Sentința civilă nr. 1664/2013. Conflict de muncă

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr.1664

cod operator 4204

Ședința publică din 29 Octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. C.

Asistent judiciar S. O. Asistent judiciar M. L. D.

G. ier A. S.

Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de reclamantul H. C., cu domiciliul în B. M., str. 16 F., nr. 32, în contradictoriu cu pârâții SC G.

A. SA B. cu sediul în B., str. M. Eminescu, nr. 45, sector 1, având ca obiect conflict de muncă.

Se constată că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de_, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, în conformitate cu prevederile art. 260 și art. 146 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de_, când a pronunțat prezenta hotărâre.

T.

Prin contestația înregistrată sub dosar nr._ la Tribunalul Maramureș contestatorul H. C. a chemat judecată pârâții S.C. G. A.

S.A. B., cu sediul în B., str. M. E., nr. 45, sector 1; I. T. de M. B., cu sediul in B., str. R. V., nr. 26-26 A, sector 4; C. de

S. a A., cu sediul in B., str. A. C. B., nr. 18, sector 1;

1. G., cu sediul in B., str. M. E., nr. 45, sector 1 B. ; G. SA, Rue D"A., no._ 3, P., Franța, acționar majoritar al G. A. SA, solicitând instanței de judecată ca pe baza probelor ce urmează a fi administrate in cauza:

   • de a anula decizia nr. 287/_ emisă de S.C. G. A. S.A. B.

     ;

   • anularea actului adițional nr. 2809/_ la contractul individual de

     munca al reclamantului întrucât a fost întocmit cu nesocotirea normelor legale;

   • sa oblige angajatorul SC G. A. SA la predarea carnetului de munca aparținând reclamantului, sub sanctiunae unor daune de 100 lei/zi de la data introducerii acțiunii;

de a obliga angajatorul G. A. SA la plata sumei de 107,60 lei reprezentând cheltuieli achitate de reclamant ca efect al staționarii autovehiculului la cauzele la care acesta a reprezentat societatea in fata Curții de Apel C. ;

-de a obliga angajatorul G. A. SA la plata unor despăgubiri reprezentând salariul net pe următorii 3 ani de zile de la data încetării raportului de munca - in măsura in care instanța de judecata va aprecia ca acest capăt de cerere nu este intemeiat, solicită obligarea angajatorului G.

A. SA la plata sumelor cuvenite conform contractului colectiv de munca (6 salarii nete), a sumelor cu titlu de perioada de preaviz, precum si a celor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca pana la data realizării reintegrării mele efective in societate, pe același post si cu aceasi retribuție;

- de a obliga angajatorul G. A. SA la plata unor despăgubire materiale reprezentând zilele de concediu nefectuaie incepand cu data angajării si pana la data încetării raportului de munca;

de a obliga angajatorul G. A. SA la plata unei despăgubiri morale in suma de 500.000 ron pt. abuzurile si hărțuirea profesionala si morala la care am fost supus de conducerea G. A. SA;

de a obliga parata G. A. SA la plata dobânzii legale asupra sumelor de mai sus.

În motivarea cererii reclamantul a arătat următoarele:

În luna iulie a anului 2005 a incheiat cu ASIBAN SA B. un contract individual de munca. Acesta prevedea, pe de o parte, prestarea de către mine a activității de consiliere juridica la Agenția M. iar pe de alta parte plata salariului cuvenit pt. munca prestata.

Activitatea desfășurata a decurs foarte bine pana la preluarea acțiunilor ASIBAN SA de către G. A. SA. Arată că și prim munca sa s-a permis ca pana in anul 2009 unitatea ASIBAN SA care deservea județul M. sa se afle pe locuri fruntașe la nivel național in cadrul ASIBAN SA si pe primele 3 locuri pe județul M. prin comparație cu celelalte societăți de asigurare din piața.

Performanta a fost posibila prin interpunerea de puține persoane intre administratori si angajații societății, respectiv un număr redus de directori. Astfel consilierii juridici funcționau in cadrul Serviciului Juridic, având in frunte doar un sef serviciu.

Ulterior preluării actionaratului de către G. au inceput sa apară problemele, probleme generate in primul rand de lipsa experienței profesionale a noii conduceri numita de noul acționar. Este de observat ca anterior preluării acțiunilor de către G., ASIBAN SA s-a aflat permanent pe primele 3-4 locuri intre societățile de asigurare din România. Nu este un secret faptul ca dupa preluarea acțiunilor reprezentantul acționarului francez a numit la conducerea

G. A. SA doar persoane din fosta conducere a Bt A. si Otp A., persoane fara o experiența comparabila cu rezultatele ASIBAN SA. Spre comparație, arată ca daca anterior preluări ASIBAN SA era pe locul 3 in piața asigurărilor din tara, Bt A. nu a urcat niciodată mai sus de locul 10, nefiind cunoscuți ani in care aceasta societate sa fi inregistrat alt rezultat finaciar decât

pierdere, pierderile fiind considerabile. Motivele pt. care acționarul a numit la conducerea companiei persoane care aveau doar experiența in producerea de pierderi ne sunt necunoscute.

Dupa cum a mai arătat raportul de munca a decurs corespunzător cu angajatorul pana la fuziune si infiintarea G. A. SA. Dupa fuziune si infiintarea G. A. SA, activitatea noi companii a inceput sa nu mai decurgă corespunzător atâta timp cat mulți angajații, foști salariați ai Bt A. din C. Napoca au devenit peste noapte directori, infiintindu-se o multitudine de funcții corespunzătoare. Cea mai mare parte a noilor directori, rezultați in urma fuziunii, au ca si calitate principala raporturile de amiciție cu Sanda Nicoara din C. Napoca.

Ulterior fuziunii activitatea sa de consilier juridic a inceput sa nu mai decurgă normal atâta timp cat acționarul G. A. SA a fost de acord ca peste fiecare consilier juridic din teritoriu sa mai existe o multitudine de directori pe linie juridica. Astfel, trebuia sa să subordoneze mai multor persoane.

Problema nu era rezultata din raportul de subordonare ci din faptul ca persoanele ce trebuiau sa ii verifice activitatea nu aveau in general experiența profesionala si cunoștințele juridice necesare pt. a efectua o coordonare a activității consilierilor juridici din subordine dupa cum se va vedea in continuare.

Arată ca in afara de directorul juridic corporate provenit din fostul Otp

A., restul directorilor pe linie juridica sunt toti foști angajați ai Bt A. din C. . Desi sediul companiei se găsește in B., in conformitate cu datele existente la CSA (C. de Supaveghere a A. ) si Registrul Comerțului, in afara de directorul juridic fost angajat Otp A., restul directorilor juridici isi desfășoară activitatea in C. Napoca. Acest paradox a fost posibil atâta timp cat Sanda Nicoara fosta director general G. A. SA, actulmente director general adjunct, a numit in funcții de conducere, cu preponderenta foști angajați provenind din cadrul Bt A., societate ce avea sediul central in C. Napoca. Tot in aceiași linie de activitate se inscrie faptul ca desi Sanda Nicoara si alti directori au ocupat si ocupa funcții care in organigrama apar ca fiind localizate in B., ei isi desfasora activitatea in continuare din birourile situate in C. Napoca, efectuând cel mult o plimbare de 1 zi cu avionul/saptamana la B. .

Desi a aflat cu surprindere ca persoanele din conducere au numit la conducerea juridica a partii de nord vest a tarii o persoana cu o pregătire profesionala insuficienta am incercat sa iși desfășoare in continuare activitatea. Astfel, desi nu era retribuit pt. acest lucru, la momentul la care in urma studiului inividual a găsit metode juridice de reducere a costurilor le-am impartasit tuturor colegilor juriști din cadrul companiei - proba nr. 1. Din păcate, sarcina coodonarii activității juridice ar fi trebuit sa fie menirea armatei de directori juridici, dar aceștia nu dispun de capacitatea de analiza si sinteza necesara. Despre studii sau cursuri in cadrul societăți legate de impactul Noului cod civil sau al Noului Cod de Procedura Civila menționează ca acestea nu au fost considerate oportune. In schimb au fost considerate oportune cursuri si

deplasări ale diferitelor categorii de angajați la diverse locații din tara pt. petreceri câmpenești sau chefuri intre angajați.

Conducerea pe linie juridica s-a mărginit in supravegherea activității juriștilor din subordine. Nu este un secret faptul ca intre salariul unui consilier juridic din teritoriu si salariul unui director regional juridic exista la nivelul G. o diferența de minim 10 ori, despre salariile celorlalți directori juridici nici nu are rost sa vorbim.

Imediat dupa fuziunea dintre ASIBAN, Bt A. si Otp A., fiind membru de sindicat a fost ales reprezentantul membrilor de sindicat pe județul

M. . In activitatea sa, am incercat pe cat i-a permis timpul sa apere drepturile membrilor de sindicat, acesta fiind de fapt unul dintre motivele pt. care nu a fost agreat de conducere (ultimele paragrafe din motivarea capătului VII de cerere).

Angrenarea acestei structuri stufoase a lăsat tot timpul de dorit. Astfel, in decursul anului 2009 si 2010 au inceput sa apară primele probleme, probleme rezultate din administrarea defectuoasa a resurselor companiei care producea doar pierderi. Tot in aceiași perioada s-a descoperit o frauda de proporții la activitatea sucursalei (foste ASIBAN) din județul Sălaj, cuantumul prejudiciului suferit de companie depășește 10 mld. lei vechi. întrucât pierderea era rezultatul activității directorului care a derulat contractul cu brokeri, in mod corect societatea a decis încetarea raportului de munca cu acesta. Prejudiciul a fost produs prin utilizarea anagajatilor ASIBAN pe post de prepusi ai brokerilor, aceștia (brokeri) "uitând" sa mai returneze ASIBAN iar ulterior G. sumele incasate ca prime de asigurare. Cu prilejul acestei colaborări au dispărut un număr mare de polițe de asigurare pe care ulterior s-au inregistrat daune. G. n-a avut ce face decât sa plătească, dispozițiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 32/2000 fiind foarte clare. Din păcate nr. mare de directori pe linie juridica combinat cu lipsa de cunoștințe juridice au făcut ca G. A. sa piardă litigiul cu fostul director, astfel incat desi au suferit o pierdere de peste 10 mld. de lei vechi au pierdut si litigiul de munca cu fostul director vinovat. Directorul vinovat si-a continuat activitatea in cadrul G. luând in continuare un salariu lunar substanțial.

Tot ca o consecința a politicii defectuoase in domeniul resurselor umane angajatorul G. a acordat anual prime consistente directorilor acesteia, in condițiile in care activitatea mergea in pierdere, iar aceste persoane produceau pierderi. Cea mai mare prima a anului 2011 a fost incasata de directorul Vuscan si se cifra la suma de 650 milioane lei vechi. Având in vedere mărețele realizări in domeniul resurselor umane directoarea din C. Napoca a fost promovata la nivelul conducerii grupului din Franța.

Totuși, având in vedere cuantumul pierderilor, acționarul majoritar a decis avertizarea conducerii in persoana Sandei Nicoara cu fixarea plafonului unui profit minim de 1 milion de ron de realizat pana la sfârșitul anului 2011. In scurt timp, de la fixarea acestui indicator, absolut intamplator, au apărut si articole de presa in care se preciza ca G. A. SA a realizat profitul de 1 milion de ron, in condițiile in care in raportările emise către autoritatea de

supraveghere (CSA) raporta in continuare pierderi. Aceste fapte s-au petrecut in primăvara si vara anului 2011.

Tot ulterior fuziuni, având in vedere ca foști angajați ai ASIBAN SA aveau salarii inferioare celor din fosta Bt A. si Otp A., s-a procedat la o aliniere a acestor salarii. Intai au fost majorate salariile personalului din vânzări la un salariu minim de 2.500 ron, ulterior al celor din departamentul de daune. Reclamantului ca si consilier juridic salariul nu i-a fost majorat, aflandu-se in situația penibila in care desi am efectuat studii universitare aveam salariu mai mic decât, de exemplu, angajați pe postul de operator calculator - funcție ce nu presupune studii superioare in domeniul de activitate. O buna perioada de timp am avut cel mai mic salariu la locația la i-am desfășurat activitatea. Aceasta atitudine a angajatorului demonstrează respectul pe care intelege sa-1 acorde in calitate de angajator si disciminarea la care a fost supus in raport cu ceilalți angajați

Aceste abuzuri nu sunt un fapt izolat ci se inscriu in modul in care conducerea G. A. SA intelege sa respecte legea, linie proprie directorilor din "fosta companie Bt A., mulți dintre ei cu grave lacune in aproape toate domeniile de activitate ale unei societăți de asigurare.

Ca o chestiune preliminară arată ca in cadrul cercetării disciplinare nu au fost respectate mai multe dispoziții legale. Astfel, cercetarea disciplinara nu a fost efectuata de persoana imputernicita de angajator, se referă la persona care l-a somat sa se prezinte la cercetarea disciplinara. In drept, in conformitate cu art. 251 alin. 1 din Codul Muncii se prevede sancțiunea nulității absolute a unei cercetări disciplinare efectuate cu nesocotirea dispozițiilor legale. In alin. 2 al aceluiași articol se prevede explicit ca salariatul este convocat de persoana imputernicita sa efectueze cercetarea. In speța, cercetarea a fost efectuata de alte persoane din C. decât persoana care m-a convocat, persoana ce este angajata la B. . Sancțiunea prevăzuta explicit de norma legala este nulitatea absoluta.

Pe de alta parte, in decizia contestata se face trimitere la regulamentul intern, fisa postului, contractul colectiv de munca, etc. Apreciază ca se impune ca angajatorul sa depună la dosarul cauzei toate aceste documente. Totodată in ceea ce privește regulamentul Intern se impune ca angajatorul sa depună la dosarul cauzei dovada ca acesta a fost realizat cu "consultarea sindicatului" astfel cum precizează normele legale. In caz contrar, ne aflam in fata unui document nul. In ceea ce privește procedura interna a departamentului juridic, apreciază ca angajatorul trebuie sa depună la dosarul cauzei procedura inițiala, modificările ulterioare si toate dovezile de luare la cunoștința de către angajat a tuturor acestor modificări.

De principiu, orice sancțiune nu se poate aplica decât in conformitate cu dispozițiile Codului Muncii act normativ care sancționează cu nulitatea masurile de sancționare a salariaților dispuse cu nesocotirea dispozitiilor legale. Unele dintre cele mai importante prevederi sunt, in opinia sa, cele care fac trimitere la faptul ca nici o sancțiune nu se poate aplica la mai mult de 30 de zile de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 6 luni de la data săvârșirii abaterii disciplinare - art. 252 alin. 1 din Codul Muncii. In orice caz, ar fi fost

de preferat ca in cuprinsul deciziei atacate sa se regăsească datele de săvârșire a fiecărei abateri, se referă la data calendaristica precum si data luări la cunoștința a angajatorului, pt ca in urma controlului judecătoresc sa se poată stabili legalitatea actului. In decizie exista doar o insiruire a faptelor fara a fi menționate datele de săvârșire a presupuselor abateri si data la care angajatorul a luat la cunoștința de producerea acestora.

Având in vedere multitudinea dispozițiilor presupus a fi incalcate analizează punctual fiecare dispoziție in parte: prima abatere disciplinara, in opinia angajatorului, este aceea a netrimiterii somației - act prevăzut in faimoasa procedura interna. Referitor la aceasta este de observat ca nici măcar nu se menționează data la care se presupune ca angajatorul a luat la cunoștința despre săvârșirea acestui fapt. Acest lucru este esențial, dat fiind ca in ultimul timp nu a inregistrat acțiuni in justiție. S-a respectat termenul de 30 de zile, termenul de 6 luni, ambele sau care dintre acestea?

Totodată, subliniază faptul ca reclamantul nici măcar nu a fost convocat pt. săvârșirea acestei prepuse abateri, ceea ce duce de drept la nulitatea deciziei contestate. In drept: conform normei legale art. 251 alin. 2 din Codul Muncii:

"In vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul..." ; în raport de respectarea dreptului fundamental la apărare, în opinia sa este necesar ca convocarea să cuprindă și temeiurile pentru care angajatul este cercetat întrucât doar așa i s-ar putea respecta dreptul fundamental la apărare prevăzut de art. 251 alin. 4 din Codul Muncii.

Relevanta pana la urma a unui demers juridic este finalitatea acestuia si impactul asupra beneficiarului. In doctrina si jurisprudenta de drept procesual civil exista numeroase aprecieri legate de interes ca si condiție de exercițiu a acțiunii civile. In măsura in care a fost expediata deja o convocare la conciliere directa (in conformitate cu dispozitiile art. 7201 Cod Procedura Civila) adăugarea in plus a inca unei proceduri prealabile, se referă la somație, nu este rezonabila pt. ca adaugă termene noi de executare a obligației si incarca nejustificat activitatea consilierului juridic pt. același dosar de dauna fara o justificare raționala, obiectiva si legala. Se adaugă la procedura prealabila obligatorie prevăzuta de art. 7201 inca o procedura. Atâta timp cat debitori asigurători de răspundere civila obligatorie cunoscuți ca rau platnici au fost deja convocați la conciliere, se cunoaște public atitudinea acestora (ma refer la Euroins SA, Carpatica Asig. SA, Astra SA, etc), conducerea dorește in continuare somarea acestora. Care este pana la urma finalitatea acestui demers, se referă la somarea unor debitori care nu vor plați decât dupa obținerea unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile. Subliniază faptul ca de la momentul apariției actualei crize economice, inclusiv asigurători buni platnici, gen Allianz Tiriac A. efectuează plați cu intarziere in dosarele de regres.

Pe de alta parte, se naște intrebarea, in măsura in care a fost expediata somația, care este posibilitatea consilierului juridic de a afla pe loc daca suma a fost incasata in urma somației. Exista nenumărate situații in care asigurătorii

plătesc sume destul de mari către G. iar explicația acestor sume vin la mare distanta in timp. Procedura interna prevede ca daca de la expedierea somației nu s-a recuperat suma, in termen de 5 zile se introduce acțiune in justiție. Se poate întâmpla ca suma sa fie deja incasata dar sa fie necesara introducerea acțiunii, atâta timp cat nu se cunoaște ce reprezintă plata si cat exista un singur cont in care se virează sumele reprezentând regrese, cont administrat din C. .

In concluzie, referitor la somație, atâta timp cat toate societățile de asigurare debitoare, in special cele rau platnice (cum este cazul majoritatatii dosarelor de dauna din administrarea reclamantului) efectuează plata sumelor cu intarziere nu se mai justifica expedierea unei somații, din moment ce aceasta presupune o cheltuiala in plus pt. creditor.

Cea de a 2-a abatere disciplinara săvârșita, in opinia angajatorului, este aceea de neinstrumentare intr-un anumit termen de la primire a dosarelor de regres, termen stabilit, in conformitate cu un proces verbal de verificare al directorul regional pe linie juridica A. M. u, proces verbal din luna noiembrie 2011, precum si a proceselor verbale de predare a dosarelor juridice din lunile care au urmat, precum si procedura interna.

Este de observat si in acest caz ca in afara de dosarele pt. care reclamantul a fost convocat la cercetare disciplinara, in decizia contestata apar si alte dosare decât cele menționate in convocator. Arată că salariatul nu a fost niciodată convocat pt. toate aceste dosare, sau cu prilejul soluționării cauzei vor mai apare câteva dosare. Dupa cum a arătat anterior Codul Muncii introduce ca sancțiune juridica nulitatea absoluta a unei cercetări disciplinare realizate in afara cadrului legal, cadru legal ce presupune ca si condiție preliminară convocarea pt. cercetarea abaterii disciplinare, convocare in care sa se precizeze explicit obiectul cercetării disciplinare. Totodată este de subliniat ca in conformitate cu dispozițiile art. 79 din Codul Muncii se precizează ca se interzice angajatorului prezentarea in fata instanței de alte argumente decât cele existente in decizia de concediere.

Arată ca faimoasa "procedura interna""" de lucru in cadrul departamentului juridic cuprinde numeroase lacune si lipsuri intrucat pleacă de la premise greșite. Astfel, in conformitate cu "procedura interna""" consilierul juridic din teritoriu trebuie sa trimită convocarea la conciliere in maxim 7 zile de la primirea dosarului de dauna de la superiorul direct. Existau numeroase dosare de dauna ținute in C. de directorii juridici mult timp dupa efectuarea plații si remise pt exercitarea regresului la o distanta apreciabila de timp dupa plata, aceasta este o alta problema de management al performantei in cadrul G.

. Numai ca, de obicei, dosarul de dauna nu este complet. Lipsește din acesta, de regula, ordinul de plata privind efectuarea plații daunei. Fara acest document regresul nu poate fi exercitat.

In drept: in conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 (la acest moment abrogat) dar reprodus de art. 2210 din Noul Cod Civil (NCC) " in limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat in toate drepturile asiguratului..."", se naște firesc intrebarea cum poate un consilier juridic sa exercita regresul impotriva unei persoane sau societăți de asigurare atâta timp cat nu dispune de dovada plații daunei, document care duce la nașterea

dreptului de regres al asigurătorului. Este adevărat ca in ultimul timp separat de transmiterea dosarelor se transmitea pe mail de către directorul regional juridic si ordinele de plata, dar acestea nu erau complete, atâta timp cat exista des situații in care ordinul de plata privește plata mai multor dosare de dauna si trebuie solicitat un desfășurător al sumelor plătite prin ordinul de plata respectiv. Desfășurător care se primește adeseori cu intarziere. Anexează in acest sens o corespondenta purtata pt. câteva dosare de dauna (proba nr. 4) document care atesta ca au exista situații in care a trecut o perioada destul de lunga de timp, de la câteva săptămâni la luni de zile sau chiar mai mult de an de zile, de la solicitarea documentului privind instrumentarea regresului si pana la receptionarea acestuia in vederea exercitării regresului.

In aceiași decizie contestata se retine ca in raport cu nr. mic de dosare de instanța (in luna ianuarie au fost 48) nu se justifica intarzierea in instrumentarea dosarelor de regres. Aceste informații nu sunt reale. Pt. a intelege in mod corect modul de producere a presupusei fapte trebuie precizat in concret modul de desfășurare al evenimentelor. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2012 i s-a intocmit un proces verbal de către superiorul direct A.

M. u. Acesta a avut ca temei o cercetare disciplinara prealabila desfășurata in luna decembrie 2012 si finalizata cu sancționarea reclamantului. Dupa sancționare si ulterior numărul de dosare de instanța a crescut constant in fiecare luna. In afara de aceste dosare de instanța au fost formulate convocări si adrese in peste 100 de dosare de dauna, astfel cum atesta procesele verbale întocmite de același director. Subliniază faptul ca superiorul său direct A. M. u "a uitat" sa transmită mai departe persoanelor care gestionează situația centralizata a tuturor litigiilor societăți, dupa cum se va vedea in continuare - proba nr. 5 .

Se susține in decizia contestata ca in dosarul de dauna A/1093/2009 nu s- ar fi trimis obiectiunile pe fax inauntrul termenului legal. Aceasta susținere nu are fundament legal. Obiectiunile au fost intocmite si expediate pe fax inauntrul termenului legal, numai ca, confirmarea faxului atesta expedierea nr. de pagini dar nu si nr. de fax către care a fost expediat acest document. Arată ca de obicei faxul arata in confirmare inclusiv nr. de fax către care a fost expediat documentul. La momentul la care a expediat documentul avea convingerea ca, confirmarea transmiterii va cuprinde si nr. de fax al beneficiarului. Angajatorul este "obligat sa creeze angajatului condiții elementare de munca. In secolul XXI aceasta presupune existenta unui fax care sa permită transmiterea documentelor si dovada transmiterii acestora, din păcate la nivelul G. nr. mare de directori dotați fiecare cu tehnica de varf nu a mai permis dotarea fiecărui consilier juridic din teritoriu cu tehnica elementara din secolul trecut.

Referitor la abaterea disciplinara a neinregistrarii "regresului" in programul INSIS si presupusa relevanta asupra influențării rezervelor tehnice ale societății, precizez următoarele:

Imediat dupa fuziune au exista in cadrul G. 3 programe de administrare din punct de vedere tehnic a daunelor: Fox (pt. daunele pe polițe ex. BT), Insis (pt. daunele pe polițe Otp) si Emsys (in fostul ASIBAN - sistem care gestiona un volum de dosare de dauna si polițe superior celui gestionat

acum de programul Insis, dar mult mai rapid si mai fiabil). Programul Emsys era gestionat de o companie din România, specializata in soluții software, iar Insis de o companie cu sediul in Bulgaria. Programul Emsys dispunea si dispune si la acest moment de un manual al utilizatorului ce permite fiecărui utilizator sa înțeleagă care sunt pașii de urmat pt. introducerea datelor in sistem, binenteles in limba romana. Desi Emsys era cel mai performant sistem prin faptul ca permitea o cantitate mare de informație si consuma o resursa redusa de calcul acesta a fost absolut Întâmplător neagreat de conducerea G.

, probabil pt. ca provenea din fostul ASIBAN. Conducerea G. a agreat programul Insis produs de o firma din Bulgaria. Acesta presupune un spațiu minim de 528 MB de memorie RAM si o conexiune buna la internet. Programul Insis nu cuprinde un manual de utilizator, având in vedere si faptul ca acesta este gestionat de o companie din Bulgaria, funcționarea acestuia este intrerupta permanent pt. modificări, modificări ce in cele mai multe cazuri nu sunt aduse la cunoștința salariaților. Binenteles o parte din modificări sunt solicitate de G.

, numai ca bariera lingvistica impreuna cu diferentele majore de legislație creaza probleme permanente. Lunar dupa data de 20-24 a lunii programul INSIS se inchide, respectiv nu mai pot fi introduse informații in acesta.

Pe de alta parte, viteza la internet se imparte in nr. de calculatoare ce exista pe aceasi conexiune la internet, presupunând ca aceste calculatoare rulează doar o singura aplicație. La locația la care și-a desfășurat activitatea (B. M., str. A. I., nr. 14) in afara de el mai era contabilitatea, daune si operatoarele care introduceau manual polițe in programe. Având in vedere ca fiecare calculator ce rula aplicații ce necesita conexiune la internet merg foarte prost, ce ar fi putut face. Colegii de la daune si contabilitate au găsit "soluția salvatoare", aceasta consta in introducerea datelor in programul INSIS dupa orele de program sau in zilele de sâmbăta si duminica. O atare rezolvare nu este legala. Angajatorul este obligat sa creeze condiții elementare de munca in cadrul programului de lucru de 8 ore, in măsura in care au fost nenumărate situațiile in care a pierdut mai mult de 2 zile de munca pt. a introduce un dosar de vătămare corporala in program, inseamna ca sunt probleme grave de sistem. Anul trecut colegii de la locația la care lucra au semnat o petiție comuna in care au solicitat imbunatirea conexiunii la internet, binenteles angajatorul a apreciat ca cererea este neîntemeiata.

Totodată, informația privind influențarea rezervei de dauna nu este adevărata. Informațiile despre potențialul regres sunt introduse si cunoscute de asigurător anterior plații dosarului de dauna si nu ulterior plații cum incearca sa spună angajatorul. A admite modul de gândire al angajatorului ar insemna ca asigurătorii plătesc dauna in orice condiție, iar dupa plata incearca sa afle daca se poate constitui regres. Subliniez faptul ca exista nenumărate cazuri in care dosarele de regres se primesc de la C. la câteva luni de zile, pana la peste 1 an de la plata acestora - ar insemna in accepțiunea angajatorului ca in aceasta perioada aceste daune plătite nu au existat in rezerva de dauna ceea ce este o inepție si o abatere grava de la legislația in vigoare. Daca angajatorul contesta predarea cu întârziere, a dosarelor de dauna voi aduce probe in sensul susținerilor sale. Spre exemplu in luna martie a anului 2012 nu a primit nici un

dosar de regres plătit in luna anterioara, acestea fiind primite abia spre sfârșitul lunii aprilie. In aceiași ordine de idei arată ca in afara de introducerea regresului in INSIS fiecare consilier juridic din cadrul G. trebuie sa tina o situație lunara a litigiilor societății. Aceasta situație se centralizează la nivelul intregii societăți, fiind transmisa auditorilor societății si având efecte reale asupra rezervelor tehnice ( se poate intampla ca un dosar de judecata cu o pretenție foarte mare sa aiba o rezerva de dauna mai mica, etc). Dupa cum a mai arătat superiorul meu direct "o uitat" câteva luni sa transmita mai departe situația litigiilor transmisa de catre el, situație care influențează in foarte mare măsura rezervele tehnice, atâta timp cat privește inclusiv dosarele de judecata de vătămare corporala si deces, dosare in care pretențiile sunt de ordinul miliardelor de lei vechi (cu mult superioare valorii dosarelor din gestiunea reclamantului). Bíneînteles, A. M. u a uitat mai multe luni la rand sa transmita aceste situații mai departe, lucru scuzabil atâta timp cat provine din fosta Bt A. si se afla intr-un raport apropiat fata de Sanda Nicoara. Aceste uitări nu sunt un lucru izolat la nivelul conducerii din C. Napoca. Astfel, o acțiune in justiție întocmita de Lavinia R. u in colaborare cu A. M. u impotriva Omniasig VIG SA si depusa la o instanța necompetenta teritorial, ne referim la Judecătoria Viseu de Sus. Acțiunea nu a apărut niciodată in situația litigiilor societății. Dar asta este pana la urma irelevant. Arată ca a fost silit sa dea explicații inclusiv pt. aceasta acțiune care nu se afla in administrarea sa si nu era intocmita de acesta - proba nr. 6.

Rezevele tehnice sunt pana la urma la nivelul G. un fel de ideal de corectitudine bun de scos in fata la nevoie, dar despre care aceștia nu prea au habar ce reprezintă si ce relevanta are.

În ceea ce privește abaterea de netrimitere a situație regreselor catre managerul regional juridic in lunile martie si aprilie 2012, precizează ca decizia contestata cuprinde informații neadevarate. Astfel, la sfârșitul lunii martie 2012 managerul regional juridic A. M. u, având in vedere ca nu a transmis, in aceasta luna, dosare de regres catre consilierii juridici din subordine din zona de nord vest a tarii a trimis in scris catre aceștia faptul ca aceasta situație se va trimite in luna următoare, respectiv aprilie. In luna aprilie 2012 ultima zi din luna si in care trebuia trimisa situația regreselor și-am luat concediu de odihna 1 zi. In orice caz, angajatorul a hotărât ulterior ca aceasta este zi libera. Având in vedere ca dupa 30 aprilie a urmat 1 mai zi libera, luând in considerare ca in luna martie a anului 2012 situația nu s-a transmis la cererea expresa a directorului regional juridic si lipsa de stăruința a acestuia probabil a uitat despre aceasta situație.

În ceea ce privește netrimiterea spre aprobare a documentelor depuse in dosarele de judecata arată ca dupa cum a subliniat in partea introductiva a prezentei acțiuni, la nivelul conduceri juridice a G. A. SA exista grave lacune in domeniul dreptului, trecând peste cele care au permis obligarea consilierilor juridici la efectuarea unor proceduri prealabile suplimentare (somații), proceduri nejustificate rațional si nici legal. Aceste lacune sunt pe de o parte rezultatul unei experiențe profesionale insuficiente in cazul câtorva

directori juridici proveniți din fosta Bt A. cat si a lipsei cunoștințelor juridice elementare in domeniul dreptului.

La data de_ șeful pe linie juridica pt. zona de nord vest a tarii A.

M. u, solicita consilierilor juridici din subordine prin posta electronica opinia in legătura cu o speța - proba nr. 7 - modul de formulare a intrebarii atesta grave lacune in domeniul dreptului substanțial, răspunsul său fiind foarte elocvent in acest sens.

În cadrul primelor intalniri cu ceilalți consilieri juridici din zona de nord vest A. M. u, in calitate de director regional juridic a transmis juriștilor din subordine ca "întocmirea unei întâmpinări nu poate dura mai mult de V2 de ora", binenteles ca nu a reușit sa se incadreze niciodată in acest termen de 30 de minute - la nivelul Grouapma nu este relevanta calitatea actului de consiliere juridica acordata angajatorului ci cantitatea de acțiuni, intampinari, etc.

La data de_ același director regional A. M. u solicita consilierilor juridici ca sunt obligați sa solicite debitorilor din accidente auto inclusiv RSA si rate neachitate, in condițiile in care dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 precizeaza explicit ca asigurătorul se subroga in drepturile asiguratului "in limítetele indemnizației plătite", dar acest lucru este irelevant pt. conducerea pe linie juridica

Toate acțiunile in justiție prin care au fost solicitate RSA si rate neplatite au fost respinse de catre instanțele de judecata: de ex. dosarele de judecata:_ si_ ambele pe rolul Judecătoriei C. Napoca; acesta respingere a acțiunilor este irelevanta pt. directorul regional A. M. u, pt. ea relevant este doar faptul ca a avut aprobare de la directorul Támara Urcan pt. introducerea acestor acțiuni -importanta in cadrul G. nu este pana la urma legalitatea ci ceea e dorește conducerea companiei.

Faimoasele aprobări ale superiorilor pe linie juridica se limitau la introducerea diacriticelor - proba nr. 9, despre o analiza a legalității sau o altfel de analiza critica nu poate fi vorba.

În cele mai multe dosare de vătămare corporala a conlucrat destul de bine cu superiorii juridici, in celelalte mai greu, la data de_ Tribunalul Vâlcea, Secția Penala solicita informații legate de un risc asigurat, managerul regional juridic A. M. u in loc sa formuleze o cerere de constuire ca parte civila in procesul penal, trimite instanței fisa poliței care atesta prima incasata de la asigurat si dauna plătită

Dosarul a fost ulterior trimis reclamantului, acesta formulând cererea de constituire ca parte civila, proba nr. 10.

În urma formulări unei acțiuni din C., acțiune aprobata de către Flaviu Bodea manager juridic daune grave, a fost nevoit sa dea note explicative din care sa rezulte de ce instanța si-a declinat competenta la Judecătoria Buftea - in opinia directorului regional A. M. u, el trebuia sa corectez in instanța lipsurile cererilor formulate de superiori (acțiunea nu face trimiterea elementara la competenta instanței, trimitere necesara dupa apariția Legii nr. 202/2010 pt. accelerarea soluționării proceselor).

Toate acțiunile ulterioare formulate din C. de directorii juridici si aflate pe rolul Judecătoriei B. M. nu tratează problema competentei, desi in raport

de normele Legii nr. 202/2010 ar fi obligatoriu si sunt cu mult timp ulterioare acțiunii cu probleme pt. care a fost reclamantul nevoit sa dea relații de ce directorul juridic daune grave Flaviu Bodea nu a tratat problema competentei - acțiuni anexate la finalul probelor.

Toate acestea demonstrează lipsa capacității marii majorități a directorilor juridici de a cunoaște si interpreta normele legale incidente, aprobarea primita de la aceștia fiind de regula o frâna si de multe ori rezultatul unei aprecieri eronate a normelor legale.

Solicită instanței de judecata sa constate caracterul abuziv al acestei aprobări, atâta timp cat răspunderea in calitate de consilier juridic este una cu caracter personal si nu comuna, cum isi închipuie foștii consilieri juridici din Bt

A., actualmente directori juridici in G. A. . De altfel, modul de conlucrare in spirit de turma este propriu gândirii de tip comunist, gândire susținuta permanent de conducere.

În ceea ce privește anularea actului adițional nr. 2809/_ la contractului individual de munca al reclamantului arată că: prin actul adițional contestat a fost modificat contractul individual de munca in sensul ca toate sporurile au fost incluse in salariul negociat. O astfel de dispoziție este lovita de nulitate prin raportare la dispozițiile art. 38 din Codul Muncii. Respectiv orice renunțare a salariatului la drepturile cuvenite este lovita de nulitate. Legea prezuma caracterul vătămător al unei atare modificări a contractului individual de munca.

Predarea Carnetului de M. al reclamantului, sub sancțiunea unor daune de 100 ron pe zi, începând cu data introducerii acțiunii: odată cu infiintarea REVISAL date ce inainte se regăseau in Carnetul de M. se inscriu in REVISAL, ca atare nu mai exista argumente de ordin legal pt. reținerea acestuia de către angajator. Verbal reprezentantul angajatorului i-a menționat ca acest document (Carnetul de M. ) s-ar afla in original la ITM B. pt. scanare. Cum este posibil acest lucru, atâta timp cat din presa a fost informat ca aceasta operațiune a fost incheiata. Normele ce reglementează Carnetul de M. precizează explicit ca acest document nu poate fi reținut decât de către organele de urmărire penala sau instanța de judecata. Având in vedere caracterul abuziv al reținerii se impune obligarea angajatorului la plata sumei solicitate.

Raportat la obligarea angajatorului G. A. SA la plata sumei de 107,60 lei reprezentând cheltuieli achitate de reclamant ca efect al staționarii autovehiculului la cauzele la care acesta a reprezentat societatea in fata Curții de Apel C.: in conformitate cu dispozițiile din contractul individual de munca, CCM la nivel de unitate si celelalte dispoziții din Codul Muncii angajatorul este obligat sa suporte cuantumul deplasării in interesul serviciului. Aceste dispoziții sunt irelevante pt. angajator. Astfel, in toate cazurile in care s-a prezentat la Curtea de Apel C. pt. susținerea intereselor societății a fost nevoit sa achite din bani proprii cuantumul taxelor de parcare, angajatorul nedorind sa accepte decontarea acestora.

In data de 27 mai 2011 a făcut fondul la un dosar penal destul de greu la Curtea de Apel C. . Având in vedere numărul mare de cauze penale in ziua respectiva, faptul ca intai se iau amânările si cauzele cu arestați, cauza in care

reclamantul reprezenta societatea s-a luat târziu dupa amiaza. Bineînteles că a cumpărat tichete de parcare corespunzătoare. Am reușit sa păstrez 2 dintre acestea, in cuantum total de 4 lei.

La data de_ a staționat langa Curtea de Apel C. . Întrucât se grăbea la cauza (drumul de la B. M. la C. a fost destul de aglomerat si cu ceata) si nu a găsit tichete de parcare la chioșcul de ziare cel mai apropiat am lăsat autovehiculul de serviciu intr-un loc pe care l-am găsit liber. La intoarcere la autovehicul am găsit nota de constatare emisa de Politia Locala C. . întrucât nu dispunea de numerar la el am plătit amenda prin mandat postal atunci cand a ajuns la B. M. . Neavand ce face a plătit suma de 100 ron prin mandat postai, in total suma de 103,60 ron.

Dupa cum a mai menționat, de obicei la fiecare cauza in care avea de efectuat deplasări la Curtea de Apel C. a cumpărat tichete de parcare, dar superiorul său direct i-a comunicat verbal ca aceste sume conducerea nu dorește sa le deconteze. M. parte din tichete le-a aruncat păstrând doar 2.

Având in vedere dispozițiile legale incidente apreciază ca cererea este admisibila si solicită obligarea angajatorului la plata sumei de 107,60 ron, suma dovedita cu documentele anexate.

În ceea ce privește obligarea angajatorului G. A. SA la plata unor despăgubiri reprezentând salariul net pe următorii 3 ani de zile de la data încetării raportului de munca - in măsura in care instanța de judecata va aprecia ca acest capăt de cerere nu este intemeiat, solicită obligarea angajatorului G. A. SA la plata compensației de 6 salarii nete (conform CCM la nivel de unitate) a sumelor pt. perioada legala de preaviz si a sumelor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca pana la data realizării reintegrării sale efective in societate, pe același post si cu aceasi retribuție.

In conformitate cu dispozitiile actualului Contract Colectiv de M., in măsura in care angajatorul procedează la desfacerea contractului individual de munca din inițiativa sa acesta este obligat la plata a 6 salarii compensatorii (la vechimea inregistrata de reclamant in cadrul societății) in conformitate cu dispozițiile art. 60. Totodată aceste dispoziții trebuie interpretate cu cele care fac trimitere la preaviz si durata acestei perioade pt. care salariatul este retribuit.

Aceste norme nu sunt incidente spetei, in cazul in care instanța va constata caracterul nelegal al deciziei de incetare a raportului de munca, având in vedere si faptul ca o reconciliere a pârtilor nu este posibila, existând divergente majore de apreciere asupra legalității si asupra modului de retribuire al salariatului, lipsa unui loc de munca similar in piața muncii din orașul B. M. rezulta ca acesta trebuie sa plătească o retribuție in continuare ca o consecința a nelegalitatii deciziei de concediere si a lipsei salariatului la speranța legitima a unui loc de munca similar.

In măsura in care instanța va considera ca acesta capăt de cerere nu este intemeiat, solicită obligarea angajatorului la plata compensației de 6 salarii nete (conform CCM la nivel de unitate) a sumelor pt. perioada legala de preaviz si a sumelor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a

contractului de munca pana la data realizării reintegrării mele efective in societate, pe același post si cu aceasi retribuție.

Raportat la obligarea angajatorului G. A. SA la plata unor despăgubire materiale reprezentând zilele de concediu nefectuate începând cu data angajării si pana la data încetării raportului de munca - acest capăt de cerere este fundamentat pe dispozițiile art. 146 alin. 4 din Codul Muncii si pe atitudinea abuziva a angajatorului. Având in vedere ca a fost singurul angajat consilier juridic in județul M. si nr. mare de dosare de dauna arată ca o lunga perioada de timp angajatorul nu i-a permis efectuarea concediului legal de odihna decât in transe de maxim 2-3 săptămâni, rămânând foarte multe zile de concediu din anii anteriori neefectuate, incepand cu anul angajării.

Departamentul resurse umane din cadrul G. A. "a descoperit" o modalitate proprie de a câștiga bani de la angajatul ce nu a putut efectua concediul de odihna. Astfel, in afara oricariu cadru legal, desi se prevede ca concediul anual de odihna trebuie efectuat pana in luna martie a anului viitor pt. anul in curs, in anul viitor nu iti acorda prima de concediu daca nu ai efectuat toate zilele de concediu din anul anterior indiferent cand le efectuezi. Bineînteles in aceste zile trebuie sa efectuezi in continuare raportările lunare. In realitate, s-a prezentat la servici si in aceste zile nefiind retribuit si neprimind bonurile de masa corespunzătoare. Pt. lămurirea acestui aspect solicită instanței sa ceara angajatorului sa depună la dosarul cauzei o situația privind zilele de concediu efectuate, zilele neefectuate si contravaloarea acestora. In orice caz, atâta timp cat art. 146 alin. 4 din Codul Muncii prevede aceasta posibilitate juridica apreciază ca cererea este admisibila si solicit admiterea ei.

În ceea ce privește obligarea angajatorului G. A. SA la plata unei despăgubiri morale in suma de 500.000 ron pt. abuzurile si hărțuirea profesionala si morala la care a fost supus de conducerea G. A.

SA: acest capăt de cerere isi are temeiul de drept in dispozițiile art. 253 din Codul Muncii si are următoarele temeiuri de fapt:

Primele abuzuri au fost săvârșite de angajator imediat dupa fuziune. Astfel, a fost obligat sa asigure reprezentarea Otp A. in fata instanței de judecata, desi nu avea raport contractual cu aceasta societate. A intocmit in cauza intampinare si a sustinut-o in fata instanței de judecata participând la mai multe termene. Paratul ITM B. este in drept sa efectueze verficarile necesare si sa stabilească sancțiunile corepunzatoare. Cererea prin care i s-a solicitat acest lucru a fost inițial una prin telefon iar ulterior prin posta electronica (mail). Simpla citire a mesajului arată ca cererea a venit din partea directorului regional juridic A. M. u, aceasta primind-o de la superiorul ei director divizie juridica Tamara Urcan. Aceste fapte au un caracter foarte grav si denota modul in care directori pe linie juridica ai G. A. inteleg sa aplice legea si sa coordoneze activitatea consilierilor juridici din subordine - proba nr. 13.

Ulterior acestei fapte, directorul juridic corporate din B. i-a solicitat sa se ocupe la Registrul Comerțului M. de radierea Sucursalei Otp A.

M. a Otp A. . In acest sens a fost imputernicit si a depus documentele necesare la Registrul Comerțului.

Dupa cum a mai arătat, având in vedere ca foști angajați ai ASIBAN SA aveau salarii inferioare celor din fosta Bt A. si Otp A., s-a procedat la o aliniere a acestor salarii. Intai au fost majorate salariile personalului din vânzări la un salariu minim de 2.500 ron, ulterior al celor din departamentul de daune. Reclamantului ca si consilier juridic salariul nu i-a fost majorat, aflandu-se in situația penibila in care desi a efectuat studii universitare avea salariu mai mic decât, de exemplu, angajați pe postul de operator calculator - funcție ce nu presupune studii superioare in domeniul de activitate. O buna perioada de timp am avut cel mai mic salariu la locația la mi-am desfășurat activitatea. Aceasta atitudine a angajatorului demonstrează discriminarea si disprețul celor mai elementare norme de conduita de către angajator;

De regula, dupa fuziune i se puneau inainte acte adiționale la contractul individual, fise ale postului, etc. care trebuiau semnate_ca si cum ar fi fost incheiate cu o perioada mai lunga sau mai scurta in trecut, respectiv retroactiv;

In calitate de reprezentant al membrilor de sindicat din județul M. nu a putut sa iși exercite activitatea din cauza atitudinii angajatorului; astfel, mulți membrii de sindicat au renunțat la a mai face parte din aceasta organizație pt. simplul motiv ca directorii erau in număr prea mare la volumul de activitate si nu aveau timp pt. a răspunde angajaților pt. problemele acestora;

La data de_ colega M. Cicioc din cadrul Agenției Viseu de Sus l-a informat ca angajatorul dorește modificarea unilaterala a contractului individul de munca, in calitatea sa de reprezentant sindical a solicitat directorului regional vânzări G. Ivanescu un răspuns privitor la legalitatea acestui demers; pana la incetarea raportului de munca_ nu a primit nici un raspuns, desi intre aceste date a trecut aproape 1 an de zile;

In cursul lunii aprilie a anului 2012 conducerea a anunțat angajații din cadrul Agenției Life ca aceasta agenție urmează a fi desființată, anunțul a fost unul verbal, la momentul la care angajații au solicitat informații directorilor, aceștia nu au reușit in decurs de câteva luni sa dea un răspuns, probabil va fi dat anul viitor.

Toate aceste abuzuri ale angajatorului demonstrează ca in speța sunt intrunite condițiile de admisibilitate cerute de normele legale. Abuzurile având caracter repetitiv, trecând peste faptul ca de regula erau comise de către directori pe linie juridica, ce se presupune ca au un minim de cunoștințe juridice, având caracter intenționat.

În ceea ce privește obligarea angajatorului la plata dobânzii legale asupra sumelor solicitate mai sus: acest capăt de cerere isi are fundamentul in dispozițiile O.G. nr. 13/2011. In măsura in care capetele de cerere de mai sus vor fi admise solicită ca si acest capăt de cerere sa fie admis.

În probațiune: anexează prezentei mai multe inscrisuri la care a făcut trimitere in cuprinsul acțiunii.

Intimata SC G. A. SA B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată pentru următoarele motive:

Pe cale de excepție se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a ITM B., Comisiei de S. a A., S. ui G. și SC Groupma SA Franța.

Cu privire la aceste excepții instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din_, reținând că acești pârâți nu au calitate procesuală pasivă.

Referitor la capătul de cerere privind anularea deciziei de concediere se menționează că susținerile reclamantului cu privire la nelegalitatea cercetării disciplinare sunt nefondate.

Susținerile reclamantului cu privire la nelegalitatea cercetării disciplinare sunt nefondate.

Cercetarea disciplinara prealabila a reclamantului a fost efectuata cu respectarea prevederilor art. 251 Codul muncii. Prin adresa nr. E3366 /_ emisa de societate, reclamantul a fost convocat la cercetare, precizandu-se obiectul, data, ora si locul întrevederii. Aceasta adresa a fost emisa de către Directorul General al societății, persoana ce are depline prerogative disciplinare conform Actului constitutiv si Regulamentului de Organizare si Funcționare a G. A. .

Prin Decizia nr. 22 /_ emisa de către Directorul General, a fost numita o comisie de cercetare disciplinara, care a si efectuat cercetarea propriu-zisa a faptelor săvârșite de către reclamant.

Faptul ca adresa de convocare a reclamantului la cercetare a fost emisa de către Directorul General al societății, iar cercetarea propriu-zisa a fost efectuata de către o comisie numita prin decizia Directorului General, nu poate constitui un motiv de nulitate a deciziei de concediere. Atat Directorul General, cat si persoanele imputernicite de către acesta intra in categoria "persoana imputernicita de către angajator", astfel ca nu poate fi reținuta încălcarea prevederilor art. 251 al. 2 Codul muncii.

Susținerile reclamantului cu privire la dovada comunicării regulamentului intern, fisei postului, contractului colectiv de munca, Normei interne privind activitatea Direcției Juridic Operațional etc. sunt nefondate si formulate cu rea-credinta. Reclamantul nu neaga ca i s-ar fi comunicat aceste documente, ci solicita ca angajatorul sa faca dovada comunicării lor către acesta.

In primul rand, arătă ca prin nota explicativa data, reclamantul a declarat ca are cunoștința despre toate obligațiile ce ii revin conform acestor documente (intrebarea nr. 1).

De asemenea, fisa postului (noua) a fost comunicata sub semnătura reclamantului la data de_, iar Norma interna privind activitatea Direcției Juridic Operațional a fost comunicata sub semnătura acestuia la data de _

.

Contractul colectiv de munca de munca 2010 - 2012 al G. A. a fost comunicat tuturor salariaților prin postare pe intranetul Connect, in conformitate cu prevederile art. 89 din acesta, dupa ce anterior fusese negociat si comunicat S. ui G. al cărui membru este si reclamantul.

In ceea ce privește toate celelalte comunicări de interes general pentru salariați, arătam ca potrivit art. 90 din Contractul colectiv de munca 2010 - 2012 al G. A., "orice comunicare colectiva către salariați poate fi realizata de către societate prin postare pe intranetul angajatorului intr-o secțiune la care salariații au acces liber si neîngrădit".

De asemenea, arătă ca modul de comunicare de către angajator către salariați a documentelor de interes general este reglementat prin Procedura privind comunicarea interna, reclamantului fiindu-i comunicate toate procedurile interne si toate informațiile ce privesc activitatea acestuia si statutul sau de salariat.

Susținerile reclamantului privitoare la lipsa mențiunilor din decizia de sancționare privitoare la data săvârșirii abaterilor disciplinare si a datei la care angajatorul a luat cunoștința despre producerea acestora sunt nefondate.

Faptele reclamantului constau in principal in omisiuni, astfel ca nu poate fi reținuta o data a "săvârșirii" acestora, ci cel mult datele la care acesta trebuia sa indeplineasca anumite operațiuni prevăzute de procedurile interne de lucru si de ordinele superiorilor ierarhici, aceste termene fiind menționate in decizia de sancționare.

Potrivit art. 252 al. 1 din Codul muncii, "Angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei."

In ceea ce privește momentul de la care termenul de 30 zile a început sa curgă, arătă ca data la care reprezentantul angajatorului abilitat sa aplice sancțiuni disciplinare (director general, administrator, președinte etc.) a luat cunoștința despre săvârșirea abaterilor disciplinare este data de_, data la care a fost inregistrat la registratura generala a societății referatul întocmit de către d-na A. M. u - Manager Regional Juridic.

In ceea ce privește momentul de la care a început sa curgă termenul de 6 luni, arătă ca acesta trebuie raportat la dispozițiile date si la termele stabilite de către superiorul ierarhic al reclamantului prin procesul-verbal de verificare din data de_ (prin care a fost stabilita data de_ pentru îndeplinirea sarcinilor ce au făcut obiectul respectivului control), precum si prin procesele verbale de predare-primire din data de_ si_ .

Susținerile reclamantului cu privire la netemeinicia abaterilor disciplinare menționate de angajator in decizia de concediere sunt nefondate.

1. Reclamantul nu a intocmit somații de plata către debitori in nici unul din dosarele de dauna evidențiate in procesul-verbal de verificare din data de_ si in procesele-verbale de predare-primire din data de_ si_, fiind astfel in prezenta unei abateri disciplinare cu caracter continuu.

   Angajatorul a luat la cunoștința despre omisiunea reclamantului de a intocmi somațiile de plata prin referatul înregistrat sub nr. I 8429 /_ .

   Reclamantul a fost convocat la cercetare si cercetat disciplinar inclusiv pentru săvârșirea acestei abateri disciplinare, asa cum rezulta din adresa nr. E3366 /_ emisa de societate, din nota explicativa si din referatul intocmit cu aceasta ocazie.

   Criticile reclamantului cu privire la utilitatea demersului de întocmire a adreselor de somare a debitorilor societății in vederea efectuării plații nu pot fi primite, angajatorul fiind singurul care poate aprecia utilitatea si oportunitatea efectuării unui astfel de demers. Or, potrivit art. 96, 97 si 98 din Norma interna

   privind activitatea Direcției Juridic Operațional, reclamantul avea obligația de a formula astfel de somații de plata.

2. Reclamantul a incalcat in mod constant si nejustificat termenele in care trebuiau efectuate demersurile de regres in dosarele de dauna aflate in gestiunea sa, astfel cum au fost stabilite prin procesul-verbal de verificare din data de_ si prin procesele-verbale de predare-primire din data de_ si_ .

   In decizia de concediere nu apar alte dosare de dauna decât cele menționate in convocator, reclamantul neindicand in concret existenta unor astfel de cazuri.

   Criticile reclamantului cu privire la eventualele lacune ale procedurilor interne de lucru nu pot constitui argumente pentru neindeplinirea obligațiilor de serviciu, in condițiile in care astfel de justificări nu au fost prezentate nici cu ocazia controalelor efectuate si nici cu ocazia cercetării disciplinare prelabile.

   Eventuala lipsa a unor inscrisuri din dosarul de dauna (precum OP-ul ca dovada a plații despăgubirilor din asigurare) nu justifica inacțiunea reclamantului, aceste inscrisuri putând fi comunicate de către societate chiar si ulterior, in cadrul procedurii concilierii directe, sau cu ocazia administrării probelor in litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecata.

   Mai mult, reclamantul nu indica in concret existenta unor astfel de cazuri. In ceea ce privește criticile privitoare la dosarul de dauna A/1093/2009, arătam ca reclamantul nu a putut face dovada comunicării in mod valabil si in termen a obiectiunilor către asigurătorul RCA cu privire la cuantumul despăgubirii, astfel incat nu a mai putut fi introdusa o cerere de chemare in judecata pentru diferența de suma nerecuperata de societate. Reclamantul trebuia sa depună toate diligentele profesionale pentru a conserva dovada comunicării pe fax a obiectiunilor sus-mentionate, iar in cazul in care mijloacele tehnice nu i-ar fi permis, trebuia sa expedieze aceste obiectiuni prin

   posta, cu confirmare de primire.

3. Reclamantul nu a inregistrat in programul informatic INSIS dosarele de dauna aflate in gestiunea sa, pentru care exista dreptul de regres al societății.

   Desi prin procesele-verbale de predare-primire din data de_ si_ a fost prevăzuta obligația reclamantului de a introduce in aplicația informatica INSIS dosarele de regres primite, acesta nu a îndeplinit aceasta obligație de serviciu, fara a avea un motiv întemeiat.

   Problemele grave de sistem invocate prin contestație de către reclamant nu pot justifica omisiunea voita a acestuia de a introduce datele respective in programul informatic, in condițiile in care in procesele verbale sus-mentionate se prevede ca: « Daca la data primirii dosarelor de regres aplicația INSIS este nefunctionala (in închiderea de luna sau din alte motive) regresele vor fi "înregistrate in prima zi in care aplicația va fi funcționala, cu obligația in sarcina consilierului juridic de a raporta imediat superiorului direct orice disfunctionalitate a aplicației INSIS ».

   Susținerile reclamantului privitoare la constituirea rezervei de dauna sunt neîntemeiate, in condițiile in care exista obligația legala a societății de a

   constitui aceasta rezerva in conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul și evidență a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale puse in aplicare prin Ordinul nr. 3109/2003 emis de C. de S. a A. .

   Scopul introducerii in aplicația INSIS a datelor referitoare la dosarele de regres este tocmai acela de a dimensiona in mod corect rezerva de daune a societății, tinand cont si de valoarea regreselor, astfel cum prevede art. 3 al. 3 din Normele sus-mentionate.

4. Reclamantul nu a raportat situatia dosarelor de regres aferenta lunilor martie si aprilie 2012.

   Desi salariatul avea obligația prevăzuta in fisa postului de a tine, actualiza si raporta situația dosarelor de regres, acesta a încălcat obligația anterior menționata, fara a avea un motiv justificat.

   Nu pot fi primite ca si argumente pentru justificarea acestei omisiuni susținerile reclamantului privitoare la lipsa de stăruința a șefului ierarhic superior sau faptul ca a uitat, in condițiile in care aceste raportări reflecta o mare parte a activității reclamantului.

5. Reclamantul nu a transmis spre verificare prealabila de către persoanele competente a documentelor depuse la instanțele de judecata

Reclamantul a formulat diverse documente in litigiile in care societatea este parte {intampinari, concluzii scrise, note de ședința etc.) fara ca in prelabil sa le trimită managerului juridic regional sau altor persoane competente pentru vizare, desi avea aceasta obligație conform art. 46 si 76 din Norma interna privind activitatea Direcției Juridic Operațional.

Ca urmare, societatea nu a putut verifica in prealabil temeinicia apărărilor formulate de către salariat in litigiile in care era parte, desi sumele ce formau obiectul acestora erau semnificative (peste 100.000 lei), existând astfel riscul producerii unor importante prejudicii (de ex. plata unor despăgubiri din asigurare necuvenite, plata inutila a unor taxe judiciare de timbru, plata unor cheltuieli de executare silita etc).

Criticile reclamantului cu privire la caracterul abuziv al acestei aprobări sunt nefondate in condițiile in care documentele erau trimise spre vizare de către șeful ierarhic superior, reclamantul aflandu-se intr-o relație de subordonare ierarhica. Răspunderea sa cu privire la lucrările intocmite este individuala, in analizarea acesteia tinandu-se cont de lucrările intocmite personal de către acesta.

1. Referitor la capătul de cerere privind anularea actului adițional nr. 2809 /_ la contractul individual de munca:

   Nu exista motive de nulitate a acestui act adițional întrucât prevederile art. 2 reprezintă o transpunere a art. 8 din Actul adițional la Contractul colectiv de munca 2010 - 2012 al S.C. G. A. S.A., potrivit cu care "Sporul de vechime, sporul de mobilitate si orice alt spor cu caracter permanent prevăzute de lege sunt incluse in salariul de baza".

   Modificarea CCM al G. A. s-a făcut in urma negocierii dintre societate si S. G., părțile transpunând astfel prevederile art. 41 al. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, potrivit

   cu care "Părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu".

2. Referitor la capătul de cerere privind predarea carnetului de munca al reclamantului sub sancțiunea unor daune de 100 lei pe zi, incepand cu data introducerii acțiunii:

   La data concedierii reclamantului, carnetele de munca ale tuturor salariaților societății se aflau la Casa teritoriala de pensii a Sectorului 3 B. in vederea scanării acestora, conform art. 2 alin. 7 si art. 9 din H.G. nr. 1768 / 2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001.

   Casa teritoriala de pensii a returnat către subscrisa carnetul de munca al reclamantului la data de_, conform "Opis intern de scanare din_ ". Subscrisa am inaintat carnetul de munca al reclamantului către ITM B., in vederea "inchiderii"/vizarii. ITM B. a returnat societății noastre carnetul de munca al reclamantului la data de_ (data la care contestația este înregistrata pe rolul instanței).

   Dupa primirea carnetului de munca, subscrisa am comunicat reclamantului prin adresa nr. E4738 /_ (transmisa cu confirmare de primire), ca am intrat in posesia carnetului sau de munca si i-am solicitat sa ne comunice adresa la care dorește sa ii comunicam acest document. Reclamantul a refuzat cu rea-credinta sa ridice corespondenta, fapt pentru care aceasta a fost returnata societății.

   Ca urmare, pârâta a retransmis reclamantului adresa sus menționata (care constituie Notificare nr. 4909/_ ) prin intermediul BEJ D. Gont, L. Gont si M. n Panait. In urma acestui demers reclamantul ne-a comunicat la data de_ modalitatea in care intelege sa-i transmitem carnetul de munca.

   Astfel, la data de_, pârâta a comunicat reclamantului carnetul sau de munca, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire si conținut declarat, acesta fiind primit la data de_ .

   In concluzie, nu se poate retine vreo culpa in sarcina societății in ceea ce privește eliberarea carnetului de munca al reclamantului, si nici vreun prejudiciu suferit de către acesta din vina societății noastre, motiv pentru care solicitarea de obligare a subscrisei la plata unor daune de 100 lei pe zi este neîntemeiata.

3. Referitor la capătul de cerere privind obligarea subscrisei la plata sumei de 107.60 lei reprezentând amenda pentru parcare:

   Achitarea de către reclamant a unor amenzi pentru parcarea ilegala a autoturismului nu are vreo legătura cauzala cu decizia de concediere a cărei anulare se solicita.

   De asemenea, societatea nu este responsabila pentru contravențiile săvârșite de către reclamant si pentru amenzile aplicate acestuia de către autoritățile publice. Societatea decontează tuturor salariaților cuantumul

   taxelor de parcare atunci cand deplasarea se face cu autoturismul societății in interes de serviciu.

   Ca urmare, solicită respingerea si acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.

4. Referitor la capătul de cerere privind obligarea subscrisei la plata unor despăgubiri reprezentând salariul net pe următorii 3 ani de la data incetarii raportului de munca:

   Nu exista în sarcina angajatorului obligația legala de plata a acestor despăgubiri materiale întrucât decizia de concediere a reclamantului este legala si temeinica. Chiar si in ipoteza in care instanța de judecata ar dispune anularea acestei decizii, despăgubirile la care ar avea dreptul reclamantul nu ar putea consta decât in contravaloarea salariilor indexate, majorate si reactualizate, alături de alte eventuale drepturi de care ar fi beneficiat, asa cum prevăd dispozițiile art. 80 Codul muncii.

   De asemenea, nu exista temei nici pentru acordarea a 6 salarii nete conform CCM 2012 -2013 al G. A., art. 60 prevăzând acordarea acestora numai in ipoteza in care contractul individual de munca al salariatului a încetat pentru motive care nu tin de persoana acestuia.

   Ca urmare, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.

5. Referitor la capătul de cerere privind obligarea subscrisei la plata unor despăgubiri reprezentând zile de concediu neefectuate:

   Reclamantul susține in mod neîntemeiat ca angajatorul nu i-a permis sa efectueze concediul de odihna in fiecare an, astfel cum prevăd dispozițiile legale si CCM la nivel de unitate.

   Obligația reclamantului era de a efectua in natura concediul de odihna, asa cum prevede art. 149 Codul muncii, iar in cazul in care efectuarea integrala a acestuia nu era posibila din motive obiective, acesta putea fi repogramat pana cel mai târziu la data de 31 martie a anului următor, conform art. 42 ultimul aliniat din CCM CCM 2012 - 2013 al G. A. .

   Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat nu e permisa decât in cazul incetarii CIM, conform art. 146 al. 4 Codul muncii, astfel incat nu exista un drept de creanța al reclamantului fata de subscrisa in ceea ce privește eventualele zile de concediu de odihna neefectuate pe parcursul executării contractului individual de munca.

   Ca urmare, solicită respingerea si acestui capăt de cerere ca neîntemeiat.

6. Referitor la capătul de cerere privind obligarea subscrisei la plata unor daune morale in cuantum de 500.000 lei:

   Reclamantul susține in mod neîntemeiat si fara a produce dovezi in acest sens ca ar fi fost supus unor abuzuri si ca ar fi fost hărțuit profesional de către angajator.

   De asemenea, circumstanțele presupus vătămătoare invocate de către reclamant nu au vreo legătura cauzala cu decizia de concediere a cărei anulare se solicita. Astfel:

   1. In ceea ce privește indeplinirea unor activități sporadice in beneficiul

      S.C. OTP A. S.A., acestea au fost indeplinite de către reclamant voluntar, la solicitarea acestei terțe societăți.

      Aceste activități au constat in reprezentarea de către reclamant a OTP A. intr-un litigiu aflat pe rolul T. ui M., precum si in fata ORC M. in vederea radierii unei sucursale a acestei societăți.

      Menționează in acest sens faptul ca intre S.C. G. A. S.A si S.C. OTP A. S.A. s-a incheiat "Acordul de transfer de portofoliu" nr. 2832 / 4572 /_, in baza căruia OTP A. a cedat către G. A. intregul portofoliu de asigurări, precum si toate drepturile si obligațiile aferente polițelor de asigurare cedate. De asemenea, G. A. a preluat calitatea procesuala (activa si pasiva) a OTP A. in toate litigiile in care aceasta societate era parte.

      Doar ulterior acestui transfer de drepturi si obligații reclamantul a indeplinit activitățile menționate mai sus, aceste operațiuni fiind efectuate pentru securizarea drepturilor dobândite de către G. A. .

   2. In ceea ce privește nemajorarea salariului reclamantului, arată ca raportat la performantele obținute de către reclamant, precum si la situația de criza economica globala, societatea a considerat ca nu se justifica creșterea salariului acestuia.

   3. In ceea ce privește modificarea funcției reclamantului, arătă ca prin actul adițional nr. 2809 /_ la contractul individual de munca, părțile au convenit menționarea atat a denumirii funcției de consilier juridic, conform COR, cat si pe aceea de consilier juridic operațional, conform nomenclatorului intern al societății.

   4. In ceea ce privește nedecontarea taxelor de parcare si a amenzilor, reiterează faptul ca societatea decontează tuturor salariaților cuantumul taxelor de parcare atunci cand deplasarea se face cu autoturismul societății in interes de serviciu. De asemenea, arată ca nu exista obligația societății de a deconta amenzile contravenționale suportate de către reclamant.

   5. In ceea ce privește diversele explicații solicitate reclamantului de către șefii ierarhici superiori, arătă ca acesta si-a desfășurat activitatea de consilier juridic aflandu-se intr-o relație de subordonare profesionala si administrativa. Nu se poate retine faptul ca solicitarea unor relații in legătura cu munca sa au constituit acte de hărțuire a reclamantului.

   6. In ceea ce privește impiedicarea reclamantului de a-si desfășura activitatea de reprezentant al membrilor de sindicat, arătam ca acestea sunt simple afirmații, fara nici o legătura cu pretinsele abuzuri ale societății.

   Ca urmare, consideră ca reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu moral susceptibil de a fi reparat de către subscrisa, motiv pentru care solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neintemeiat. De asemenea, având in vedere si cuantumul exagerat al daunelor morale solicitate, consideră ca reclamantul urmărește cu rea-credinta o imbogatire fara just temei.

7. Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale asupra sumelor solicitate solicită respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat întrucât este accesoriu al capătului de cerere principal care este neîntemeiat.

La fila 254 contestatorul își precizează acțiunea în sensul că:

1. de a anula decizia nr. 287/_ emisă de S.C. G. A. S.A. B. ;

2. anularea actului adițional nr. 2809/_ la contractul individual de munca al reclamantului întrucât a fost întocmit cu nesocotirea normelor legale;

3. sa oblige angajatorul SC G. A. SA la plata unor daune de 100/lei/zi de la data înregistrării acțiunii pana la data de_ - reprezentând prejudicii produse ca urmare a reținerii nelegale si nepredarii carnetului de munca ;

4. de a obliga angajatorul G. A. SA la plata sumei de 107,60 lei reprezentând cheltuieli achitate de reclamant ca efect al staționarii autovehiculului la cauzele la care acesta a reprezentat societatea in fata Curții de Apel C. ;

5. de a obliga angajatorul G. A. SA la reintegrarea reclamantului pe același post si cu aceiași retribuție, precum si la plata unor despăgubiri reprezentând sumelor cuvenite conform contractului colectiv de munca (6 salarii nete, ca o consecința a concedierii nelegale din inițiativa angajatorului), a sumelor cu titlu de perioada de preaviz, precum si a celor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca pana la data realizării reintegrării reclam natului in societate, pe același post si cu acea si retribuție;

6. de a obliga angajatorul G. A. SA la plata unor despăgubire materiale reprezentând zilele de concediu nefectuate începând cu data angajării si pana la data încetării raportului de munca;

7. de a obliga angajatorul la restituirea sumei de 164 lei reținute nelegal pe ultimul stat de plata, din care suma de 144 lei reprezentând tichete iar 20 de lei alte rețineri;

8. de a obliga angajatorul G. A. SA la plata unei despăgubiri morale in suma de 500.000 ron pt. abuzurile si hărțuirea profesionala si morala la care am fost supus de conducerea G. A. SA;

9. de a obliga parata G. A. SA la plata dobânzii legale asupra sumelor de mai sus.

   In susținerea cererilor reclamantul arată următoarele:

   Anularea deciziei nr.287/_ emisă de S.C. G. A. S.A. B. :

   1. in ceea ce privește procedura de cercetare disciplinara prealabila: nulitatea cercetării disciplinare prin necitarea salariatului de către persoana care a efectuat cercetarea disciplinara: cercetarea disciplinara nu a fost efectuata de persoana imputernicita de angajator, se referă la persona care l-a somat să se prezinte la cercetarea disciplinara. In drept, in conformitate cu art. 251 alin. 1 din Codul Muncii se prevede sancțiunea nulității absolute a unei cercetări disciplinare efectuate cu nesocotirea dispozițiilor legale. In alin. 2 al aceluiași articol se prevede explicit ca salariatul este convocat de persoana imputernicita sa efectueze cercetarea. In speța, cercetarea a fost efectuata de alte persoane din C. decât persoana care m-a convocat, persoana ce este angajata la B. . Sancțiunea prevăzuta explicit de norma legala este nulitatea absoluta.

      1. nulitatea convocării la cercetare disciplinare si a deciziei de numire a comsiei de cercetare disciplinara prin semnarea acesteia de către alte persoane decât cele menționate in documente: parata G. A. SA apreciază ca convocarea reclamantului la cercetare disciplinara a fost legala, invocând ca

         argument faptul ca acest document ar fi fost semnat de Francois Coste, administratorul G. A. SA, aceasta ipoteza este infirmata de o analiza a semnăturii acestuia de pe toate documentele depuse de parata. Astfel, o analiza a semnăturii atesta ca aceasta nu aparține lui Francois Coste. Semnătura lui Francois Coste apare pe următoarele documente: pe convocarea la cercetare disciplinara (voi. I, fila 210), precum si pe decizia de numire a comisiei de cercetare disciplinara prealabila (voi. I, fila 211). Analiza ne indica ca aceste 2 documente au o semnătura profund diferita a aceluiași Francois Coste. Cine a semnat pana la urma convocarea la cercetare disciplinara, in numele administratorului si cine a semnat decizia de numire a comisiei de cercetare, doar angajatorul stie.

         Dupa cum este indeobste cunoscut toti administratorii depun la Registrul Comerțului un specimen de semnătura, tocmai pt. asigurarea opozabilității semnăturii administratorilor. Instanța este in drept sa solicite Registrului Comerțului o copie dupa specimenele de semnătura a celor 2 administratori.

         Nu stim daca au fost semnate de C. M. . In orice caz, orice inlocuitor semnează in nume personal si nicidecum in numele altei persoane. Semnarea in numele altei persoane este posibila doar in cadrul contractului de mandat, mandat ce nu a fost inca probat.

         3^ nulitatea deciziei de desfacere a contractului individual de munca si a "întâmpinării depuse la dosarul cauzei prin nesemnarea acesteia de către persoanele indreptatite din cadrul G. A. SA, se referă la administratorii societății: dupa cum rezulta de la punctul anterior in cadrul G. A. SA exista lacune in ceea ce privește persoanele indreptatite sa angajeze prin semnătura răspunderea acestei societăți in calitate de administratori. Astfel, atat pe decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 195), cat si pe intampinarea depusa la dosarul cauzei (voi. I, fila 184) apare o semnătura diferita a lui C. M. . Cine a semnat intr-adevar aceste înscrisuri urmează sa apreciem dupa ce vom obține o copie dupa specimenele de semnătura ale acestui administrator de la Registrul Comerțului.

         Nulitatea cercetării disciplinare prin intocmirea unui regulament intern in contradicție cu Codul Muncii si lipsa dovezi comunicării acestuia către reclamant: mare parte din abaterile presupus a fi săvârșite de către angajat au fost identificate de angajator ca abateri ale regulamentului intern, numai ca in cazul in care regulamentul intern a fost intocmit cu nesocotirea normelor legale aceste presupuse abateri nu mai au norma de incriminare ceea ce duce la imposibilitatea aplicării unor sancțiuni pt. multe din presupusele abateri. Astfel, cum a precizat explicit si in cererea introductiva înțelegem sa invocam nulitatea regulamentului intern in trucat a fost adoptat in contradicție cu legea.

         Pe de alta parte, in măsura in care parata G. A. SA nu a reușit sa probeze data la care salaraitul a luat la cunoștința efectiva pe baza de semnătura de dispozițiile Regulamentului Intern, ne aflam in prezenta unui Regulament Intern care nu este opozabil salariatului, fiind lipsit de efecte

         juridice fata de acesta.

         Nulitatea cercetării disciplinare prin încălcarea dreptului la apărare al salariatului: se refereră la nulitatea cercetării disciplinare si nerespectarea

         garanțiilor privind dreptul la apărare al salariatului prin adresarea mai multor intrebari orale, intrebari neconsemnate in scris, de mai multe persoane, de multe ori in același timp, scopul a fost evident acela de a complexa salariatul in fata comisiei de cercetare disciplinara. O analiza a întrebărilor adresate de comisia de cercetare disciplinara (voi. I, filele 203-204) si a răspunsurilor formulate de salariat (voi. I, filele 205-208) atesta faptul ca fiecare intrebare are de regula mai multe răspunsuri, răspunsuri ce au decurs din intrebarile suplimentare adresate de comisia de cercetare disciplinara, intrebari neconsemnate nicăieri, dar care au fost adresate cum a mai spus de fiecare membru al comisiei de cercetare disciplinara prealabila. In realitate, comisia de cercetare disciplinara prealabila a apreciat pe parcursul interogării salariatului ca intrebarile inițiale sunt incomplete, astfel incat a decis pe loc suplimentarea acestora. Care este pana la urma posibilitatea de a contesta veridicitatea, temeinicia si relevanta unor intrebari orale neconsemnate in scris. De principiu legiuitorul a introdus o procedura prealabila tocmai in scopul eliminării oricărui arbitrariu in aprecierea legalității, obligând

         angajatorii la consemnarea etapelor procedurii in scris.

   2. in ceea ce privește chestiunile legate de fondul abaterilor săvârșite

   De principiu, orice sancțiune nu se poate aplica decât in conformitate cu dispozițiile Codului Muncii act normativ care sancționează cu nulitatea masurile de sancționare a salariaților dispuse cu nesocotirea dispozitiilor legale.

   Având in vedere multitudinea dispozițiilor presupus a fi incalcate vom analiza punctual fiecare dispoziție in parte:

   Prima abatere disciplinara, in opinia angajatorului, este aceea a netrimiterii somației. Referitor la aceasta este de observat ca nici măcar nu se menționează data la care se presupune ca angajatorul a luat la cunoștința despre săvârșirea acestui fapt. Acest lucru este esențial, dat fiind ca in ultimul timp nu am inregistrat acțiuni in justiție. S-a respectat termenul de 30 de zile, termenul de 6 luni, ambele sau care dintre acestea ?

   Totodată, subliniază faptul ca reclamantul nici macar nu a fost convocat pt. săvârșirea acestei presupuse abateri, ceea ce duce de drept la nulitatea deciziei contestate. In drept: conform normei legale art. 251 alin. 2 din Codul Muncii: ,,In vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul..." ; în raport de respectarea dreptului fundamental la apărare, în opinia sa este necesar ca, convocarea la cercetare disciplinara să cuprindă și temeiurile pentru care angajatul este cercetat întrucât doar așa i s-ar putea respecta dreptul fundamental la apărare prevăzut de art. 251 alin. 4 din Codul Muncii.

   Este adevărat ca aceasta abatere apare in cererea de sancționare adresata de M. u A. conducerii societății.

   Relevanta pana la urma a unui demers juridic este finalitatea acestuia si impactul asupra beneficiarului. In doctrina si jurisprudenta de drept procesual civil exista numeroase aprecieri legate de interes ca si condiție de exercițiu a acțiunii civile. In măsura in care a fost expediata deja o convocare la conciliere

   directa (in conformitate cu dispozitile art. 7201 Cod Procedura Civila) adăugarea in plus a inca unei proceduri prealabile, ma refer la somație, nu este rezonabila pt. ca adaugă termene noi de executare a obligației si incarca nejustificat activitatea consilierului juridic pt. același dosar de dauna fara o justificare raționala, obiectiva si legala. Se adaugă la procedura prealabila obligatorie prevăzuta de art. 720" inca o procedura. Atâta timp cat debitori asigurători de răspundere civila obligatorie cunoscuți ca rau platnici au fost deja convocați la conciliere, se cunoaște public atitudinea acestora (ma refer la Euroins SA, Carpatica Asig. SA, Astra SA, etc), conducerea dorește in continuare somarea acestora. Care este pana la urma finalitatea acestui demers, se referă la somarea unor debitori care nu vor plați decât dupa obținerea unei hotărâri judecătorești definitive si irevocabile. Subliniază faptul ca de la momentul apariției actualei crize economice, inclusiv asigurători buni platnici, gen Allianz Tiriac A. efectuează plați cu întârziere in dosarele de regres.

   Pe de alta parte, se naște întrebarea, in măsura in care a fost expediata somația, care este posibilitatea consilierului juridic de a afla pe loc daca suma a fost încasata in urma somației. Exista nenumărate situații in care asigurătorii plătesc sume destul de mari catre G. iar explicația acestor sume vin la mare distanta in timp. Procedura interna prevede ca daca de la expedierea somației nu s-a recuperat suma, in termen de 5 zile se introduce acțiune in justiție. Se poate întâmpla ca suma sa fie deja încasata dar sa fie necesara introducerea acțiunii, atâta timp cat nu se cunoaște ce reprezintă plata si cat exista un singur cont in care se virează sumele reprezentând regrese, cont administrat din C. .

   Subliniază faptul ca au existat nenumărate situații in care am fost informat de angajații G. C. despre ce reprezintă sumele intrate in contul G. la mai mult de 1 luna de la încasarea acestora.

   In concluzie, referitor la somație, atâta timp cat toate societățile de asigurare debitoare, in special cele rau platnice (cum este cazul majoritatatii dosarelor de dauna din administrarea reclamantului) efectuează plata sumelor cu intarziere nu se mai justifica expedierea unei somații, din moment ce aceasta presupune o cheltuiala in plus pt. creditor.

   1. cea de a 2-a abatere disciplinara săvârșita, in opinia angajatorului, este aceea de neinstrumentare intr-un anumit termen de la primire a dosarelor de regres, termen stabilit, in conformitate cu un proces verbal de verificare al directorul regional pe linie juridica A. M. u, proces verbal din luna noiembrie 2011, precum si a proceselor verbale de predare a dosarelor juridice din lunile care au urmat, precum si procedura interna.

      Trebuie observat intai daca cererile angajatorului erau nerezonabile. Prin procesul verbal de verificare din luna noiembrie 2011 (voi. I dosarul instanței, filele 219-223) s-a trasat obligația instrumentării unui număr de 53 de dosare de dauna, in luna ianuarie 2012 un număr de 4 dosare, iar in luna

      februarie 2012 un număr de 7 dosare de dauna.

      Dupa cum se va vedea punctual dosarele nu au fost instrumentate dupa cum a dorit M. u A. pt. ca solicitările ei erau neîntemeiate si inadmisibile, nefiind primele solicitări de acest fel - aceasta problema este tratata mai pe larg

      in pct. VII de cerere - sau au existat cereri ale directorilor superiori pe linie juridica (Bodea Flaviu) privind neintroducerea de acțiuni injustiție:

      • dosarul de dauna A/083/2010/MM prima poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, prima poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in sensul dorit de

        M. u A., respectiv pana la data de_ din lipsa temeiului de drept, in speța fiind vorba de o asigurare Carte Verde, caz in care reprezentantul in România al asigurătorului emitent al poliței Carte Verde are doar calitatea de CORESPONDENT, neavand calitate procesuala pasiva, emitentul poliței de asigurare era o societate comerciala din străinătate; introducerea acțiunii la cererea superiorului M. u A. ar fi ridicat in fata instanței eventuale probleme legate de legislația in vigoare in statul emitent al poliței Carte Verde, legislație necunoscuta, afara de problema lipsei calitatii procesuale pasive a corespondentului - respectarea sarcinii trasate, respectiv introducerea acțiunii in justiție pana la data de_ ar fi presupus cheltuieli din partea societății (taxe de timbru, etc) iar șansele de castig sunt egale cu 0: lipsa calității procesuale pasive a corespondentului.;

      • dosarul de dauna A/107/2011/MM a Il-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a Il-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in sensul dorit de M. u A., respectiv pana la data de_ din lipsa temeiului de drept, in speța fiind vorba de o asigurare Carte Verde, caz in care reprezentantul in România al asigurătorului emitent al poliței Carte Verde are doar calitatea de CORESPONDENT, neavand calitate procesuala pasiva, emitentul poliței de asigurare era o societate din străinătate; introducerea acțiunii la cererea superiorului M. u A. ar fi ridicat in fata instanței eventuale probleme legate de legislația in vigoare in statul emitent al poliței Carte Verde, legislație necunoscuta, afara de problema lipse calitatii procesuale pasive a corespondentului; respectarea sarcinii trasate, respectiv introducerea acțiunii in justiție pana la data de_ ar fi presupus cheltuieli din partea societății (taxe de timbru, etc) iar șansele de castig sunt egale cu 0: lipsa calității procesuale pasive a corespondentului.;

        • dosarul de dauna A/l 161/2009/MM a IlI-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a IlI-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in sensul dorit de

          1. u A., respectiv pana la data de_ din lipsa temeiului de drept sau acesta era discutabil, in speța a avut loc o modificare succesiva de proprietari, intre asigurat si firma de leasing modificare pt. care asigurătorul nu dispunea de documente (personal am avut mai multe discuții cu persoanele care au intocmit polița de asigurare si firma de leasing, soldate fara rezultate), intrucat știam ca M. u A. are temperament dictatorial am formulat acțiune in justiție dupa cum atesta si documentele depuse de parata Grouopama A. SA dar nu am introdus-o; in orice caz introducerea acțiunii in acest dosar era neîntemeiata, in acest sens s-a pronunțat Judecătoriei B. M. in dosarul de judecata nr._, instanța a respins acțiunea (bineînteles G. a plătit taxe de timbru, etc) ; neintroducerea acțiunii pana la data de_ a avut la

             baza motive rezonabile si intemeiate; dosarul de dauna KMMO/l 375 a IV-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a IV-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in termen pt ca pretențiile G. erau foarte mici, in cuantum de doar 238,60 ron si erau discutabile; in orice caz am introdus acțiune la_, care face obiectul dosarului de judecata nr._, instanța a rămas in pronunțare de 3 ori, de fiecare data a repus cauza pe rol;

             • dosarul de dauna KMMO/l332 a V-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a V-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in termen pt. ca la începutul anului Bodea Flaviu in calitate de director pe linie juridica a solicitat juriștilor G. sa nu introducă acțiuni in justiție împotriva EUROINS SA (debitorul din acest dosar de dauna) pt. ca este posibila o intelegere amiabila cu aceasta societate; in urma presiunilor exercitate de M. u A. am formulat la_ acțiune înregistrata la nr._ pe rolul Judecătoriei B. M., acțiunea fiind admisa;

             • dosarul de dauna KMMO/l327 a Vl-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a Vl-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in termen pt. ca la începutul anului Bodea Flaviu in calitate de director pe linie juridica a solicitat juriștilor G. sa nu introducă acțiuni in justiție împotriva EUROINS SA (debitorul din acest dosar de dauna) pt. ca este posibila o intelegere amiabila cu aceasta societate; in urma presiunilor exercitate de M. u A. am formulat la_ acțiune inregistrata la nr._ pe rolul Judecătoriei B. M., acțiunea fiind admisa;

               • dosarul de dauna KMMl/392 a VH-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a VH-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in termen pt. ca dreptul era discutabil, in orice caz la_ am solicitat aprobarea introducerii acțiunii superiorului M. u A. dupa cum atesta si copia dosarului depusa de G. A.

                 , cuantumul reparațiilor achitat de G. si necesitatea operațiilor de reparație sunt dicutabile;

               • dosarul de dauna K 1016409 a VUI-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a VlII-a poziție) - dosarul nu a fost instrumentat in termen pt. ca la începutul anului Bodea Flaviu in calitate de director pe linie juridica a solicitat juriștilor

          G. sa nu introducă acțiune împotriva EUROINS SA (debitorul din acest dosar de dauna) pt. ca este posibila o înțelegere amiabila cu aceasta societate; in urma presiunilor exercitate de M. u A. am formulat la_ acțiune inregistrata la nr._ pe rolul Judecătoriei B. M., acțiunea fiind admisa;

          - dosarul de dauna Ai"1185/2009VMM a IX-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a IX-a poziție) dosar prost instrumentat in faza de soluționare a daunei, din documentele existente nu rezulta cine este persoana impotriva căreia trebuie exercitat regresul, solicitarea lui M. u A. este cel puțin discutabila, la momentul plații ar trebui sa se stie daca dauna trebuie plătită de către asigurător si nu ulterior plații dosarului de dauna; in orice caz a fost formulata pina la data de;_ convocare la conciliere către prezumtivul

          debitor - nu se cunoaște persoana ce a condus vehiculul prin intermediul căruia s-a produs accidentul;

          - dosarul de dauna A/1093/2009/MM a X-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a X-a poziție) dosar in care a expediat obiectiuni pe fax in termen, dar faxul nu indica nr. destinatarului, prin referatul din data de _

          M. u A. a apreciat ca trebuia introdusa acțiune (voi. I, fila 219), ipoteza susținuta si in referatul de sesizarea a conducerii societății (voi. I, fila 212), pt. ca in decizia de desfacere a contractului de munca sa se găsească ipoteza ca angajatul trebuia sa dovedească trimiterea obiectiunilor in termen (voi. I, fila 190, pct. 2, a X-a poziție) termen care coincide cu data de_ - sancțiune tardiva peste termenul de 6 luni prevăzut de Codul Muncii - absolut intamplator

          G. A. nu a depus la dosarul cauzei dovada trimiterii pe fax a obiectiunilor; fiind de buna credința am formulat totuși acțiune in justiție desi era neîntemeiata;

          - dosarul de dauna K 1073275 a Xl-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a Xl-a poziție) decizia de desfacere a contractului individual de munca conține o informație neadevarata, respectiv ca notificarea a fost expediata in data de _

          , notificarea a fost expediata in realitate la data de_, data de_ fiind data la care plicul a ajuns la beneficiar; pe langa ca nu stiu drept, membru comisiei de cercetare a G., la fel ca si superiorul direct M. ii A., nu dispun de minimele cunoștințe ce ar permite sa citească o confirmare de primire

      • anexam prezentei confirmarea de primire din acest dosar, precum si din dosarul de dauna A/534/2011/MM (a XV-a poziție de mai jos), aceasta ne arata cum ar fi trebui citita stampila poștei; dosarul de dauna K 1062161 a XII-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XII-a poziție), dosarul a fost instrumentat cu intarziere motivat, la acest moment nu mai își amintește de ce, in măsura in care parata Groupam va depune o copie integrala a acestui dosar este posibil sa se edifice asupra acestuia ; dosarul de dauna U 1051506 a XIII-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XIII-a poziție), dosarul a fost instrumentat cu intarziere pt. ca era incomplet si prost instrumentat (debitorul broker de asigurare binecunoscut in C. Napoca nu mai desfășura activitate la sediul declarat) pe langa ca mi-a fost trimis spre recuperare prin incalcarea normelor interne ale G. (de regula regresul se instrumentează de consilierul juridic din județul unde domiciliază debitorul, excepție fac dosarele cu debitori asigurători), debitorul este un broker de asigurare din C. Napoca, este posibil ca dosarul sa-i fie trimis reclamantului tocmai pt. ca M. u A. nu dorea sa il lucreze, din comoditate probabil, debitorul persoana juridica din județul C., accident petrecut in C., instanța competenta numai in C. ;

        • dosarul de dauna K 1049460 a XlV-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XlV-a poziție), dosarul a fost instrumentat cu intarziere pt. ca era incomplet si prost instrumentat (debitorul persoana fizica din județul C., accident

          petrecut in C., instanța competenta numai in C. ) este posibil ca dosarul sa-i fie trimis mie tocmai pt. ca M. u A. nu dorea sa il lucreze, din comoditate probabil;

        • dosarul de dauna K 1032791 a XV-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XV-a poziție) dosarul a fost instrumentat cu intarziere motivat, la acest moment nu mai își mai amintește de ce, in măsura in care parata G. va depune o copie integrala a acestui dosar este posibil sa se edifice asupra acestuia; dosarul de dauna A/534/2011/MM a XVI-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XVI-a poziție) dosarul a fost instrumentat cu intarziere motivat, la acest moment nu își mai amintește de ce, in măsura in care parata

          G. va depune o copie integrala a acestui dosar este posibil sa se edifice asupra acestuia;

      • dosarul de dauna K 1071709 a XVII-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XVII-a poziție) dosarul nu a fost instrumentat in termen pt. ca la începutul anului Bodea Flaviu in calitate de director pe linie juridica a solicitat juriștilor

        G. sa nu introducă acțiune "împotriva EUROINS SA (debitorul din acest dosar de dauna) pt. ca este posibila o intelegere amiabila cu aceasta societate;

      • dosarul de dauna A/J305/2011/CJ a XVIII-a poziție din dosarele nominalizate in decizia de desfacere a contractului individual de munca (voi. I, fila 190, pct. 2, a XVIII-a poziție) dosar instrumentat cu întârziere pt. ca era incomplet, lipsea dupa cum spune chiar comisia de cercetare disciplinara ordinul de plata, in orice caz accident petrecut in C., instanța competenta numai in C. sau B. este posibil ca dosarul sa-i fie trimis mie tocmai pt. ca

        M. u A. nu dorea sa il lucreze, din comoditate probabil.

        Arată ca faimoasa "procedura interna" de lucru in cadrul departamentului juridic cuprinde numeroase lacune si lipsuri intrucat pleacă de la premise greșite. Astfel, in conformitate cu "procedura interna"" consilierul juridic din teritoriu trebuie sa trimită convocarea la conciliere in maxim 7 zile de la primirea dosarului de dauna de la superiorul direct. Existau numeroase dosare de dauna ținute in C. de directorii juridici mult timp dupa efectuarea plații si remise pt exercitarea regresului la o distanta apreciabila de timp dupa plata, aceasta este o alta problema de management al performantei in cadrul G.

        . Numai ca, de obicei, dosarul de dauna nu este complet. Lipsește din acesta, de regula, ordinul de plata privind efectuarea plații daunei. Fara acest document regresul nu poate fi exercitat.

        In drept: in conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 (la acest moment abrogat) dar reprodus de art. 2210 din Noul Cod Civil (NCC) " w limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat in toate drepturile asiguratului..."", se naște firesc intrebarea cum poate un consilier juridic sa exercita regresul împotriva unei persoane sau societăți de asigurare atâta timp cat nu dispune de dovada plații daunei, document care duce la nașterea dreptului de regres al asigurătorului. Este adevărat ca in ultimul timp separat de transmiterea dosarelor se transmitea pe mail de către directorul regional

        juridic si ordinele de plata, dar acestea nu erau complete, atâta timp cat exista des situații in care ordinul de plata privește plata mai multor dosare de dauna si trebuie solicitat un desfășurător al sumelor plătite prin ordinul de plata respectiv. Desfășurător care se primește adeseori cu întârziere. A anexat in acest in acest sens o corespondenta purtata pt. câteva dosare de dauna (voi. I, filele 48, 47, 41-46) document care atesta ca au exista situații in care a trecut o perioada destul de lunga de timp, de la câteva săptămâni la luni de zile sau chiar mai mult de 1 an de zile, de la solicitarea documentului privind instrumentarea regresului si pana la receptionarea acestuia in vederea exercitării regresului.

        In aceiași decizie contestata se retine ca in raport cu nr. mic de dosare de instanța (in luna ianuarie au fost 48) nu se justifica întârzierea in instrumentarea dosarelor de regres. Aceste informații nu sunt reale. Pt. a intelege in mod corect modul de producere a presupusei fapte trebuie precizat in concret modul de desfășurare al evenimentelor. Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie 2012 mi s-a întocmit un proces verbal de catre superiorul direct A.

        M. u. Acesta a avut ca temei o cercetare disciplinara prealabila desfășurata in luna decembrie 2012 si finalizata cu sancționarea reclamantului. Dupa sancționare si ulterior numărul de dosare de instanța a crescut constant in fiecare luna. In afara de aceste dosare de instanța au fost formulate convocări si adrese in peste 100 de dosare de dauna, astfel cum atesta procesele verbale intocmite de același director. Subliniază faptul ca superiorul său direct A. M. u "a Uitat" sa transmita mai departe persoanelor care gestionează situația centralizata a tuturor litigiilor societăți, dupa cum se va vedea in continuare (vol.I, filele 49-51).

        Se susține in decizia contestata ca in dosarul de dauna A/1093/2009 nu s- ar fi trimis obiectiunile pe fax inauntrul termenului legal. Aceasta susținere nu are fundament legal. Obiectiunile au fost intocmite si expediate pe fax inauntrul termenului legal, numai ca, confirmarea faxului atesta expedierea nr. de pagini dar nu si nr. de fax catre care a fost expediat acest document.

        Arată ca de obicei faxul arata in confirmare inclusiv nr. de fax catre care a fost expediat documentul. La momentul la care am expediat documentul aveam convingerea ca, confirmarea transmiterii va cuprinde si nr. de fax al beneficiarului. In secolul XXI aceasta presupune existenta unui fax care sa permita transmiterea documentelor si dovada transmiterii acestora, din păcate la nivelul G. nr. mare de directori dotați fiecare cu tehnica de varf nu a mai permis dotarea fiecărui consilier juridic din teritoriu cu tehnica elementara din secolul trecut.

   2. Referitor la abaterea disciplinara a neinregistrarii "regresului" in programul INSIS si presupusa relevanta asupra influențării rezervelor tehnice ale societății, precizează următoarele:

      Programul Insis nu cuprinde un manual de utilizator, având in vedere si faptul ca acesta este gestionat de o companie din Bulgaria, funcționarea acestuia este intrerupta permanent pt. modificări, modificări ce in cele mai multe cazuri nu sunt aduse la cunoștința salariaților. Bíneînteles o parte din modificări sunt solicitate de G., numai ca bariera lingvistica împreuna cu

      diferentele majore de legislație creaza probleme permanente. Lunar dupa data de 20-24 a lunii programul INSIS se inchide, respectiv nu mai pot fi introduse informații in acesta. Absolut întâmplător in jurul acestor aceste date sunt cele in care se primesc dosarele de regres de la C., regrese ce ar trebui introduse urgent in programe.

      Pe de alta parte, viteza la internet se imparte in nr. de calculatoare ce exista pe aceasi conexiune la internet, presupunând ca aceste calculatoare rulează doar o singura aplicație. La locația la care și-a desfășurat activitatea (B. M., str. A. I., nr. 14) in afara de el mai era contabilitate, daune si operatoarele care introduceau manual polițe in programe. Având in vedere ca fiecare calculator ce rula aplicații ce necesita conexiune la internet merg foarte prost, ce ar fi putut face. Colegii de la daune si contabilitate au găsit "soluția salvatoare", aceasta consta in introducerea datelor in programul INSIS dupa orele de program sau in zilele de sâmbăta si duminica. O atare rezolvare nu este legala. Angajatorul este obligat sa creeze condiții elementare de munca in cadrul programului de lucru de 8 ore, in măsura in care au fost nenumărate situațiile in care am pierdut mai mult de 2 zile de munca pt. a introduce un dosar de vătămare corporala in program, inseamna ca sunt probleme grave de sistem. Anul trecut colegii de la locația la care lucrez au semnat o petiție comuna in care au solicitat imbunatirea conexiunii la internet, binenteles angajatorul a apreciat ca cererea este neîntemeiata.

      Totodată, informația privind influențarea rezervei de dauna nu este adevărata. Informațiile despre potențialul regres sunt introduse si cunoscute de asigurător anterior plații dosarului de dauna si nu ulterior plații cum incearca sa spuna; angajatorul. Daca am admite modul de gândire al angajatorului ar insemna ca asigurătorii plătesc dauna in orice condiție, iar dupa plata incearca sa afle daca se poate constitui regres. Subliniază faptul ca exista nenumărate cazuri in care dosarele de regres se primesc de la C. la câteva luni de zile, pana la peste 1 an de la plata acestora - ar insemna in accepțiunea angajatorului ca in aceasta perioada aceste daune plătite nu au existat in rezerva de dauna ceea ce este o inepție si o abatere grava de la legislația in vigoare. In luna martie a anului 2012 nu a primit nici un dosar de regres plătit in luna anterioara, acestea fiind primite abia spre sfârșitul lunii aprilie. Se întreabă daca aceste dosare plătite in luna martie si februarie 2012 erau reflectate in rezerva de dauna din moment ce erau plătite dar nelucrate inca de consilierii juridici din zona de nord vest, nelucrate pt. simplul motiv ca nu fuseseră inca recepționate de aceștia ?.

      In aceiași ordine de idei arat ca in afara de introducerea regresului in INSIS fiecare consilier juridic din cadrul G. trebuie sa tina o situație lunara a litigiilor societății. Aceasta situație se centralizează la nivelul întregii societăți, fiind transmisa auditorilor societății si având efecte reale asupra rezervelor tehnice ( se poate intampla ca un dosar de judecata cu o pretenție foarte mare sa aiba o rezerva de dauna mai mica, etc). Dupa cum a mai arătat superiorul meu direct "a uitat" câteva luni sa transmită mai departe situația litigiilor transmisa de către el, situație care influențează in foarte mare măsura rezervele tehnice, atâta timp cat privește inclusiv dosarele de judecata de

      vătămare corporala si deces, dosare in care pretențiile sunt de ordinul miliardelor de lei vechi (cu mult superioare valorii dosarelor din gestiunea reclamantului) - 1 singur dosar de ucidere din culpa are o valoare a daunei cu mult mai mare decât toate dosarele presupus lucrate cu intarziere. Bineînțeles,

      A. M. u a uitat mai multe luni la rand sa transmita aceste situații mai departe, lucru scuzabil atâta timp cat provine din fosta Bt A. si se afla intr- un raport apropiat fata de Sanda Nicoara.

      Aceste "uitări" nu sunt un lucru izolat la nivelul conducerii din C. Napoca. Astfel, o acțiune in justiție intocmita de Lavinia R. u in colaborare cu

      A. M. u împotriva Omniasig VIG SA si depusa la o instanța necompetenta teritorial, ne referim la Judecătoria Viseu de Sus. Acțiunea nu a apărut niciodată in situația litigiilor societății. Dar asta este pana la urma irelevant. Arat ca reclamantul a fost silit sa dea explicații inclusiv pt. aceasta acțiune care nu se afla in administrarea sa si nu era intocmita de acesta - voi. I, filele 69-73.

      Rezervele tehnice sunt pana la urma la nivelul G. un fel de ideal de corectitudine bun de scos in fata la nevoie, dar despre care aceștia nu prea au habar ce reprezintă si ce relevanta are.

   3. În ceea ce privește abaterea de netrimitere a situație regreselor catre managerul regional juridic in lunile martie si aprilie 2012, precizează ca decizia contestata cuprinde informații neadevarate. Astfel, la sfârșitul lunii martie 2012 managerul regional juridic A. M. u, având in vedere ca nu a transmis, in aceasta luna, dosare de regres catre consilierii juridici din subordine din zona de nord vest a tarii a trimis in scris catre aceștia faptul ca aceasta situație se va trimite in luna următoare, respectiv aprilie. In luna aprilie 2012 ultima zi din luna si in care trebuia trimisa situația regreselor și-a luat concediu de odihna 1 zi. In orice caz, angajatorul a hotărât ulterior ca aceasta este zi libera. Având in vedere ca dupa 30 aprilie a urmat 1 mai zi libera, luând in considerare ca in luna martie a anului 2012 situația nu s-a transmis la cererea expresa a directorului regional juridic si lipsa de stăruința a acestuia probabil am uitat despre aceasta situație.

   4. in ceea ce privește netrimiterea spre aprobare a documentelor depuse in dosarele de judecata arat ca dupa cum a subliniat in partea introductiva a prezentei acțiuni, la nivelul conduceri juridice a G. A. SA exista grave lacune in domeniul dreptului, trecând peste cele care au permis obligarea consilierilor juridici la efectuarea unor proceduri prealabile suplimentare (somații), proceduri nejustificate rațional si nici legal. Aceste lacune sunt pe de o parte rezultatul unei experiențe profesionale insuficiente in cazul câtorva directori juridici proveniți din fosta Bt A. cat si a lipsei cunoștințelor juridice elementare in domeniul dreptului dupa cum se va vedea in continuare:

   La data de_ șeful pe linie juridica pt. zona de nord vest a tarii A.

   M. u, solicita consilierilor juridici din subordine prin posta electronica opinia in legătura cu o speța - modul de formulare a întrebării atesta grave lacune in domeniul dreptului substanțial, răspunsul meu fiind Toarte elocvent in acest sens (voi. I., filele 74-78).

   În cadrul primelor intalniri cu ceilalți consilieri juridici din zona de nord vest A. M. u, in calitate de director regional juridic a transmis juriștilor din

   subordine ca "întocmirea unei întâmpinări nu poate dura mai mult de V2 de ora", bineînteles ca nu a reușit sa se incadreze niciodată in acest termen de 30 de minute - la nivelul Grouapma nu este relevanta calitatea actului de consiliere juridica acordata angajatorului ci cantitatea de acțiuni, intampinari, etc;

   La data de_ același director regional A. M. u solicita consilierilor juridici ca sunt obligați sa solicite debitorilor din accidente auto inclusiv RSA si rate neachitate, in condițiile in care dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 precizează explicit ca asigurătorul se subroga in drepturile asiguratului "in limitetele indemnizației plătite", dar acest lucru este irelevant pt. conducerea pe linie juridica - voi. I, filele 79-81;, toate acțiunile injustiție prin care au fost solicitate RSA si rate neplatite au fost respinse de către instanțele de judecata: de ex. dosarele de judecata:_ si_ ambele pe rolul Judecătoriei C. Napoca; acesta respingere a acțiunilor este irelevanta pt. directorul regional A. M. u, pt. ea relevant este doar faptul ca a avut aprobare de la directorul Tamara Urcan pt. introducerea acestor acțiuni - importanta in cadrul G. nu este pana la urma legalitatea ci ceea e dorește conducerea companiei;

   Faimoasele aprobări ale superiorilor pe linie juridica se limitau la introducerea diacriticelor - voi. I, filele 82 - 86, despre o analiza a legalității sau o altfel de analiza critica nu poate fi vorba;

   în cele mai multe dosare de vătămare corporala am conlucrat destul de bine cu superiorii juridici, in celelalte mai greu;

   La data de_ Tribunalul Vâlcea, Secția Penala solicita informații legate de un risc asigurat, managerul regional juridic A. M. u in loc sa formuleze o cerere de constuire ca parte civila in procesul penal, trimite instanței fisa poliței care atesta prima incasata de la asigurat si dauna plătită - dosarul a fost ulterior trimis mie, eu formulând cererea de constituire ca parte civila - voi. I, filele 87-93;

   În urma formulări unei acțiuni din C., acțiune aprobata de către Flaviu Bodea (manager juridic daune grave si care verifica toate acțiunile, intampinarile si inscrisurile in procesele cu o valoare peste 1 mld rol) am fost nevoit sa dau note explicative din care sa rezulte de ce instanța si-a declinat competenta la Judecătoria Buftea - in opinia directorului regional A. M. u, eu trebuia sa corectez in instanța lipsurile cererilor formulate de superiorii incompetenți (acțiunea nu face trimiterea elementara la competenta instanței, trimitere necesara dupa apariția Legii nr. 202/2010 pt. accelerarea soluționării proceseor) - voi. I, filele 94-99;

   Toate acțiunile ulterioare formulate din C. de directorii juridici si aflate pe rolul Judecătoriei B. M. nu tratează problema competentei, desi in raport de normele Legii nr. 202/2010 ar fi obligatoriu si sunt cu mult timp ulterioare acțiunii cu probleme pt. care am fost eu nevoit sa dau relații de ce directorul juridic daune grave Flaviu Bodea nu a tratat problema competentei - voi. I, filele 135 - 144 ;

   Reclamantul era doar utilizator pe calculator la care a editat toate documentele depuse in dosarele de judecata iar superiorii sai M. ii A. si Flaviu Bodea puteau foarte ușor sa intre in calculator si sa vizualizeze

   documentele oricând împreuna cu administratorul, din cate cunosc persoanele care trebuiau sa aprobe acțiunile aveau drepturi de administratori asupra calculatoarelor subordonaților;

   Toate acestea demonstrează lipsa capacității marii majorități a directorilor juridici de a cunoaște si interpreta normele legale incidente, aprobarea primita de la aceștia fiind de regula o frâna si de multe ori rezultatul unei aprecieri eronate a normelor legale. Personal a incercat sa castige toate litigiile, chiar si in cele in care eram debitor, in multe dosare de judecata grele de judecata cu sume mari, a reușit de unul singur.

   Solicită instanței de judecata sa constate caracterul abuziv al acestei aprobări, atâta timp cat răspunderea in calitate de consilier juridic este una cu caracter personal si nu comuna, cum isi inchipuie foștii consilieri juridici din Bt

   A., actualmente directori juridici in G. A. . De altfel, modul de conlucrare in spirit de turma este propriu gândirii de tip comunist, gândire susținuta permanet de conducere.

   Anularea actului adițional nr. 2809/_ la contractului individual de munca al reclamantului: prin actul adițional contestat a fost modificat contractul individual de munca in sensul ca toate sporurile au fost incluse in salariul negociat. O astfel de dispoziție este lovita de nulitate prin raportare la dispozițiile art. 38 din Codul Muncii. Respectiv orice renunțare a salariatului la drepturile cuvenite este: lovita de nulitate. Legea prezuma caracterul vătămător al unei atare modificări a contractului individual de munca.

   Obligarea SC G. A. SA la plata unor daune de IQO/lei/zi de la data înregistrării acțiunii pana la data de_ -reprezentând prejudicii produse ca urmare a reținerii nelegale si nepredarii carnetului de munca: odată cu înființarea REVISAL datele ce înainte se regăseau in Carnetul de M. se inscriu in REVISAL, ca atare nu mai exista argumente de ordin legal pt. reținerea acestuia de către angajator. Normele ce reglementează Carnetul de

   M. precizează explicit ca acest document nu poate fi reținut decât de către organele de urmarire penala sau instanța de judecata. Având in vedere caracterul abuziv al reținerii se impune obligarea angajatorului la plata sumei solicitate.

   IV. Obligarea angajatorului G. Asigur ari SA la plata sumei de 107,60 lei reprezentând cheltuieli achitate de reclamant ca efect al staționarii autovehiculului la cauzele la care acesta a reprezentat societatea in fata Curții de Apel C.: in conformitate cu contractul individual de munca, CCM la nivel de unitate si celelalte dispoziții din Codul Muncii angajatorul este obligat sa suporte cuantumul deplasării in interesul serviciului. Aceste dispoziții sunt irelevante pt. angajator. Astfel, in toate cazurile in care s-a prezentat la Curtea de Apel C. pt. susținerea intereselor societății a fost nevoit sa achit din bani proprii cuantumul taxelor de parcare, angajatorul nedorind sa accepte decontarea acestora.

   In data de 27 mai 2011 a făcut fondul la un dosar penal destul de greu la Curtea de Apel C. . Având in vedere numărul mare de cauze penale in ziua respectiva, faptul ca intai se iau amânările si cauzele cu arestați, cauza in care eu reprezentam societatea s-a luat târziu dupa amiaza. Bineînteles că a

   cumpărat tichete de parcare corespunzătoare. A reușit sa păstrez 2 dintre acestea, in cuantum total de 4 lei.

   La data de_ a staționat langa Curtea de Apel C. . întrucât se grăbea la cauza (drumul de la B. M. la C. a fost destul de aglomerat si cu ceata) si nu a găsit tichete de parcare la chioșcul de ziare cel mai apropiat; a lăsat autovehiculul de serviciu intr-un loc pe care l-am găsit liber. La intoarcere la autovehicul am găsit nota de constatare emisa de Politia Locala C. . întrucât nu dispunea de numerar la el a plătit amenda prin mandat postai atunci cand am ajuns la B. M. . Neavand ce face a plătit suma de 100 ron prin mandat postai, in total suma de 103,60 ron.

   Dupa cum a mai menționat, de obicei la fiecare cauza in care avea de efectuat deplasări la Curtea de Apel C. a cumpărat tichete de parcare, dar superiorul său direct i-a comunicat verbal ca aceste sume conducerea nu dorește sa le deconteze. M. parte din tichete le-a aruncat păstrând doar 2.

   Având in vedere dispozițiile legale incidente apreciez ca cererea este admisibila si solicită obligarea angajatorului la plata sumei de 107,60 ron, suma dovedita cu documentele anexate - voi. I, filele 100 - 101.

   K. De a obliga angajatorul G. A. SA la reintegrarea reclamantului pe același post si cu aceiași retribuție, precum si la plata unor despăgubiri reprezentând sumelor cuvenite conform contractului colectiv de munca (6 salarii nete, ca o consecința a concedierii nelegale din inițiativa angajatorului), a sumelor cu titlu de perioada de preaviz, precum si a celor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca pana la data realizării reintegrării reclamantului in societate, pe același post si cu aceasi retribuție - reintegrarea este o consecința juridica a anularii deciziei de desfacere a contractului individual de munca, la fel cu salariile cuvenite in continuare.

   In conformitate cu dispozitiile actualului Contract Colectiv de M., in măsura in care angajatorul procedează la desfacerea contractului individual de munca din inițiativa sa acesta este obligat la plata a 6 salarii compensatorii (la vechimea înregistrata de reclamant in cadrul societății) in conformitate cu dispozițiile art. 60. Totodată aceste dispoziții trebuie interpretate cu cele care fac trimitere la preaviz si durata acestei perioade pt. care salariatul este retribuit.

   Solicită obligarea angajatorului la plata compensației de 6 salarii nete (conform CCM la nivel de unitate) a sumelor pt. perioada legala de preaviz si a sumelor cu titlu de salariu de la data emiterii deciziei de desfacere a contractului de munca pana la data realizării reintegrării mele efective in societate, pe același post si cu aceasi retribuție.

   1. Obligarea angajatorului G. A. SA la plata unor despăgubire materiale reprezentând zilele de concediu nefectuate incepand cu data angajării si pana la data încetării raportului de munca - acest capăt de cerere este fundamentat pe dispozițiile art. 146 alin. 4 din Codul Muncii si pe atitudinea abuziva a angajatorului. Având in vedere ca a fost singurul angajat consilier juridic in județul M. si nr. mare de dosare de dauna arat ca o lunga perioada de timp angajatorul nu i-a permis efectuarea concediului legal de

      odihna decât in transe de maxim 2-3 săptămâni, rămânând foarte multe zile de concediu din anii anteriori neefectuate, incepand cu anul angajării.

      Departamentul resurse umane din cadrul G. A. "a descoperit" o modalitate proprie de a câștiga bani de la angajatul ce nu a putut efectua concediul de odihna - ii confisca bonurile de masa. Astfel, in afara oricariu cadru legal, desi se prevede ca concediul anual de odihna trebuie efectuat pana in luna martie a anului viitor pt. anul in curs, in anul viitor nu iti acorda prima de concediu daca nu ai efectuat toate zilele de concediu din anul anterior indiferent cand le efectuezi. Bineînteles in aceste zile trebuie sa efectuezi in continuare activitate la serviciu: raportări lunare, etc. In realitate, s-a prezentat la serviciu si in aceste zile nefiind retribuit si neprimind bonurile de masa corespunzătoare.

      Parata angajator G. A. a depus la dosarul cauzei o situație cu concediile efectuate, dar aceasta ridica serioase semne de intrebare.

      Pt. lămurirea acestui aspect solicită instanței sa ceara angajatorului sa depună la dosarul cauzei toate cererile de concediu "întocmite de reclamant documente ce sunt arhivate de către societate.

      In orice caz, atâta timp cat art. 146 alin. 4 din Codul Muncii prevede aceasta posibilitate juridica apreciez ca cererea este admisibila si solicit admiterea ei.

   2. obligarea angajatorului la restituirea sumei de 164 lei reținute nelegal pe ultimul stat de plata, din care suma de 144 lei reprezentând tichete iar 20 de lei alte rețineri: in conformitate cu mențiunile de pe ultimul stat de plata (comunicat reclamantului abia la data de_ ) rezulta ca angajatorul a inteles sa retina suma de 164 lei din sumele cuvenite reclamantului. Cum este posibil ? in condițiile in care tichetele de masa se distribuie doar pt. lunile anterioare si nu in avans. Iar suma de 20 de lei alte rețineri nu știe ce reprezintă.

      In drept, in conformitate cu dispozițiile art. 169 alin. 2 din Codul Muncii: "Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi reținute decât daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila.".

   3. Obligarea angajatorului G. A. SA la plata unei despăgubiri morale in suma de 500.000 ron pt. abuzurile si hărțuirea profesionala si morala la care am fost supus de conducerea G. A. SA: acest capăt de cerere isi are temeiul de drept in dispozițiile art. 253 din Codul Muncii si are următoarele temeiuri de fapt:

      • Primele abuzuri au fost săvârșite de angajator imediat dupa fuziune. Astfel, a fost obligat sa asigure reprezentarea Otp A. in fata instanței de judecata, desi nu avea raport contractual cu aceasta societate. A intocmit in cauza intampinare si a sustinut-o in fata instanței de judecata participând la mai multe termene. Cererea prin care i s-a solicitat acest lucru a fost inițial una prin telefon iar ulterior prin posta electronica (mail). Simpla citire a mesajului arata ca cererea a venit din partea directorului regional juridic A. M. u, aceasta primind-o de la superiorul ei director divizie juridica Tamara Urcan. Aceste fapte au un caracter foarte grav si denota modul in care directori pe linie

        juridica ai G. A. inteleg sa aplice legea si sa coordoneze activitatea consilierilor juridici din subordine - voi. I, filele 102,103,104, 105-116

      • Ulterior acestei fapte, directorul juridic corporate din B. i-a solicitat sa se ocupe la Registrul Comerțului M. de radierea Sucursalei Otp A.

        1. a Otp A. . In acest sens a fost imputernicit si am depus1 documentele necesare la Registrul Comerțului - voi. I, filele 117-120 • Dupa cum a mai arătat, având in vedere ca foști angajați ai ASIBAN SA aveau: salarii inferioare celor din fosta Bt A. si Otp A., s-a procedat la o aliniere a acestor salarii. Intai au fost majorate salariile personalului din vânzări la un salariu minim de 2.500 ron, ulterior al celor din departamentul de daune. Reclamantului ca si consilier juridic salariul nu i-a fost majorat, aflandu-se in situația penibila in care desi am efectuat studii universitare aveam salariu mai mic decât, de exemplu, angajați pe postul de operator calculator - funcție ce nu presupune studii superioare in domeniul de activitate. O buna perioada de timp a avut cel mai mic salariu la locația la care și-a desfășurat activitatea. Aceasta atitudine a angajatorului demonstrează discriminarea si disprețul celor mai elementare norme de conduita de către angajator;

           • Angajatorul nu poate spune ca nu cunoaște faptul ca reclamantul s-a plâns pt. salariul de mizerie, in acest sens in mesajul din voi. I, filele 77 (sus) in care M. u A. in calitate de superior direct al reclamantului ii comunica catre reclmanta ca stie situația acestuia dar nu poate face nimic; totodată in răspunsul la sesizarea directorului Bodea Flaviu reclamantul mentioneza explicit ca are cel mai mic salariu de la locația in care isi desfășoară activitatea

        • voi. I, filele 130 (partea finala);

      • Dupa fuziune am fost silit sa stau sa observ cum persoane cu o pregătire si cunoștințe profesionale inferioare îi rad in nas pt simplul motiv ca se afla intr-o relație de amiciție cu Sanda Nicoara;

      • in cadrul primelor întâlniri cu ceilalți consilieri juridici din zona de nord vest A. M. u, in calitate de director regional juridic a transmis juriștilor din subordine ca "întocmirea unei întâmpinări nu poate dura mai mult de V2 de ord bineînteles ca nu a reușit sa se încadreze niciodată in acest termen de 30 de minute - la nivelul Grouapma nu este relevanta calitatea actului de consiliere juridica acordata angajatorului ci cantitatea de acțiuni, intampinari, etc.;

      • in bătaie de joc i se solicita sa introducă diverse dosare in programele informatice intr-un anumit termen in condițiile in care se cunoștea faptul ca programele nu merg, toti salariații de la locația la care reclamantul si-a desfășurat activitatea semnând o petiție pt. lărgirea benzii de internet:

      • A fost nevoit sa achit abonamente de parcare si amenda in cazul in care nu a avut abonamente de parcare pt. cauzele in care am reprezentat societatea la Curtea de Apel C. (anexează tichete de parcare si instiitare amenda impreuna cu dovada plații) — toate sumele cheltuite nu au fost recuperate pt. simplul motiv ca superiorul meu direct A. M. u i-a comunicat verbal ca societatea nu decontează astfel de sume; poate pt. un director al societății aceste sume nu reprezintă nimic, dar pt. o persoana care are un salariu de mizerie acestea înseamnă foarte mult - Voi. I, filele 100-101;

      • Tot in anul 2011 a fost silit in mod abuziv sa accepte modificarea contractului individual de munca (anularea acestui act adițional fiind capăt de cerere separat in prezenta acțiune) desi nu era legal;

      • A fost nevoit sa dau diverse note explicative pt. tot felul de abateri închipuite, de exemplul pt. ca nu a trimis la C. un dosar care se gasea in B. respectiv nu era in posesia mea - Voi. I, filele 121 - 130;

      • A trebuit sa dau relații inclusiv pt. o acțiune formulata in mod greșit la Judecătoria Viseu de Sus de catre Lavinia R. u, acțiune ce nu se regăsește in situația litigiilor centralizata la nivelul societății - voi. I, filele 69-73;

      • Permanent trebuia sa dea lămuriri pt. orice acțiune, temei juridic, etc., ceea ce imi ingreuna foarte mult activitatea;

      • De regula, dupa fuziune mi se puneau inainte acte adiționale la contractul individual, fise ale postului, etc. care trebuiau semnate ca si cum ar fi fost încheiate cu o perioada mai lunga sau mai scurta in trecut, respectiv retroactiv;

      • In calitate de reprezentant al membrilor de sindicat din județul M. nu am putut sa imi exercita activitatea din cauza atitudinii angajatorului; astfel, mulți membrii de sindicat au renunțat la a mai face parte din aceasta organizație pt. simplul motiv ca directorii erau in număr prea mare la volumul de activitate si nu aveau timp pt. a răspunde angajaților pt. problemele acestora;

      • La data de_ colega M. Cicioc din cadrul Agenției Viseu de Sus m- a informat ca angajatorul dorește modificarea unilaterala a contractului individul de munca, in calitatea mea de reprezentant sindical am solicitat directorului regional vânzări G. Ivanescu un răspuns privitor la legalitatea acestui demers - voi. I, filele 131-132; pana la incetarea raportului de munca_ nu am primit nici un raspuns, desi intre aceste date a trecut aproape 1 an de zile;

      • In cursul lunii aprilie a anului 2012 conducerea a anunțat angajații din cadrul Agenției Life ca aceasta agenție urmează a fi desființată, anunțul a fost unul verbal, la momentul la care angajații au solicita informații directorilor, aceștia nu au reușit in decurs de câteva luni sa dea un răspuns, probabil va fi dat anul viitor - voi. I, filele 133 - 134.

      Toate aceste abuzuri ale angajatorului demonstrează ca in speța sunt întrunite condițiile de admisibilitate cerute de normele legale. Abuzurile având caracter repetitiv, trecând peste faptul ca de regula erau comise de catre directori pe linie juridica, ce se presupune ca au un minim de cunoștințe juridice, având caracter intenționat.

   4. obligarea angajatorului la plata dobânzii legale asupra sumelor solicitate mai sus: acest capăt de cerere isi are fundamentul in dispozițiile O.G. nr. 13/2011. In măsura in care capetele de cerere de mai sus vor fi admise urmează ca si acest capăt de cerere sa fie admis.

In probatiune: anexează prezentei mai multe inscrisuri la care a făcut trimitere in cuprinsul precizării de acțiune; solicitând instanței de judecată sa

ceara paratei G. A. SA prezentarea următoarelor probe:cererile de concediu formulate de reclamant; orice alte probe a căror necesitate ar rezulta in urma dezbaterilor.

Examinând contestația în baza actelor și lucrărilor de la dosar tribunalul reține:

Cu privire la drepturile bănești solicitate de reclamant pentru perioada 2005-2009 instanța a respins această cerere ca fiind prescrisă raportat la art. 268 alin. 1 lit. c Codul Muncii (încheierea de ședință din_ ).

Pe fondul cauzei,

tribunalul reține:

Potrivit deciziei nr. 287/_ emisă de G. A. SA s-a dispus sancționarea disciplinară a contestatorului cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

La baza acestei decizii a stat referatul nr. I8429/_ emis de d-na A.

1. u - Manager regional juridic - Regiunea Nord Vest.

   Abaterile disciplinare săvârșite de contestator au fost consemnate în urma cercetării disciplinare prealabile desfășurate la_ .

   Decizia nr. 22/_ de numire a Comisiei de Cercetare disciplinară (fila 211 vol. 1), convocatorul nr. E3366/_ (fila 209-210 vol. I), nota explicativă nr. I 9062/_ dată de contestator (f.203 - 208 vol. 1), referatul 962/_ referat de comunicare a cercetării disciplinare (f.196-202 vol. I).

   1. Contestatorul invocă nulitatea cercetării disciplinare întrucât aceasta a fost efectuată de către o altă persoană decât cea care a făcut convocarea.

      Prin adresa nr. E 3366/_ emisă de societatea pârâtă reclamantul a fost convocat la cercetare disciplinară precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.

      Convocatorul a fost emis de dl. Francois Coste în calitate de director general al societății, acesta având puteri depline în conducerea societății așa cum rezultă din certificatul constatator nr. 164881/_ emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București (f.66 vol. II).

      Decizia nr. 22/_ de numire a Comisiei de cercetare a fost emisă de Directorul general al societății și a fost semnată în numele și pentru acesta de către dl. C. M. - director adjunct general al societății, acesta fiind înlocuitor de drept al persoanei împuternicite să conducă și să coordoneze activitatea zilnică, precum și investit cu competență de a angaja răspunderea SC G. A. SA.

      Potrivit art. 251 alin. 1 Codul muncii "în vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii";.

      Faptul că adresa de convocare a contestatorului a fost emisă de Directorul General al societății iar cercetarea propriu -zisă a fost efectuată de către o comisie numită printr-o decizie a Directorului General semnată de către înlocuitorul său de drept, nu poate constitui un motiv de nulitate a deciziei de concediere.

   2. Contestatorul invocă nulitatea cercetării disciplinare ca urmare a lipsei unui regulament intern al societății.

      Din cuprinsul deciziei de sancționare nu se desprinde vreo referire cu privire la Regulamentul intern. Lipsa regulamentului intern nu atrage de drept nulitatea cercetării disciplinare, aceasta fiind efectuată de angajator potrivit Codului muncii.

   3. Contestatorul invocă nulitatea cercetării disciplinare ca urmare a încălcării dreptului la apărare.

      La file 205-208 vol. I la dosar sunt răspunsurile contestatorului la întrebările adresate de comisie în cadrul efectuării cercetării disciplinare prealabile, contestatorul având ocazia să-și formuleze toate apărările cu ocazia consemnărilor din notele explicative.

   4. Contestatorul invocă nulitatea deciziei de concediere ca urmare a necercetării disciplinare prealabile a tuturor abaterilor menționate în decizia de sancționare.

      Obiectul cercetării disciplinare prealabile l-a constituit neefectuarea în termen a demersurilor de recuperare a despăgubirilor din asigurare achitate de societate în mai multe dosare de daună, astfel cu rezultă din convocatorul de la fila 209 vol. I, înregistrat sub nr. 3366/_ .

      În noțiunea de "demersuri de recuperare"; intră atât convocarea la conciliere directă a debitorilor cât și somarea și chemarea acestora judecată, așa cum rezultă din art. 96-98 din "Notă internă a activității Direcției juridic Operațional (f.258-280 vol. I).

      Astfel, după cum rezultă din actele de la dosar, contestatorul a fost convocat disciplinar inclusiv pentru netransmiterea somațiilor către debitori.

   5. Contestatorul invocă nulitatea deciziei de concediere ca urmare a prescrierii dreptului angajatorului de aplicare a sancțiunilor disciplinare.

      Potrivit Deciziei nr. 16/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată în M.Of. 817/_ 2 dată în interpretarea art. 252 (1) Codul muncii republicat, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancțiunii disciplinare este data înregistrării raportului final de cercetare disciplinară prealabilă la registratura unității, în speță, referatul comisiei de cercetare disciplinară a fost înregistrat la unitate la data de_ iar decizia de sancționare a fost emisă la data de_, fiind respectat termenul de 30 de zile de aplicare a sancțiunii de către angajator.

      În ceea ce privește respectarea termenului de 6 luni de la data săvârșirii faptelor, prevederile art. 252 alin. 1 codul muncii și acesta a fost respectat după cum rezultă din procesul verbal din_ (fila 219-223 vol. I) ce stabilește de către șeful ierarhic superior al contestatorului sarcini de realizare de către acesta cu termen scadent la_ și procesele verbale din_ și_ (f.217-218 vol. I) au stabilite termene de realizare pentru contestator scadente ulterior datei de_ și_, raportat la data emiterii deciziei de sancționare_ .

   6. Contestatorul invocă nulitatea deciziei de sancționare ca urmare a lipsei mențiunilor privitoare la data săvârșirii abaterilor disciplinare.

Analizând conținutul deciziei de sancționare, se poate observa că angajatorul a precizat aceste date, însă faptele contestatorului constau în omisiuni ce se raportează la data la care contestatorul avea de îndeplinit

anumite operațiuni prevăzute de procedurile interne de lucru și de ordinele superiorilor ierarhici stabilite prin procesele verbale mai sus-menționate.

În considerarea celor de mai sus, instanța reține că decizia nr. 287/_ emisă de intimată este legală, fiind dată cu respectarea art. 250, 251, 252 Codul muncii.

Cu privire la netemeinicia acestei decizii de sancționare tribunalul reține:

Contestatorul nu a întocmit somații de plată către debitori în nici unul

din dosarele de daună evidențiate în procesul verbal din data de_ și în procesele verbale din_ și_, fiind în situația unei abateri disciplinare cu caracter continuu.

Potrivit art. 96, 97 și 98 din Normele interne privind activitatea Direcției juridic operațional contestatorul avea obligația de a formula astfel de somații de plată. Prin nota explicativă luată în cadrul cercetării disciplinare prealabile (răspunsul la întrebarea nr. 2), acesta recunoaște că nu a întocmit astfel de somații. Prin fapta sa, contestatorul a împiedicat nejustificat posibilitatea recuperării amiabile și cu celeritate de către intimată a despăgubirilor de asigurare, cauzând astfel prejudicii societății intimate.

Contestatorul a încălcat termenele de efectuare a regreselor în dosarele de daună evidențiate în procesul verbal din data de_ și procese verbale din_ și_ .

Contestatorul nu a întocmit convocări la conciliere directă și nu a introdus cereri de chemare în judecată în termenele stabilite de șeful ierarhic superior prin procesele verbale sus-menționate, în conformitate cu art. 90 și 98 din Norma internă privind activitatea Direcției juridic Operațional.

Prin nota explicativă luată în cadrul cercetării disciplinare prealabile (răspunsul la întrebarea nr. 3), acesta recunoaște că nu a respectat termenele de efectuare a acestor demersuri.

Contestatorul invocă impedimente la efectuarea demersurilor de regres (lipsa timpului, lipsa OP-urilor cu care societatea a achitat despăgubirile, lipsa temeiului de drept pentru exercitarea acțiunilor în regres, lipsa calității procesuale pasive a corespondentului societății emitente, a poliței de asigurare, Carte Verde etc), însă, astfel de justificări nu au fost prezentate cu ocazia controalelor efectuate, nici cu ocazia primirii pe bază de proces-verbal a dosarelor și nici cu ocazia cercetării disciplinare prealabile.

Contestatorul justifică lipsa efectuării demersurilor de regres invocând ca argument faptul că "pretențiile G. erau foarte mari și erau discutabile";, precum și un presupus ordin dat de salariatul Bodea Flaviu de a nu introduce acțiuni în justiție împotriva Euroins A., susțineri ce nu pot fi primite de către instanță în condițiile în care contestatorul avea obligația de a introduce acțiuni în justiție până la termenele stabilite de superiorul său.

Contestatorul nu a înregistrat în programul de informatic INSIS dosarele de daună, lucru pe care îl recunoaște (răspunsul la întrebarea nr. 5 din nota explicativă). Susținerile contestatorului cu privire la nefuncționalitatea sistemului informativ nu pot fi primite câtă vreme în procesul verbal sus- menționat se prevăd că: "Dacă de la data primirii dosarelor de regres aplicația INSIS este nefuncțională regresele vor fi înregistrate în prima zi în

care aplicația va fi funcțională cu obligația în sarcina consilierului juridic de a raporta imediat superiorului direct orice disfuncționalitate a aplicației INSIS";.

De asemenea susținerile contestatorului privitoare la constituirea rezervei de daună sunt neîntemeiate în condițiile în care există obligația legală a societății de a se constitui această rezervă în conformitate cu prevederile Normelor privind metodologia de calcul și evidență a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurări generale puse în aplicare prin Ordinul nr. 3109/2003 emis de C. de S. a A. .

Contestatorul prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu a creat o stare de risc pentru societate existând posibilitatea sancționării contravenționale de către CSA pentru nerespectarea Normelor sus menționate.

Contestatorul avea obligația potrivit fișei postului de a actualiza și raporta situația dosarelor de regres, obligație ce nu a îndeplinit-o. Astfel prin fapta sa, contestatorul a împiedicat cunoașterea de către societatea intimată a situației reale a dosarelor de regres și a sumelor nerecuperate și de recuperat, denaturând rezerva de daune.

Contestatorul nu a trimis spre verificarea prealabilă documentele prezentate în litigiile din instanță pentru a fi vizate, aspect recunoscut de contestator la răspunsul de la întrebarea nr. 7 din nota explicativă.

În considerarea celor de mai sus, decizia de sancționare este temeinică iar susținerile contestatorului sunt nefondate.

Așadar decizia de sancționare disciplinară a contestatorului fiind temeinică și legală, urmează a fi respinsă cererea accesorie de reintegrare a contestatorului pe postul deținut și plata drepturilor salariale.

Referitor la capătul de cerere privind anularea actului adițional nr. 2809/_ la Contractul individual de muncă nu există motive de nulitate a acestui act adițional întrucât prevederile art. 2 reprezintă o transpunere a art. 8 din Actul adițional la contractul colectiv de muncă 2010-2012 al SC G.

A. SA (file 250-252 vol I).

Modificările Contractului Colectiv de M. al G. A. s-a făcut în urma negocierilor dintre societate și S. G. părțile transpunând astfel prevederile art. 41 alin. 1 din Contractului Colectiv de M. unic la nivel național pe 2007-2010: "Părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care se reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu";.

Cu privire la cererea contestatorului de obligare a intimatei la daune de 100 lei/zi pentru nepredarea carnetului de muncă, instanța reține că cererea este nefondată întrucât nu se poate reține vreo culpă a intimatei în ceea ce privește eliberarea carnetului de muncă și predarea acestuia către contestator. Acest carnet a fost predat contestatorului la data de_ prin scrisoare recomandată imediat după ce intimata a intrat în posesia lui_, fiindu-i trimis de la ITM B. .

Cu privire la petitul de obligare a intimatei la plata sumei de 107.60 lei pentru amenda de parcare, cererea contestatorului este nefondată, nu are

legătură cu serviciul, fiind fapte proprii culpabile pentru nerespectarea legislației.

Cu privire la cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata unor despăgubiri reprezentând concediu neefectuat tribunalul reține:

Prin cererile de concediu formulate de contestator (f.303-305 vol. II) și din statul de plată aferent lunii iunie 2012 rezultă că s-a achitat contestatorului suma de 3129 lei pentru 29 de zile de concediu de odihnă neefectuat aferent anilor_ .

Pentru anul 2009 contestatorul nu are dreptul la încasarea vreunei sume de bani întrucât a efectuat integral concediul de odihnă așa cum rezultă din centralizator (file 213 vol. II) și statul de salarii aferent lunilor august 2009 și septembrie 2009 (file 234-236 vol II), contestatorul a beneficiat de 25 zile de concediu.

Cererea de acordare a daunelor morale în cuantum de 500.000 lei urmează a fi respinsă ca nedovedită, la fel și cererea de obligare a intimatei la plata sumei de 164 lei reprezentând rețineri din salariu urmează a fi respinsă ca nedovedită.

Pentru considerentele de mai sus, contestația și cererile accesorii formulate de contestator urmează a fi respinse în totalitate ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată contestația formulată și precizată de contestatorul

C. H. domiciliat în B. M. str. 16 F. nr. 32, jud. M. împotriva intimatei SC G. A. SA B. cu sediul în B., str. M. Eminescu, nr. 45, sector 1 pentru anularea deciziei nr. 287/_ emisă de intimată și reintegrarea pe post.

Respinge cererea contestatorului de anulare a actului adițional nr.

2809/_ la contractul individual de muncă al contestatorului.

Respinge cererea de acordare a daunelor 100 lei/zi ca urmare a nepredării carnetului de muncă.

Respinge cererea contestatorului de obligare a unității intimate la plata sumei de 107,60 lei reprezentând cheltuieli pentru amenzile de parcare.

Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata unor despăgubiri pentru concediu de odihnă neefectuat.

Respinge cererea contestatorului de obligare la restituirea sumei de 164 lei reținute din salariu.

Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la daune morale în sumă de 500.000 lei.

Definitivă.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de azi 29 octombrie 2013.

PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER

C. M. O. S. M. L. D. A. S.

Red.CM/_

Tred. A.S. / 31 Octombrie 2013 - 4 ex

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Sentința civilă nr. 8149/2013. Conflict de muncă Sentința civilă nr. 13061/2013. Conflict de muncă Sentința civilă nr. 5869/2013. Conflict de muncă Sentința civilă nr. 1339/2013. Conflict de muncă Încheierea civilă nr. 2193/2013. Conflict de muncă Sentința civilă nr. 94/2013. Conflict de muncă Sentința civilă nr. 13798/2013. Conflict de muncă Încheierea civilă nr. 938/2013. Conflict de muncă