Sentința civilă nr. 11390/2013. Conflict de muncă
Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIV ILĂ Nr. 11390/2013
Ședința publică de la 01 Iulie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. P.
Asistent judiciar C. -E. P. Asistent judiciar R. I. V. Grefier O. -R. L.
S-a luat spre examinare acțiunea formulată de reclamantul D. L. în contradictoriu cu pârâta O. M., având ca obiect conflict de muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant, avocat M. Tălpeanu, pentru pârâtă se prezintă consilier juridic Narcisa R., iar martora B. C. B. se prezintă personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de_, prin serviciul registratură al instanței, pârâta a depus la dosarul cauzei obiecțiuni la cererile formulate în probațiune de către reclamant. Un exemplar se comunică reprezentantei reclamantului.
Instanța respinge obiecțiunile formulate de către pârâtă, mai puțin cea privind înregistrarea audio, pe care o admite. Înregistrarea nu va fi utilizată ca probă în prezenta cauză având în vedere că nu există acordul persoanei înregistrate cu privire la folosirea înregistrării.
Instanța procedează la audierea martorei B. C. B., a cărei declarație este consemnată la dosarul cauzei, fila 63.
Martora prezentă, la întrebarea instanței, arată că nu își amintește denumirea sindicatului din care face parte iar reprezentanta pârâtei arată că ar fi vorba despre un sindicat care nu ar fi întrunit numărul legal de membrii pentru a lua ființă.
Reprezentanta reclamantului depune în probațiune două anexe care prevăd funcționarea Operei Maghiare.
Reprezentantele părților arată că nu mai au alte cereri de formulat și probe de administrat, împrejurare față de care instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și completată în scris, apreciind că legea aplicabilă în speță este cea în vigoare la data încheierii primului contract individual de muncă pe perioadă determinată, contract care a fost prelungit succesiv de 4 ori, fapt ce contravine prevederilor art. 80 alin. 4 și cele ale art. 84 alin. 1 din Legea nr. 40/2011. Mai mult, raportat la faptul că reclamantul a fost angajat potrivit Legii nr. 353/2007, unde se prevede la art. 13 că în funcție de specificul activității se pot încheia de către instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, contracte pe perioadă determinată, datorită specificului activității, acestea nu se aplicau și reclamantului a cărui post
era de pantofar, deci presupunea o continuitate a activității. Pentru toate aceste motive expuse pe larg prin cererea de chemare în judecată și prin completarea de acțiuni, solicită admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei solicită respingerea acțiunii reclamantului, pentru motivele expuse pe larg prin întâmpinare și răspunsul la întâmpinare, iar pe scurt arată că, contractul individual de muncă al reclamantului a încetat de drept, decizia de încetare nu a fost contestată de către acesta, iar această încetare de drept nu este determinată de o voință a părților în sensul finalizării raportului de muncă, ci are loc ca urmare a
intervenirii unei situații de fapt prevăzute de lege care nu mai permite continuarea raportului de muncă, independent de voința angajatului sau a angajatorului. Mai mult, nu a existat o promisiune din partea conducerii în sensul încheierii unor contracte pe perioadă nedeterminată, însăși martora audiată a recunoscut faptul că șeful de atelier nu avea această calitate.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea precizată, reclamantul D. L. în contradictoriu cu pârâta O. M. C. -N., a solicitat instanței să constate că acesta a fost angajatul pârâtei pe perioadă determinată în perioada_ -_, să oblige pârâta să încheiere cu reclamantul un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe postul de cizmar - pantofar, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost angajat al pârâtei prin concurs, în data de_, pe postul de cizmar - pantofar I, la data angajării fiind încheiat un contract individual de muncă pe perioadă de 12 luni, acesta fiind prelungit prin contracte succesive de 4 ori, încălcându-se astfel art. 80 alin. 4 și art. 84 alin. 1 din Codul Muncii.
Reclamantul a arătat că la data expirării celor 36 de luni de la încheierea contractului individual de muncă, în data de 01.092.011, pârâta era obligată să încheie cu reclamantul potrivit art. 84 alin. 1 Codul Muncii, un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Pârâta nu s-a conformat, dar i-a promis reclamantului că va încheia cu acesta un contract de pe durată nedeterminată, reclamantul acceptând situația pentru că avea nevoie de un loc de muncă și pentru că era convins că va fi angajat pe perioadă nedeterminată. A învederat că în septembrie 2012, pârâta l-a anunțat că nu mai are nevoie de serviciile sale, având în vedere relația sa de bună colegialitate cu Lenart Francesc, fostul său șef de atelier.
A arătat că apreciază că nu sunt aplicabile în cazul său prevederile art.
13 din Legea nr. 353/2007 având în vedere că specificul activității sale presupune continuitate în muncă, iar pârâta a fost de rea credință când a prelungit succesiv pentru a patra oară contractul său individual pe durată determinată.
Pârâta prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii învederând că angajarea reclamantului s-a realizat potrivit art. 13 din OG nr. 21/2007 care stabilește că angajarea pe durată determinată este posibilă datorită specificului activității, în cazul personalului instituțiilor de spectacole sau concerte. A învederat că potrivit art. 13 alin. 4 din OG nr. 21/2007, încheierea acestor contracte se poate face și prin derogare de la prev. art. 80 alin. 3 și 4, art. 82 alin. 1 și art. 84 alin. 1 din Codul Muncii. Aceste dispoziții au fost în vigoare pe tot parcursul derulării raporturilor de muncă cu reclamantul.
Pârâta a învederat că activitatea reclamantului de muncitor calificat - cizmar este legată de realizarea producțiilor artistice pe perioada unei stagiuni de spectacole, care începe și se termină de regulă la data de 01 septembrie. Astfel funcția de cizmar nu presupune o continuitate a activității.
Pârâta a mai arătat că după încetarea de drept a contractului de muncă al reclamantului, datorită necesităților instituției, postul de muncitor a fost transformat în pst de sonorizator.
S-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Reclamantul a fost angajat al pârâtei, pe postul de cizmar - treapta I, gradația 5, printr-un contract individual de muncă pe durată determinată de 12 luni, pe perioada_ -_, contract încheiat în data de_ (f. 23-25). Contractul acestuia a fost prelungit prin act adițional, pentru perioada_ -_ (f. 22). Ulterior, durata contractului a fost prelungită pentru perioada_ -_ (f.21), actul adițional fiind încheiat în data de_ . Ulterior s-a încheiat un nou contract individual de muncă, pe perioadă determinată, pentru perioada_ -_, contract încheiat în data de_ (f. 16-20).
Prin decizia nr. 1691/_, pârâta a decis că începând cu data de_, contractul individual de muncă al reclamantului încetează de drept (f. 15).
Potrivit art. 80 alin. 4 Codul muncii, forma în vigoare la data de _
, data încheierii între părți a primului contract individual de muncă pe durată determinată, între aceleași părți se pot încheia succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată, dar numai înlăuntrul termenului prevăzut la art. 82. Conform art. 84 din Codul Muncii, forma în vigoare la data de_, la încetarea celui de al treilea contract individual de muncă, salariatului angajat trebuie să i se încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Aceste dispoziții, potrivit art. 84 alin. 2 din Codul Muncii, nu sunt aplicabile în cazul în care încheierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată se impune datorită unor motive obiective, prevăzute expres de legi speciale.
Or, conform art. 13 alin. 4 din OG nr. 21/2007, în cazul instituțiilor de spectacole sau concerte, categorie din care face parte și pârâta, datorită specificului activității, încheierea contractelor individual de muncă pe durată determinată se poate face și prin derogare de la dispozițiile Codului muncii care limitează încheierea contractelor individuale de muncă pe durată determinată la un număr de trei astfel de contracte. Prin urmare, nici la data la care între părți s-a încheiat primul contract individual de muncă pe durată determinată nu exista o interdicție legală în privința instituțiilor de spectacole sau concerte în privința numărului de contracte individuale de muncă pe durată determinată care puteau fi încheiate în cadrul acestora.
La data expirării celui de al treilea contract individual de muncă pe durată determinată încheiat între reclamant și pârâtă, dispozițiile de excepție ale OG nr. 21/2007 erau în continuare în vigoare, așadar și raportând la această dată drepturile reclamantului, se constată că cel de al patrulea contract individual de muncă pe durată determinată a fost legal încheiat.
În ceea ce privește susținerea reclamantului, potrivit căreia acestuia nu i se aplică prevederile art. 13 din OG nr. 21/2007 întrucât postul său era unul de pantofar iar activitatea sa presupune continuitate în muncă, instanța constată că aceasta este neîntemeiată întrucât la art. 12 alin. 1 din
OG nr. 21/2007 se prevede că funcționarea instituțiilor de spectacole sau concerte se asigură de către personalul artistic, tehnic și administrativ, iar art. 13 din OG nr. 21/2007 nu face distincție între aceste trei categorii de personal, în alin. 1 fiind indicată generic categoria de personal al instituțiilor de spectacole sau concerte.
Prin urmare, întrucât legiuitorul a decis să le trateze unitar, nici cel care interpretează dispozițiile legale menționate nu poate face vreo distincție între cele trei categorii de personal.
În consecință, nu se poate reține în sarcina pârâtei existența unei obligații de a încheia cu reclamantul un contract individual de muncă pe durată determinată.
Pentru aceste considerente, în baza art. 80 - 84 din Codul Muncii, art.
12-13 din OG nr. 21/2007, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul D. L., domiciliat în
C. N., P. U., nr. 22, ap. 6, jud. C. împotriva pârâtei O. M. C.
, cu sediul în C. N., str. E. I., nr. 26-28, jud. C. .
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2013.
Președinte, I. P. | Asistent judiciar, C. -E. P. | Asistent judiciar, R. I. V. |
Grefier, O. -R. L. |
Red. IP / dact. ORl_, 4 ex.