Sentința civilă nr. 2409/2013. Acţiune în constatare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ *

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2409/F/2013

Ședința publică din data de 26 septembrie 2013 Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: C. S.

Cu participarea asistenților judiciari:

SA L. - M. V. C.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul C. I. , împotriva pârâtei S.C. H. C. D. F. S.R.L. B. , având ca obiect acțiune în constatare.

Dezbaterea cauzei a avut loc la data de 12 septembrie 2013, concluziile reprezentantului reclamantului fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din această hotărâre.

Pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 19 septembrie 2013, când, pentru constituirea legală a completului, s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 26 septembrie 2013.

Deliberând, constată:

T R I B U N A L U L,

Prin acțiunea inițial înregistrată sub nr._ și ulterior precizată, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâta SC "H. C. dr. F. "; S. B.

, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să constate valabilitatea contractului individual de muncă încheiat la data de_ între reclamant și pârâtă, prin reprezentantul acesteia, la sediul secundar Teaca, din județul BN; să oblige pârâta să înregistreze contractul individual de muncă în registrul general al de evidență al salariaților; să oblige pârâta să-i plătească drepturile salariale cuvenite potrivit statelor de plată transmise de la sediul secundar Teaca, începând cu luna iunie 2011 la zi., actualizate cu indicele inflației la data plății; să oblige pârâta să depună declarațiile (D 112) rectificative la organul financiar competent, începând cu luna iunie 2011 la zi, și obligarea pârâtei să remită reclamantului dovada depunerii acestor declarații; să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

Ulterior, prin cererea de la fila 147, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei și la plata dobânzii legale calculată la sumele ce reprezintă salarii solicitate de la pârâtă. În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a semnat un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă, cu reprezentantul pârâtei și că deși acest contract individual de muncă a fost remis pârâtei, împreună cu celelalte

contracte de muncă a celorlalți salariați de la sediul secundar Teaca al pârâtei, în vederea înregistrării, pârâta refuză înregistrarea contractului său de muncă, ba mai mult, susținând că el nu are un contract individual de muncă încheiat cu aceasta și, totodată, refuză și plata salariilor, deși statele de plată au fost transmise lunar de la sediul secundar din Teaca la sediul principal din B. . Mai arată că a notificat-o pe pârâtă în vederea înregistrării contractului său de muncă și să-i plătească salariile, însă aceasta refuză în continuare să-și îndeplinească obligațiile.

În probațiune a depus copia unui contract individual de muncă în care angajatorul este pârâta și salariatul este reclamantul, pentru postul de consilier- referent la sediul secundar din Teaca al pârâtei, începând cu data de 1 iunie 2011, pe perioadă nedeterminată, cu un salariu de bază brut de 2000 lei, contract individual de muncă semnat la rubrica salariat de către reclamant și la rubrica reprezentantul sediului secundar al angajatorului de numita Darabonț E. C. și care nu poartă nicio semnătură la rubrica destinată angajatorului și reprezentantului legal al acestuia (f.18-11), state de plată întocmite și ștampilate de reprezentanții sediului secundar Teaca și care nu sunt vizate de angajator, condică de prezență (f.29), notificarea adresată pârâtei (f.28), acte întocmite de reclamant pentru sediul secundar din Teaca (f.34-47).

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii,

arătând că reclamantul nu a avut niciodată încheiat contract individual de muncă cu pârâta, că reclamantul a încheiat un act cu numita Darabonț E. C., directorul sediului secundar Teaca, care a fost înaintat pârâtei la data de 13 iulie 2011, însă aceasta avea un mandat limitat și nu putea încheia contracte individuale de muncă. Drept urmare, pârâta nu a contrasemnat contractul de muncă al reclamantului, aspect cunoscut de acesta.

Cauza a fost soluționată prin pronunțarea Sentinței Civile nr. 431/F/2012 din data de 21 martie 2012, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul C. I. a declarat recurs, soluționat de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, în care s-a pronunțat Decizia Civilă nr.4874 din 22 noiembrie 2012 prin care a fost admis recursul reclamantului și a fost casată sentința civilă nr.431/F/2012 și trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Bistrița Năsăud, cu obligația instanței de fond, potrivit art. 315(1) din Codul de procedură Civilă, de a ține seama de considerentele deciziei de casare.

În conținutul Deciziei de casare sunt expuse îndrumările instanței de control judiciar în ceea ce privește aspectele obligatorii care urmează să fie cercetate cu prilejul rejudecării pe fond a cauzei, după cum urmează.

S-a reținut în sarcina instanței de fond obligația de a stabili, în măsura în care părțile litigante nu au tranșat în mod convențional ,constatarea nulității în ceea ce privește încheierea contractului individual de muncă ,precum și efectele acestei nulității în cazul raportului juridic dedus judecății, cu aplicarea art.57 al.2 din Codul Muncii, unde se dispune că, în cazul constatării nulității contractului individual de muncă, aceasta produce efecte numai pentru viitor, și a Deciziei Curții Constituționale nr. 378/2004 în care s-a subliniat că ,,nu are relevanță dacă nulitatea este absolută sau relativă, deoarece în nici un caz nu pot fi anulate prestațiile efectuate de părți (prestarea muncii, plata salariului, alte drepturi și obligații) ,,pe durata desfășurării contractului individual de muncă,fie și în situația în care acesta

este nul pentru lipsa formei scrise,precum și potrivit dispozițiilor art.57 al.5 din Codul Muncii, care stabilește că ,,persoana care a prestat muncă în temeiul unui contract nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu";.

Se subliniază în decizia de casare că reglementarea expresă a nulității contractului individual de muncă în Codul Muncii, cu particularitățile determinate de specificul raporturilor juridice de muncă, atenuează impactul acestei cerințe imperative a încheierii ad validitatem a contractului de muncă în formă scrisă, consecință ce trebuie analizată și din această perspectivă de instanța de rejudecare .

După casarea cu trimitere spre rejudecare, prezentul dosar a fost înregistrat pe rolul instanței sub numărul_ *.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:

Între pârâtă, societate cu personalitate juridică, și Primăria comunei Teaca s-a realizat o asociere în participațiune, fără personalitate juridică, la nivelul comunei Teaca, în vederea desfășurării de activități medicale și sociale în incinta fostului spital desființat în anul 2011, personalul urmând să fie angajat de către pârâtă.

Pentru coordonarea activității pârâtei la sediul secundar din Teaca a fost numită în funcția de director numita Darabonț E. C., atribuțiile acesteia fiind fixate prin fișa postului întocmită la data de_, aflată în copie la fila 80 dosar inițial.

Din fișa postului reiese că directorul sediului secundar din Teaca al pârâtei avea și atribuția de a încheia contracte individuale de muncă în numele conducerii care vor fi contrasemnate de reprezentantul legal(f.80).

Din corespondența în format electronic (f. 152-158 dosar inițial) rezultă că, potrivit prerogativelor oferite de către pârâtă, și în conformitate cu organigrama unității spitalicești Teaca administrată cu acordul și participarea comunei Teaca și pârâtă, s-a convenit ca în cadrul structurii de personal să fie înființat postul de contabil șef (f.111-120 dosar inițial), propunere înaintată de managerul unității Darabonț C. unității administrativ teritoriale asociate cu pârâta (f.125-129 dosar inițial) și pârâtei (f. 157 dosar inițial, f. 7-9 dosar recurs), conținutul acestei corespondențe fiind depus de reclamant.

În acest context,între mandatarul pârâtei și reclamant s-a convenit încheierea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată (f.8-11)dos. inițial în baza căruia reclamantul a început să presteze activitate în cadrul pârâtei,pe postul de consilier referent, începând cu data de 01 iunie 2011.Prezența acestuia la locul de muncă este probată prin foile colective de prezență și statele de plată de la f.17-26,72- 75 din dos. inițial.

Așa cum rezultă din înscrisurile depuse la f.33-47,reclamantul a semnat și întocmit acte contabile referitoare la activitatea unității spitalicești din Teaca și a prestat muncă până la data de 14 decembrie 2011, conform declarației martorei Darabonț C. (f.23-25) care a evidențiat aspectul că au fost întocmite pontaje și state de plată ale salariilor pentru angajații centrului spitalicesc în perioada iunie - decembrie 2011,transmise lunar pârâtei,iar reprezentantul acesteia nu a avut nici un fel de obiecțiuni față de activitatea desfășurată de reclamant, nu s-a opus angajării acestuia, însă, cu prilejul unei vizite la punctul de lucru din Teaca al pârâtei, din luna iunie spre sfârșit ,a vorbit cu ea și cu reclamantul și a comunicat acestuia că nu este de acord cu plata unui salariu brut lunar de 2000 de lei,iar urmare a acestei discuții

,reclamantul de comun acord cu pârâta a acceptat reducerea salariul lui său la suma

de aproximativ 1000 de lei brut lunar. Martora a mai arătat că, între data de 01 iunie 2011 și 14 decembrie 2011, reclamantul a fost prezent la muncă, și-a îndeplinit atribuțiile și că nu a fost niciodată atenționată de conducerea pârâtului că reclamantul nu este angajat și că nu ar fi nevoie de serviciile sale.

A relatat martora că pârâta nu a înțeles să plătească niciunui angajat drepturile salariale,motiv pentru care toți salariații au părăsit unitatea pe la mijlocul lunii noiembrie 2011, cu excepția sa și a reclamantului, care au mai rămas să realizeze procedura predării spațiului și a obiectelor de inventar,că pârâta a refuzat să-i comunice care din angajați aveau contractele de muncă înregistrate în REVISAL și că singura sumă de bani pe care a încasat-o reclamantul pentru activitatea prestată la pârâtă a fost de 900 de lei, achitată aproximativ pe la sfârșitul lunii decembrie 2011.

În cauză au mai fost audiați martorii P. Arșenica, fostă asistentă medicală la punctul de lucru al pârâtei din Teaca și Cioarec E., fost angajat al pârâtei pe postul de bucătar, propuși de pârâtă și P. I., angajat al Primăriei Teaca, propus de reclamant.

Martora P. a relatat instanței că a fost angajata pârâtei în perioada 15 iunie 2011-1 septembrie 2011,contractul de muncă fiindu-i întocmit de reclamant ,și că nu si-a primit salariul pentru munca prestată, ca și ceilalți angajați, cu excepția sumei de 250 de lei ,iar în perioada cât a desfășurat activitate reclamantul, acesta a prestat activitate în probleme de contabilitate, administrative și de procurare a hranei pentru bolnavi, întâlnindu-l mai ales dimineața, la semnarea condicii (f.26).

Și martorii P. I. (f.35-36) și Cioarec E. (f.58) au reliefat prin depozițiile testimoniale administrate în cauză aspectele prezenței zilnice la serviciu a reclamantului în perioada indicată în cererea de chemare în judecată,care se ocupa cu probleme de administrare a alimentelor și medicamentelor,fiind astfel confirmate susținerile reclamantului cu privire la prestarea cu caracter continuu a muncii acestuia în favoarea pârâtei ,astfel cum este indicată activitatea în foile de pontaj depuse la dosarul cauzei.

Împrejurarea că se cunoștea existența unui raport de muncă între pârâtă și reclamant, fie ea și în baza unui contract de muncă întocmit de către mandatara pârâtei și semnat de această persoană, neînregistrat în Registrul General de Evidență al Salariaților și nesemnat de către administratorul pârâtei ,precum și prezența la muncă a reclamantului în cadrul unității spitalicești din Teaca, nu poate fi negată în contextul transmiterii către pârâtă a pontajelor lunare și statelor de plată,balanțelor de verificare, în format electronic (e-mail)pentru lunile octombrie 2011, august 2011 (f.112,113), a situației personalului angajat și a salariilor pentru lunile iunie și iulie 2011(f.114), situație față de care administratorul pârâtei nu s-a manifestat sub nicio formă în sensul de-a dispune către managerul unității din Teaca în mod ferm interzicerea exercitării muncii de către reclamant, ori denunțarea expresă a contractului individual de muncă încheiat cu acesta, nici cu prilejul vizitei efectuate la Teaca,ori sub formă de răspuns la corespondența purtata cu managerul Darabonț C. referitoare la activitatea punctului de lucru înființat la Teaca, conform adresei remise de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București (f.52-56).

În conformitate cu dispozițiile art.40 al.2 lit.a din Codul Muncii, pârâtei îi revenea obligația de-a informa pe reclamant cu privire la condițiile de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă, ori, în cauză ,fie din culpă, fie din dezinteresul manifestat de pârâtă,nu s-a dovedit, ulterior transmiterii

către ea a contractului individual de muncă încheiat între reclamant și mandatara pârâtei, directorul unității din Teaca, că în ceea ce privește contractul,acesta nu a fost însușit de către administratorul pârâtei,că nu se dorea prestarea muncii de către reclamant în perioada funcționării unității,ori că nu se cunoștea prezența zilnică la muncă a reclamantului, în contextul în care pe exemplarul contractului individual de muncă în discuție exista adresa reclamantului, iar activitatea acestuia era cunoscută de pârâtă lunar, prin transmiterea situațiilor angajaților centrului Teaca pe adresa de e-mail a pârâtei și a contabilei acesteia.

În această situație, instanța apreciază că devin operante dispozițiile art.57 al.2 și 5 din Codul Muncii potrivit cărora persoana care a prestat muncă în baza unui contract nul are dreptul la remunerarea acesteia corespunzător modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, nulitatea operând pentru viitor, odată ce prezența la muncă a reclamantului în perioada în litigiu a fost confirmată de probele administrate în cauză,iar contractul său de muncă nu a fost contrasemnat de către administratorul pârâtei,rămânând în forma întocmită de către managerul Darabonț C. și neînregistrat în REVISAL,și în cauză nu au fost probate susținerile pârâtei referitoare la manifestarea sa de voința neechivocă de neasumare a acestui contract și de aducere la cunoștința reclamantului despre o atare poziție față de contractul de muncă încheiat de mandatarul pârâtei cu el ,urmând a fi constatată de către instanță validitatea contractului de muncă pentru perioada_ -_ .

Referitor la drepturile salariale solicitate de reclamant prin cererea introductivă și ulterior precizată (f.147) cu raportare la un salariu brut lunar de 2000 de lei lunar pentru perioada_ -_ ,instanța reține că în cauză a fost dovedit un alt cuantum al acestor drepturi bănești decât acela indicat de reclamant ,prin depoziția martorei Darabonț C., care în perioada în litigiu deținea calitatea de manager al unității spitalicești din Teaca, unde și-a desfășurat reclamantul activitatea,și care a evidențiat aspectul că, ulterior întocmirii contractului de muncă al reclamantului și trimiterii acestui înscris spre contrasemnare pârâtei, unde se prevedea un salariu de aproximativ 2000 lunar,la sfârșitul lunii iunie a avut loc o vizită la Teaca a administratorului pârâtei și, în prezența sa, acesta a purtat o discuție cu reclamantul și i-a spus acestuia că este de acord cu angajarea sa, însă nu este de acord cu salariul prevăzut în contractul de muncă,reprezentantul pârâtei și reclamantul convenind de comun acord ca acest salariu să fie de 1000 de lei și ceva lunar.Tot această martora a relatat că în luna decembrie 2011 a plătit cu titlu de salariu suma de 900 de lei reclamantului,pentru întreaga perioada în care acesta și-a desfășurat activitatea

,aspect recunoscut de reclamant prin răspunsul la interogatoriul formulat de către pârâtă (f.31), în rest nefiindu-i achitate acestuia nici un fel de alte sume cu titlu de drepturi salariale,aspect confirmat în cauză și de inexistența ori nedepunerea de acte ce să ateste plata salariilor conform art.168 din Codul Muncii, pârâtei revenindu-i obligația de-a depune aceste acte, în baza art.272 din Codul Muncii.

Cum în cauză nu a fost dovedit de către reclamant acordul pârâtei de plată a unui salariu lunar de 2000 de lei ,ci din contră acordul său exprimat la sfârșitul lunii iunie 2011 de reducere a cuantumului salariului la suma de 1000 lei lunar conform depoziției martorei Darabonț C., iar munca prestată a avut loc în temeiul contractului individual de muncă încheiat de această martoră în calitate mandatar- manager al pârâtei-fără ca acest contract să fie contrasemnat de pârâtă și astfel să fie asumată de către aceasta plata unui salariu lunar de 2000 lei reclamantului,se impune

ca pretențiile reclamantului cu privire la drepturile bănești solicitate pârâtei să fie admise în parte și să fie calculate la un salariu brut lunar de 1000 lei pentru perioada 01 iunie -14 decembrie 2011, în conformitate cu pontajele colective de prezență, ce dovedesc numărul lunar de ore de prestare a muncii de către reclamant în folosul pârâtei în perioada indicată.

De asemenea, la cuantificarea sumelor ce se impun a fi achitate reclamantului cu titlu de drepturi salariale neachitate va fi avută în considerare și suma de 900 lei net primită de reclamant în luna decembrie 2011, de la martora Darabonț C., cu titlu de avans salariu.

Potrivit dispozițiilor art.166 al.4 din Codul Muncii va fi admisă solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând drepturi salariale neachitate actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței acestora și cu dobânda legală de la data introducerii cererii, respectiv 28 noiembrie 2011 și până la data plății efective.

Va fi obligată pârâta, în temeiul art.40 al.2 lit.f și g)din Codul Muncii să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa ,precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de reclamant în condițiile legii, aferente unui salariu brut lunar de 1000 lei pentru perioada_ -_, calculat conform pontajelor lunare de activitate, și ,va fi obligată pârâta să înregistreze în Registrul General de Evidență a Salariaților contractul de muncă încheiat cu reclamantul pentru perioada_ -_, potrivit considerentelor prezentei hotărâri judecătorești referitoare la salariul cuvenit reclamantului.

Față de cele ce preced, se impune a fi respins petitul formulat de reclamant de obligare a pârâtei la plata unui salariu lunar de 2000 de lei.

În temeiul art.274 din Codul de Procedură Civilă, față de soluția pronunțată în cauză,va fi obligată pârâta să-i plătească reclamantului suma de 952,3lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, conform decontului justificativ depus la f.65 dosar recurs și chitanțelor de plată a onorariului de avocat de la f.59-60 din prezentul dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea civilă precizată de reclamantul C. I. domiciliat în Bistrița,str. Intrarea Pârcălabului,nr.2,sc. E,ap.55,jud .Bistrița Năsăud ,în contradictoriu cu pârâta SC ,,H. C. D. F. ,,S. cu sediul în B. ,str.Căpitan

  1. P. ,nr.21,sector 4 și în consecință:

    • constată validitatea contractului de muncă încheiat între reclamantul C. I. și pârâta SC ,,H. C. D. F. ,,S. pentru perioada 01 iunie 2011-14 decembrie 2011.

    • obligă pârâta să înregistreze în Registrul General de Evidență al salariaților contractul de muncă încheiat cu reclamantul pentru perioada 01 iunie 2011-14 decembrie 2011.

    • obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale neachitate calculate pentru un număr de 168 de ore lucrate în luna iunie 2011,pentru un număr de 168 de ore lucrate în luna iulie 2011,pentru un număr de 176 de ore lucrate în luna august 2011,pentru un număr de 176 de ore lucrate în luna septembrie 2011,pentru un

număr de 168 de ore lucrate în luna octombrie 2011,pentru un număr de 152 de ore lucrate și 3 zile concediu odihnă în luna noiembrie 2011 ,și pentru un număr de 14 zile de concediu de odihnă în luna decembrie 2011,calculate la un salariu brut lunar de 1000 de lei,drepturi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective,și cu dobânda legală de la data 28 noiembrie 2011 și până la data plății efective.

- obligă pe pârâtă să plătească toate contribuțiile și impozitele din sarcina sa către bugetele de asigurări sociale și bugetul de stat aferente contractului individual de muncă dintre ea și reclamant ,calculate la un salariu brut lunar de 1000 lei ,pentru perioada 01 iunie 2011-14 decembrie 2011 și să depună toate declarațiile și raportările prevăzute în acest sens.

Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata unui salariu brut lunar de 2000 de lei.

Admite în parte cererea formulată de reclamant de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată și în consecință obligă pe aceasta să-i plătească reclamantului suma de 952,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare . Pronunțată în ședință publică din 26 septembrie 2013.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

I. C.

C.

S.

Cu votul consultativ al asistenților judiciari:

SA L. - M. V. C.

Red.dact.I.C./M.V.C//4 ex._

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2409/2013. Acţiune în constatare