Sentința civilă nr. 3241/2013. Cotestație decizie concediere
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR.3241/F/2013
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: N. C., judecător GREFIER: V. V.
Cu participarea asistenților judiciari:
M. V. C. S. L. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul R. V. în contradictoriu cu pârâta SS S. C., având ca obiect contestație decizie de concediere .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Moruțan I. n Alin pentru pârâtă, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reclamantul R. V. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că în cursul dimineții zilei de astăzi s-a depus la dosar provenind din partea reclamantului R. V. prin care și exprimă poziția față de excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud pusă în discuție din oficiu de către instanță.
Tribunalul pune în discuție excepția necompetenței teritoriale de a soluția pricina, invocată din oficiu la termenul de judecată anterior.
Reprezentantul pârâtei, avocat Moruțan I. n Alin, arată că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la excepția invocată din oficiu.
Tribunalul reține cauza în pronunțare cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud invocată din oficiu de către instanță.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.de mai sus, reclamantul R. V., domiciliat in B., str. E. Nr.6,CNP1720823241335 posesor al CI Seria MM Numărul 3., a chemat in judecată pe pârâta SC SS, cu sediul social in Comuna C., str.P., nr. 297, RO 5., J062391991, Județul Bistrița Nasaud, administrata de Sangeorzan Pavel, solicitând instanței anularea în totalitate a Deciziei de concediere nr.262 din_, obligarea societății angajatoare la reintegrarea sa in munca cu obligarea acesteia la plata drepturilor salariale, cotizațiile si contribuțiile către ITM., CAS, ȘOMAJ etc., dobanzile legale, retribuțiile pe perioada aferenta incepand cu data de_, si in continuare pana se va termina judecata cauzei si va stabili instanța de judecată cheltuielile de judecata.
În motivarea cererii sale reclamantul arată faptul ca era in concediu medical si in judecata cu Casa Naționala de Pensii Publice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacității de Munca, Comisia Medicala de Contestații C., cand i s-a desfăcut contractul de munca, abuziv si neconform legilor in vigoare, iar decizia contestată nu a semnat-o și nici nu i s-a adus la cunoștință despre existența ei decât la data de_, când i-a fost comunicată prin poștă.
Pârâta S.C. SS C., legal citată, și-a delegat reprezentant ales în cauză și a formulat întâmpinare
(f.26-28) prin care solicită în principal respingerea pe cale de excepție a cererii ca fiind inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii medierii, dat fiind că potrivit art. VI din OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, sancțiunea inadmisibilitatii se va aplica cererilor introduse dupa data de 1 august 2013, iar cererea reclamantului a fost depusă la serviciul registratură în data de_, iar în situația în care excepția inadmisibilitatii cererii va fi respinsa de către instanță invocă excepția de conexitate, întrucât între
1
dosarul numărul_ și cauza pendinte, există o strânsă legătură de obiect și cauză, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 139 din Noul Cod de procedură civilă, iar în subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată,a cererii reclamantului, pentru următoarele motive:
În fapt, reclamantul R. V. a fost angajatul societății începând cu data de_ conform contractului individual de muncă nr. 201, înregistrat la ITM Bistrița-Năsăud sub nr. 63597/_, în funcția de gestionar. Menționăm faptul că reclamantul și-a desfășurat activitatea la punctul de lucru din localitatea B., jud. Maramureș. În data de_ a fost emisă dispoziția nr. 262 privind desfacerea contractului de muncă la solicitarea reclamantului, întrucât Casa Teritoriala de Pensii Maramureș a emis decizia asupra capacității de munca numărul 2275/_, decizie prin care se stabilește incapacitatea de muncă a reclamantului, aceasta fiind pierduta in totalitate, grad II de invaliditate. Decizia privind incapacitatea de munca a fost comunicata societății de către reclamant, prin fax. Ulterior, reclamantul a înregistrat la politia orașului Năsăud plângere penala pentru abuz in serviciu, împotriva contabilei societății, motivat de faptul că i-a desfăcut în mod abuziv contractul de muncă. Consideră că se află în prezența încetării de drept a contractului individual de muncă, conform dispozițiilor art. 61. Lit. c din Codul Muncii: "Art. 61. - Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații: lit. c -în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;" Dealtfel, reclamantul a fost în concediu medical din luna ianuarie 2013 iar începând cu data de_ beneficiază de pensie de invaliditate.
În dosarul nr._ aflat pe rolul Tribunalului Maramureș, cu obiect contestație decizie privind capacitate de muncă, reclamantul a renunțat la judecată, instanța luând act de acest aspect prin încheierea nr. 1225/_ .
În altă ordine de idei este cel puțin curioasă dorința reclamantului de a fi reintegrat în muncă atâta timp cât pentru perioada lucrată, din anul 2007, "nu și-a primit drepturile bănești", așa cum susține în cererea ce constituie obiectul dosarului_ .
Prin scriptele atașate la dosar f.36-37,39,42-43, reclamantul
învederează, în esență, că urmare a comunicării întâmpinării la data de_ a contactat un mediator din Vișeu de Sus- Maramureș, însă nu a urmat procedura dat fiind termenul de aproximativ 15 zile până la eliberarea procesului-verbal de informare raportat la cel scurt indicat în citația primită de la instanță, pe de altă parte fapta este consumată, contractul de muncă fiind desfăcut, nelegal în timpul concediului medical, împrejurare ce i-a fost adusă la cunoștință abia în luna septembrie, după cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plicul anexat.
La primul termen de judecată fixat pentru soluționarea cauzei
,_, tribunalul a invocat și pus în discuție excepția necompetenței teritoriale
de a soluționa litigiu, amânând judecarea pricinii pentru a se da deplină eficiență dreptului la apărare și principiului contradictorialității la data de_ .
Reclamantul a solicitat respingerea excepției (f.48,51) susținând că cererea îndreptată împotriva unei persoane juridice se face la instanța sediului ei principal, ori la cea a locului dezmembrământului ei, iar reprezentantul pârâtei a lăsat la aprecierea instanței soluționare excepției.
Examinând prioritar conform art.131 NCPC excepția necompetenței teritoriale, tribunalul constată temeinicia.
Potrivit art. 269 Codul muncii judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori, după caz sediul, iar conform art. 210 din Legea nr. 62/2011 modif. cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, conform art. 95 pct. 4 raportat la art. 94 NCPC tribunalele fiind instanțele de drept comun în această materie.
Interpretarea normelor legale evocate, cu caracter special, nu poate fi decât aceea că în cauză competența teritorială revine exclusiv tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul, reședința sau, după caz, sediul reclamantul, respectiv este amplasat locul de muncă al reclamantului, aceasta fiind o derogare de la regula generala prevăzută de art. 5 Cod procedură civilă, potrivit căreia cererea se face la instanța domiciliului pârâtului. În materia conflictelor de muncă
2
competența teritorială nu este alternativă, în care sens a decis și instanța supremă prin Decizia nr.1262/2004.
In cauza pendinte, așa cum rezultă din actele dosarului și susținerile părților, atât domiciliul reclamantului, cât și locul de muncă sunt amplasate în arondismentul Tribunalului Maramureș, în localitatea B. . Imprejurarea că sediul angajatorului, promotor al unei acțiuni reconvenționale, este în județul Bistrița-Năsăud nu poate determina înlăturarea regulii procesuale înainte evocate, în cauză fiind antrenată prorogarea competenței teritoriale în căderea instanței competente să rezolve pretenția dedusă judecății prin acțiunea principală. Astfel, cererile de chemare în judecată în discuție se adresează tribunalului în circumscripția căruia reclamantul își are locuința statornică, trăiește și își desfășoară activitatea (localitatea B., jud. Maramureș), adică Tribunalul Maramureș, în favoarea căruia urmează a fi declinată competența de soluționare a pricinii, pentru considerentele de fapt și drept expuse.
Votul consultativ al asistenților judiciari a fost exprimat în același sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bistrița-Năsăud invocată din oficiu de către instanță și, în consecință:
- dispune declinarea prezentei cauze spre competentă soluționare Tribunalului Maramureș. Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2013.
Președinte, Grefier,
C. N. V. V.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari;
M. V. C. - SA L.
Red.dact. N.C. _
3