Sentința civilă nr. 1369/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1369/2013
Ședința publică din data de 28 Ianuarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: A. M. I. ASISTENT JUDICIAR: I. R.
ASISTENT JUDICIAR: C. | E. | P. |
GREFIER: R. B. | M. |
Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect contestație decizie de concediere formulată de reclamanta H. C., în contradictoriu cu pârâții S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA și S. T. A S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamanta și pârâtele au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Totodată se constată că mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea reclamantei să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de azi,_ .
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține că prin acțiunea înregistrată la data de_ pe rolul Tribunalului C., reclamanta H. C. a chemat în judecată pe pârâtele S. N. de T. F. de M. C. M. SA și S. T. a S. N. de T. F. de M. C. M. SA,
solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulată decizia de concediere nr. 3A_ /_ ; să se constate că față de ea criteriile de concediere colectivă au fost aplicate abuziv și discriminatoriu; să fie dispusă reintegrarea sa pe postul avut anterior concedierii; să fie obligate pârâtele la plata tuturor drepturilor salariale de la data concedierii și până la data reintegrării efective, și a dobânzii legale la aceste sume de bani; precum și obligarea pârâtelor la plata sumei de 20000 de euro cu titlul de daune morale.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat că a fost angajată a pârâtei încă din anul 1990, ocupând inițial funcția de casier căi ferate, pentru ca din anul 2004 și până la concediere să dețină funcția de jurist, respectiv cea de consilier juridic I.
Reclamanta a mai arătat că a fost concediată prin decizia de concediere nr. 3A_ din data de_, care i-a fost comunicată la data de_ și care își produce efectele începând cu data de_ . În această decizie se face referire la programul de restructurare și reorganizare al pârâtei, a cărui aplicare a avut drept consecință desființarea postului său,
arătându-se totodată, în mod concret criteriile de concediere colectivă, prioritare și minimale, și cele aplicabile în cazul său.
Reclamanta a precizat instanței că înainte de concedierea colectivă, oficiul juridic din cadrul Sucursalei T. a S. N. de T. F. de M. C. M. SA era compus din 1 șef de oficiu juridic, 4 consilieri I și 1 consilier III, iar după concedierile colective, era compus din 1 șef de oficiu juridic și doi consilieri I, măsura vizând doar consilierii juridici.
În continuare, reclamanta a arătat și argumentat faptul că, în opinia sa, criteriile de concediere colectivă au fost aplicate în ceea ce o privește în mod abuziv, discriminatoriu și părtinitor.
La data de_, pârâta S. N. de T. F. de M. C.
M. SA a depus, prin intermediul serviciului registratură al Tribunalului C.
, întâmpinare la dosarul cauzei, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată promovate de către reclamantă ca neîntemeiată.
Pârâta a arătat că în perioada anilor 2009 - 2010 s-a confruntat cu mari dezechilibre financiare, care i-au afectat stabilitatea, astfel că desființarea locului de muncă al reclamantei a avut o cauză reală și serioasă. Pârâta a arătat în continuare, în mod detaliat, modul de aplicare a criteriilor de concediere colectivă în cazul reclamantei, arătând totodată că aceasta avea cea mai mică vechime în muncă dintre consilierii juridici angajați ai societății, precum și faptul că aceasta a beneficiat de 6 salarii
compensatorii acordate ca urmare a concedierii.
Referitor la solicitarea de acordare de daune morale ca urmare a concedierii, pârâta a arătat că reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, și, în consecință, nici a pretențiilor bănești solicitate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor a S. N. de T. F. de M. ";C. M. "; SA nr. 8/_ (f. 205) s-a aprobat Programul de restructurare și reorganizare a C. M., menționându-se în mod expres în cuprinsul acestei hotărâri că directorul general este mandatat în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 52 alin. 3 din Codul Muncii, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 40/2011, până la finalizarea procedurii de concediere colectivă.
În ceea ce o privește pe reclamanta H. C., din înscrisurile depuse la dosar rezultă că între aceasta și pârâtă s-au stabilit raporturi de muncă, iar, ca urmare a concedierilor colective operate în cadrul pârâtei conform Programului de restructurare și reorganizare a acesteia, s-a emis Decizia nr. 3A_ din_ (f. 4-6), prin care s-a dispus concedierea acesteia de pe postul de consilier juridic I din cadrul Oficiului Juridic, începând cu data de_, din inițiativa angajatorului și pentru motive care nu țin de persoana salariatului ca urmare a concedierii colective, reținându-se drept motiv al concedierii situația economico financiară a societății menționată în Programul de restructurare și reorganizare, în cuprinsul art. 4 din această decizie fiind enumerate criteriile prioritare pentru stabilirea ordinii persoanelor concediate și criteriile minimale aplicabile după cele prioritate. S-a reținut că reclamantei i se aplică criteriul II i, vizând împrejurarea că, dacă măsura ar putea afecta doi soți care lucrează în aceeași unitate, se desface contractul de muncă al soțului care are salariul cel mai mic, fără ca prin aceasta să se poată desface contractul individual de muncă unei persoane care ocupă un post neavizat de reducere.
În drept
, instanța reține că, potrivit art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Conform art. 76 din Codul Muncii, decizia de concediere trebuie să conțină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea iar, în cazul concedierilor colective, și criteriile de stabilire a ordinii de priorități menționate în art. 69 alin. 2 lit. d din Codul Muncii.
Totodată, astfel cum prevede art. 69 alin. 3 din Codul Muncii, criteriile, prevăzute de lege sau în contractele colective de muncă, avute în vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate în vederea concedierii colective, se aplică pentru departajarea angajaților numai după evaluarea realizării obiectivelor de performanță.
Prin urmare, criteriile la care face referire art. 69 alin. 2 lit. d Codul Muncii, criterii prevăzute de art. 4 din decizia de concediere a reclamantului, se puteau aplica situației acestuia numai subsecvent aplicării criteriului competenței profesionale, stabilit ca urmare a evaluării obiectivelor de performanță.
În cauză, instanța constată că pârâta nu a făcut dovada realizării unei astfel de evaluări a obiectivelor de performanță a angajaților acesteia. Ori, modificările aduse Codului Muncii prin Legea nr. 40/2011 au fost publicate în Monitorul Oficial în data de_, intrând în vigoare în 30 de zile de la publicare, respectiv în_, independent de operațiunea de republicare a Legii nr. 53/2003, care s-a realizat la data de_ .
Prin urmare, la data adoptării Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor a S. N. de T. F. de M. ";C. M. "; SA nr. 8/_
, dispozițiile legale privitoare la evaluarea realizării obiectivelor de performanță în procedura concedierii colective erau în vigoare, împrejurare de altfel cunoscută și acceptată de pârâtă, întrucât în cuprinsul acestei hotărâri se face explicit trimitere, astfel cum s-a menționat mai sus, la dispoziții ale Codului Muncii, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 40/2011.
Instanța reține că dispozițiile art. 69 alin. 3 din Codul muncii urmăresc protecția salariaților, stabilind în favoarea acestora dreptul de a fi evaluați profesional atunci când la nivelul angajatorului se pune problema concedierii colective, scopul acestei prevederi legale fiind înlăturarea arbitrariului în procedura concedierii, astfel că pârâta nu avea posibilitatea de a opta între a aplica sau nu aceste dispoziții legale. Mai mult, se poate reține că este chiar în interesul pârâtei de a menține raporturile de muncă cu aceia dintre angajații săi care dovedesc o competență profesională superioară.
Prin urmare, luarea în considerare a criteriilor indicate în art. 4 din decizia de concediere poate avea loc și poate constitui temei al stabilirii ordinii de prioritate la concediere numai după ce salariații au fost ierarhizați din punct de vedere al competenței profesionale, respectiv al atingerii performanțelor aferente postului ocupat.
Ori, în cazul concedierii reclamantei se constată că nu a operat nicio evaluare a competenței sale profesionale și nicio comparație între competența sa profesională și cea a celorlalți angajați, astfel că instanța constată că nu au fost respectate dispozițiile art. 69 alin. 3 din Codul Muncii în procedura concedierii acesteia.
În ceea ce privește susținerile pârâtei în sensul existenței unui interval de timp prea scurt între intrarea în vigoare a acestor dispoziții legale și momentul concedierii reclamantului, perioadă insuficientă pentru adoptarea
Regulamentului intern care să conțină procedura de evaluare, instanța reține că aceste apărări nu pot fi reținute drept exoneratoare de culpă în nerespectarea dispozițiilor art. 69 alin. 3 din Codul Muncii, cu atât mai mult cu cât aceasta, parte în Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2010 - 2011 a
C. M., și-a însușit clauza, cuprinsă în art. 61 alin. 5, potrivit căreia avea obligația de a stabili criterii de apreciere a competenței profesionale și a disciplinei, pentru ierarhizarea în funcție de acestea a salariaților din formațiile de lucru care își vor reduce activitatea, devenind aplicabile numai în condiții de competență egale criteriile prevăzute la art. 60 alin. 6.
Întrucât etapa evaluării competențelor profesionale constituie, ca urmare a voinței legiuitorului, o etapă obligatorie în cadrul procedurii concedierii colective, iar dispozițiile art. 78 din Codul Muncii sancționează nerespectarea procedurii prevăzute de lege cu nulitatea absolută, instanța constată că se impune anularea deciziei de concediere a reclamantei nr. 3A_ din_ . Totodată, potrivit dispozițiilor art. 80 alin. 1 din Codul muncii, instanța va obliga pârâta să reintegreze reclamanta pe postul și în funcția deținute anterior concedierii și să achite în favoarea contestatoarei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, începând cu data de_ și până la reintegrarea efectivă a acestuia.
În ceea ce privește capătul de cerere vizând obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 20000 de euro, instanța constată că, în prezenta cauză, reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului moral suferit de acesta, respectiv a atingerii concrete ce i-a fost adusă valorilor sale morale ca urmare a emiterii deciziei de concediere ce formează obiectul contestației deduse judecății. Instanța apreciază că soluția ce se va pronunța în ceea ce privește celelalte capete de cerere formulate reprezintă în sine o reparație suficientă a disconfortului moral produs ca urmare a concedierii sale, astfel că nu se mai impune acordarea unor despăgubiri bănești cu titlu de daune morale.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea, va dispune anularea Deciziei de concediere nr. 3A_ din_ emisă de către pârâtă, va dispune reîncadrarea reclamantei în postul deținut anterior emiterii deciziei, va obliga pârâta la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat reclamanta începând cu data emiterii deciziei și până la reîncadrarea efectivă.
În baza art. 274 alin.1 Cod Procedură Civilă, în ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că în cauză aceasta nu a depus nici un document din care să reiasă că aceste cheltuieli au fost efectuate, astfel că se va respinge această cerere ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de către reclamanta H. C., domiciliată în C. -N., str. A., nr. 77, et. 1, ap. 5, județil C., în contradictoriu cu pârâtele S. N. DE T. F. DE M. "C. M. "; S.A., cu sediul în B., b-dul D. G., nr. 38, sector 1 și S. N.
DE T. F. | DE M. "C. M. "; S.A - S. T. | , cu sediul în C. - |
N., Piața A. | I., nr. 17, județul C., și în consecință: |
Dispune anularea Deciziei de concediere nr. 3A_ din_ emisă de către pârâtă.
Dispune reîncadrarea reclamantei în postul deținut anterior emiterii deciziei.
Obligă pârâta la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat reclamanta începând cu data emiterii deciziei și până la reîncadrarea efectivă, cu dobânda legală calculată de la data scadenței până la data plății efective.
Respinge capătul de cerere privind plata daunelor morale în cuantum de 20.000 Euro și a dobânzii legale aferente acestora.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata în sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, A. M. I. | Asistent judiciar, C. -E. P. | Asistent judiciar, I. R. |
Grefier, R. B. M. |
Red./dact. IAM 5 ex. - _
