"; nu ar fi fost autorizată, iar prin hotărârile judecătorești menționate s-a statuat cu putere de lucru judecat faptul că Universitatea Spiru Haret, după înființare potrivit legii, a fost autorizată provizoriu/acreditată pe specializarea, inclusiv domeniu specializare Sociologie- Psihologie, iar actele normative în vigoare nu au prevăzut o acreditare pe forme de învățământ, ci pe specializări, astfel încât au fost înlăturate susținerile privind nelegalitatea diplomei emise reclamantei.

Se reține din susținerile concordante ale părților faptul că anterior emiterii Deciziei nr. 63/_, pârâta a recunoscut studiile superioare absolvite de reclamantă și a dat eficiență acestor studii prin încadrarea reclamantei pe funcția de institutor I.

Prin Decizia nr. 63/_ a fost modificată încadrarea reclamantei din institutor I în institutor II, fără a fi motivată această modificare a încadrării prin

trimitere la anumite dispoziții legale care să fi impus reîncadrarea cu această dată.

Din apărările formulate în cauză de către pârâtă se reține că temeiul pentru care școala, sub îndrumarea M. ui Educației, Cercetării Tineretului și Sportului, nu a agreat luarea în considerare în continuare a studiilor universitare ale reclamantei, a fost acela că forma de învățământ la distanță pentru specializarea sociologie-psihologie din cadrul universității urmate de reclamantă nu era acreditată în momentul începerii anului I de studii. Se înțelege că doar în raport de această condiție, considerată neîndeplinită, s-a refuzat încadrarea reclamantei cu recunoașterea studiilor superioare.

Or, în raport de faptul că, anterior emiterii Deciziei nr. 63/_, au fost recunoscute aceste studii de către aceeași unitate de învățământ, care a procedat la încadrarea reclamantei pe postul de institutor I, nu se poate accepta ca, fără a fi intervenit nici o altă împrejurare de natură a legitima înlăturarea dovezii faptului că reclamanta a urmat cursurile Universității "Spiru Haret";, aceasta să fie înlăturată inopinat, fără nici o altă justificare decât cea arătată, și care ar fi trebuit eventual invocată cu ocazia primei utilizări a acestei diplome în încadrarea reclamantei.

Mai mult decât atât, în raport de dispozițiile sentinței civile nr. 3019/_ a Tribunalului Cluj, Curtea constată ca fiind lipsită de orice suport legal decizia pârâtei de modificare a încadrării reclamantei începând cu data de_, apărând ca total nejustificată înlăturarea dovezii că reclamanta a absolvit studiile superioare, astfel încât se constată că în mod corect a dispus instanța de fond obligarea pârâtei să încadreze reclamanta pe funcția de institutor I începând cu data de_ .

Ordinul nr. 5.484 din 29 septembrie 2011 emis de către M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, invocat de către recurentă, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 735 din 19 octombrie 2011 și a intrat în vigoare cu acea dată, astfel încât orice eventuală modificare a încadrării reclamantei prin raportare la prevederile acestui act normativ (emis în baza prevederilor art. 248 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011) nu poate viza decât o perioadă ulterioară intrării sale în vigoare. Drept urmare, nu s-ar putea verifica temeinicia acțiunii reclamantei pentru perioada începând cu data de_ în raport de dispozițiile acestui ordin, cu atât mai mult cu cât reclamanta contestă modificarea încadrării recunoscute de pârâtă până la data de_ - aceea de institutor I, modificare dispusă, astfel cum s-a arătat mai sus, fără a se invoca o dispoziție legală în acest sens, ci doar aspectele vizând acreditarea formei de învățământ urmate de reclamantă.

Criticile recurentei apar însă ca fiind fondate în ceea ce privește dispoziția instanței de fond prin care pârâta a fost obligată la calcularea drepturilor salariale cuvenite reclamantei corespunzător funcției didactice de profesor pentru ciclul primar și la plata diferenței dintre drepturile salariale astfel calculate și drepturile salariale efectiv încasate începând cu data de 01 februarie 2011.

În acest sens Curtea constată că, în condițiile în care se recunoaște îndreptățirea reclamantei de a fi încadrată începând cu data de_ în funcția de "institutor I";, evident că drepturile salariale cuvenite acesteia sunt cele aferente funcției pe care este încadrată, respectiv aceea de "institutor I";.

În consecință este lipsită de suport legal dispoziția instanței privind obligarea pârâtei la calculul și plata în favoarea reclamantei a unui salariu aferent funcției de profesor, funcție pe care reclamanta nu o ocupă.

De altfel, se constată că în considerentele sentinței instanța de fond reține îndreptățirea reclamantei de a beneficia de drepturile salariale corespunzătoare

funcției didactice de "institutor I";, fiind de presupus că cel mai probabil dispoziția instanței de fond este rezultatul unei erori materiale.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 cod proc. civ. raportat la art. 304 pct. 9 cod proc. civ., Curtea va admite recursul declarat de pârâtă și va modifica în parte sentința atacată în sensul că pârâta va fi obligată la calcularea și plata în favoarea reclamantei a drepturilor salariale corespunzătoare funcției de institutor I pentru ciclul primar.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Ș. CU C. I-V. B. împotriva sentinței civile nr. 9509 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că obligarea pârâtei la calcularea și plata diferenței drepturilor salariale va fi corespunzătoare funcției de institutor I pentru ciclul primar.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 26 februarie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

I. T. D. C.

G.

G.

-L.

T.

GREFIER

N. N.

Red.GLT/dact.MS 3 ex./_

Jud.fond: R.M.V.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 591/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă