Sentința civilă nr. 16412/2013. Conflict de muncă
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.16412
Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar B. -A. C. Asistent judiciar A. Ș. Grefier L. C.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamant C. ANA în contradictoriu cu pârâta SC E. SA, având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantei, av. M. Baciu, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de 26 septembrie 2013 prin serviciul registratură al instanței pârâta a depus întâmpinare, în două exemplare, din care un exemplar i s-a comunicat reclamantei, iar la data de 08 octombrie 2013 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f.72).
Instanța, în temeiul art. 131 Noul cod de procedură civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 208, 210 din Legea nr. 62/2011.
Instanța pune în discuție estimarea duratei procesului.
Reprezentanta reclamantei estimează durata procesului la un termen de judecată. Totodată, arată că nu mai are alte cereri de formulat ori probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Instanța estimează durata procesului la un termen de judecată. În temeiul art. 255 NCPC încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra fondului cauzei
Reprezentanta reclamatei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta C. ANA în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A., a solicitat să se constate că în perioada_ -_ a desfășurat activitate la Secția Bijuteria, atelier Confecționare în grupa a II-a de muncă, cu program integral, respectiv să fie obligată pârâta S.C. E. S.A. să elibereze reclamantei o adeverință din care să rezulte că în perioada susmenționată a desfășurat activitate în grupa a II- a de muncă, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea cererii, a arătat reclamanta că și-a desfășurat activitatea în cadrul pârâtei, în calitate de bijutier, cu un program de lucru 100% într- un mediu toxic, la temperaturi de peste +400C, motiv pentru care i se atribuia zilnic o jumătate de litru de lapte pentru contracararea condițiilor de toxicitate, existând și perioade când a beneficiat de spor de toxicitate. Societățile pârâte nu au recunoscut grupa a II-a de muncă, deși activitatea a fost prevăzută de lege ca făcând parte din această categorie și au refuzat soluționarea cererii pe cale amiabilă.
În drept, s-au invocat pozițiile 16, 23, 32, 58 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1992 și dispozițiile art. 2 din Decretul - Lege nr.68/1990.
Potrivit dispozițiilor art. 270 din Codul muncii, prezenta cerere este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Pârâta prin întâmpinare a arătat că a încercat să elibereze adeverință reclamantei dar nu mai detine în arhiva proprie documentele legale care atestă încadrarea în grupa II de muncă si a arătat că este de acord cu expertiza efectuată de expertul Mihai Costescu în celelalte dosare aflate pe rolul Tribunalului C., având acelasi obiect.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
După cum reiese din mențiunile înscrise în carnetul de muncă depus în copie la dosar, reclamanta a fost salariata fostei Întreprinderi Electrometal din mun. C. -N., prestând activitate la Secția Bijuteria, atelier Confecționare în perioada_ -_ .
Potrivit Decretului Lege nr. 68/1990 și H.G. nr. 1223/1990, locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția Muncii, rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul M.M.P.S. nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevedea că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizaților sindicale ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de unitate.
Pe de altă parte, pârâta S.C. E. S.A. (continuatoarea în drepturi a fostei Întreprinderi ELECTROMETAL) a arătat că a făcut demersuri împreună cu sindicatul angajaților la Ministerul Muncii privind încadrarea personalului din atelierul confecționare în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, însă nu a primit un răspuns favorabil.
Instanța reține din concluziile raportului de expertiză întocmit de exp. ing. Mihai Costescu în dosarul nr._ si în alte dosare aflate pe rolul Tribunalului C. că ținând cont condițiile concrete de muncă în care și-au desfășurat activitatea reclamanții din acel dosar, această activitate este încadrabilă în grupa a II-a de muncă. Mai mult chiar, reclamanta a avut locul de muncă în aceeași secție și în condiții similare cu a reclamanților din dosarul mai sus amintit.
Această opinie de specialitate are la bază analiza operațiunilor concrete desfășurate de salariați în cadrul secției și descrise de expert, respectiv rezultatele determinărilor de noxe efectuate de Centrul Sanitar Antiepidemic din C. -N. prin care s-a evidențiat o valoare a noxelor
crescută cu 20% peste limita admisă și prevederile contractului colectiv de muncă care acorda lucrătorilor din atelierul de confecționare bijuterii sporuri salariale.
În acest sens a hotărât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 258/_, care a reținut că Ordinului nr. 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. O astfel de interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente. Din acest motiv, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
Prin Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 - referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Decretului-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului, instanța a admis excepția de neconstituționalitate și constată ca dispozițiile art. 2 alin. 1 din Decretul-lege nr. 68/1990 pentru înlăturarea unor inechități în salarizarea personalului sunt neconstituționale în măsura în care se aplică numai persoanelor de la locurile de muncă și activitățile care, potrivit reglementărilor existente pana în anul 1969 și după aceea, erau prevăzute sa fie încadrate în grupele I și II de munca, nu și celor care au fost încadrate în asemenea locuri de munca sau activități anterior datei intrării în vigoare a actului normativ respectiv.
Având în vedere aceste aspecte, urmează că activitatea desfășurată de reclamantă în cadrul Secției Bijuteria, atelierul Confecționare se încadrează în grupa a II-a de muncă, în conformitate cu pozițiile nr. 37, 43, 69, 146 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990, respectiv pozițiile nr. 8, 24, 92 din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Muncii și Ocrotirilor Sociale nr. 125/1990.
Instanta constată neîntemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată având în vedere că aceasta nu s-a opus admiterii acțiunii si a arătat că este de acord cu raportul de expertiză efectuat în celelalte dosare aflate pe rolul instanței, cu scopul de a suplii lipsa din arhiva pârâtei a documentelor care atestă încadrarea în grupa II de muncă a personalului care a ocupat posturile de bijutier în cadrul societății pârâte.
Așa fiind, în temeiul art. 208 și următoarele din Legea nr.62/2011, instanța va admite cererea formulată și se va dispune obligarea pârâtei să elibereze în favoarea reclamantei o adeverință din care să rezulte că în perioada menționată a desfășurat activitate în grupa a II-a de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de către reclamanta C. ANA (căsătorită
T. u) cu domiciliul în C. -N., str. E. Varga, nr. 5, jud. C., CNP 2. în contradictoriu cu pârâta S.C. E. S.A. cu sediul în C. -N., str. F. ,
nr. 118, jud. C., înscrisă sub nr. Z_ - CIF RO 2., cont bancar_ 130SV2643911300.
Obligă pârâta să elibereze reclamantei o adeverință din care să rezulte că în perioada 01 iunie 1970 - 15 iunie 1985 a desfășurat activitate în calitate de bijutier, în condițiile grupei a II-a de muncă.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, B. -A. C. | Asistent judiciar, A. Ș. |
Grefier, L. C. |
Red.I.P.
Tehnored.V.A.M. 4 ex./_
