Sentința civilă nr. 16821/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
cod operator de date cu caracter personal 3284
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 16821/2013
Ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE B. G. Z.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol fiind pronunțarea asupra hotărârii cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant B. C. C. LES și pe pârât SC H. I. R. S., având ca obiect conflict de muncă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, se constată că în data de_ pârâta a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de_, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr._ la data de_ reclamantul B. C. C. în contradictoriu cu pârâta SC H. I. R. S. a formulat contestație împotriva deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. 122 emisă în data de_ și comunicată lui în data de_ .
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat în esență următoarele: din data e de_ a fost angajat în baza contractului individual de muncă nr. 33 la SC Baviera S., care ulterior și-a schimbat numele în SC H. Infrasctructure R. . În data de_ angajatorul i-a comunicat preavizul de concediere nr. 103. În data de_ angajatorul i-a comunicat decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. 122/_ având ca temei de încetare prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii. Reclamanta a arătat în esență că decizia de încetare a contractului individual de muncă este nelegală întrucât nu are o cauză reală și serioasă fiind de fapt o discriminarea a angajatorului împotriva sa, bazată pe convingerile sale religioase. Motivul invocat de angajator, respectiv criza mondială nu este unul real, iar acest aspect reiese din faptul că angajatorul se pregătește pentru creșterea volumului de activitate.
Pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii reclamantului. În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că a existat o cauză reală și serioasă pentru desființarea postului de inginer al reclamantului, respectiv situația de criză economică prin care trece societatea pârâtă și că reclamantul nu a fost supus niciunei discriminări.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: preavizul de concediere nr. 103/_, decizia de concediere nr. 122/_ de încetare a contractului individual de muncă, contractul individual de muncă al reclamantului, extrase de pe internet cu privire la angajator, cartea de identitate a reclamantului și diploma acestuia eliberată de Universitatea tehnică din C. ; extrase din studii de specialitate, decizia nr. 3779/_ a Curții Constituționale, extrase din structura organizațională de societății pârâte, extrase din jurisprudență, situații financiare anuale referitoare la societatea pârâtă, regulament intern al societății pârâte, registru salariați, state de plată referitoare la angajații societății pârâte.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța constată următoarele:
Susținerile părților sunt concordante și se susțin prin actele depuse la dosarul cauzei cu privire la următoarele elemente ale stării de fapt: Reclamantul a fost angajat al pârâtei din data e de_ în baza contractului individual de muncă nr. 33 la SC Baviera
S., în funcția de inginer constructor, care ulterior și-a schimbat numele în SC H. Infrasctructure R. . În data de_ pârâta i-a comunicat reclamantului preavizul de concediere nr. 103. În data de_ angajatorul i-a comunicat decizia de încetare a contractului individual de muncă nr. 122/_ având ca temei de încetare prevederile art. 65 alin. 1 din Codul muncii.
Instanța precizează că în cauză nu s-a demonstrat, și nu există niciun indiciu și nimic nu permite să se presupună faptul că reclamantul a fost supus unei discriminări în baza convingerilor sale religioase.
Instanța apreciază însă că determinant pentru soluția care urmează să se pronunțe în speță este faptul că în cauză nu există o decizie prin care să se fi dispus desființarea unui post în cadrul societății pârâte. Conform art. 272 din Codul muncii, în litigiile de muncă, sarcina probei aparține angajatorului. Acesta ar fi avut prin urmare obligația să depună această decizie în cazul în care aceasta ar fi existat și, ținând cont de durata procesului a avut suficient timp pentru a face acest lucru. În consecință, lipsa unei decizii de desființare a postului reclamantului atrage și nulitatea deciziei de concediere atâta timp cât aceasta s-a dispus tocmai pentru desființarea postului reclamantului. La acest aspect se adaugă și faptul că la pârâta nu a depus la dosarul cauzei documente prin care să fi demonstrat efectuarea unei analize serioase din care să fi rezultat necesitatea desființării postului reclamantei. Instanța apreciază că sunt insuficiente în acest sens situațiile financiare anuale. O analiză economică a acestor situații financiare și a implicațiilor desființării postului reclamantului ar fi fost necesară pentru a demonstra că desființarea acestui post nu este un act arbitrat ci este un act motivat de o cauză reală și serioasă după cum prevede legea.
În consecință, în baza argumentelor expuse anterior, instanța reține că decizia de concediere atacată a fost în mod nelegal emisă și urmând să dispună anularea acesteia, în baza art. 65 alin. 2 din Codul muncii.
În baza art. 274 din Codul de procedură civilă, instanța o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 1500 de lei cu titlu de onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul B. C. C., cu domiciliul în municipiul C. -N., str. Z., nr. 2C, jud. C., în contradictoriu cu pârâta SC H. I.
R. S., cu sediul în D. str. C., nr. FN, jud. C. .
Anulează decizia de concediere nr. 122 emisă de pârâtă în data de_ .
Obligă pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 1500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Decembrie 2013
Președinte, B. G. Z. | Asistent judiciar, A. Ș. | Asistent judiciar, B. -A. C. |
Grefier, C. S. |
red. B.G.Z./dact.C.S.
4 ex/ 20 Decembrie 2013
