Decizia penală nr. 122/2013. Violare de domiciliu

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIAPENALĂ NR.122/A/2013

Ședința publică din 10 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTOR: L. M.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpatul K. D., împotriva sentinței penale nr.114 din 28 martie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea

infracțiunilor de violare de domiciliu, omor deosebit de grav și tâlhărie prev.de art.192 al.2 C.pen., art.174 al.rap.la art.176 al.1 lit.d C.pen., și art.211 al.1 cu aplic.art.33 lit.a C.pen.; furt calificat prev.de art.208 al.1, art.209 al.1 lit.g cu aplic.art.41 l.2 C.pen., toate cu aplic.art.3 3lit.a C.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul K. D., în stare de arest, asistat de către av.Florian A. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu av.Driha D. T., ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar și traducător de limba Maghiară Torkos C. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, traducătorul autorizat Torkos C. prezintă autorizația nr.29262 eliberată la data de_ și depune jurământul în fața instanței.

La întrebarea instanței, inculpatul K. D., arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, apelând în continuare la dreptul la tăcere.

Solicită reaudierea tuturor persoanelor audiate în fața instanței de fond, arătând că acestea nu au relatat adevărul.

Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul K. D. susține cererea formulată de către inculpat.

Reprezentantul M. ui P. , se opune încuviințării cererii, considerând reaudierea martorilor inutilă întrucât aceste persoane au fost audiate în fața primei instanțe. În ce privește susținerea inculpatului că depozițiile acestora sunt nesincere, arată că inculpatul are posibilitatea de a formula plângere împotriva acestora pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Curtea, deliberând, respinge cererea cu privire la reaudierea martorilor audiați de către instanța de fond, deoarece aceștia au fost audiați în condiții de oralitate și contradictorialitate de către o instanță independentă și în prezența unui apărător desemnat din oficiu care a reprezentat interesele inculpatului. În situația în care inculpatul apreciază că acești martori au făcut depoziții contrare adevărului, acesta poate formula împotriva lor plângere pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.

Reprezentantul M. ui P. susține apelul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia, desființarea în parte a sentinței atacate cu privire la procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului și în ceea ce privește conținutul pedepselor accesorii, respectiv aplicarea pentru comiterea infracțiunii de omor în forma cea mai gravă a pedepsei detențiunii pe viață, majorarea celorlalte pedepse pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, refacerea concursul de infracțiuni și interzicerea, cu titlu de pedeapsă accesorie, a dreptului de a alege în perioada exercitării detenției, pentru considerentele arătate de altfel și de instanță în cuprinsul sentinței.

Consideră că toate faptele comise de inculpat sunt deosebit de grave și nu există nici un aspect de natură favorabilă care să poată fi reținut în favoarea inculpatului sau să justifice o altă sancțiune raportat la modul de comitere a acestora, la atitudinea inculpatului după comiterea faptei și pe parcursul procesului penal.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul K. D. , solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței atacate iar în urma rejudecării cauzei, a se aplica inculpatului o pedeapsă mai redusă în cuantum.

În susținerea recursului arată că inculpatul a săvârșit infracțiunea pe fondul consumului de băuturi alcoolice, capacitatea sa de a aprecia gravitatea faptelor fiind astfel redusă. Solicită a se avea în vedere concluziile referatului de evaluare, împrejurarea că inculpatul este o persoană tânără, motiv pentru care apreciază că există șanse de reeducare a inculpatului chiar dacă se va dispune reducerea pedepsei.

De asemenea, solicită a se avea în vedere împrejurarea în care s-a comis infracțiunea.

In ce privește apelul declarat de parchet, solicită respingerea acestuia, apreciind că detențiunea pe viață este exagerată raportat la împrejurarea că în stare de detenție nu este exclus ca inculpatul să se transforme într-o persoană indecentă.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului declarat de inculpat și respingerea apelului declarat de parchet.

Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.

Reprezentantul M. ui P. , pentru aceleași considerente arătate în apelul parchetului, solicită respingerea apelului declarat de inculpat.

Susține că starea de ebrietate nu poate fi privită ca o circumstanță de a conduce la o altă concluzie decât cea arătată de parchet în susținerea apelului iar aplicarea sancțiunii solicitată apreciază că nu este în legătură directă cu vârsta inculpatului ci cu natura și gravitatea faptei comisă de către acesta.

Inculpatul K. D. , având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei. Solicită respingerea apelului declarat de parchet.

C U R T E A :

Prin sentința penală nr. 114 din 28 martie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj s-a admis cererea formulată de reprezentanta parchetului privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 al. 1 C.pen. în infracțiunea de tâlhărie, prev. de art.211 al. 2 lit. b și al. 2/1 lit. c C.pen.

A fost condamnat inculpatul K. D. , fiul lui D. și S., născut la data de_ în loc. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, cetățean român, dom. în

loc. Șimonești nr. 332, jud. Harghita, fără antecedente penale, CNP 1., la pedepsele de:

- 20 (douăzeci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a și b

1. pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1 C.pen. rap. la art. 176 al.1 lit. d C.pen.,

   • 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev.

     de art. 192 al. 2 C.pen.

   • 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al. 2

     lit. b și al. 2/1 lit. c C.pen. și

   • 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.

     208 al. 1, 209 al. 1 lit. g C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen.

     În baza art. 33 lit. a C.pen. s-a constatat că prezentele infracțiuni au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și în baza art. 34 lit. b și art. 35 C.pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, în final rezultând pedeapsa de:

     - 22 (douăzeci și doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei.

     În baza art. 71 C.pen. au fost interzise inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

     În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv din data de_ la zi.

     S-a constatat că părțile vătămate T. E., P. A. și N. G. nu s-au constituit părți civile în cauză.

     În baza art. 118 lit. e C.p.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 1075 lei dobândită prin săvârșirea faptelor.

     În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

     S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, av. Capătă Antoniu Domițian Mihai care se avansează din FMJ.

     În baza art.191 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 6400 lei, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu.

     Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 532/P/2012 din data de 14 septembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, a fost trimis în judecată inculpatul K. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 C.pen.; omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. 1 rap. la art. 176 alin. 1 lit. d C.pen. tâlhărie, prev. de art. 211 al.1 C.pen. și furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. g cu aplic. art. 41 alin. 2 Cpen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

     Sub aspectul stării de fapt s-a reținut pe scurt în actul de sesizare aceea că la data de_ inculpatul K. D. a pătruns fără drept, pe timp de noapte și prin escaladarea gardului în curtea și apoi în incinta locuinței victimei Vădean M., din satul Mănăstirea, nr.4 jud. Cluj, fără consimțământul acesteia,

     i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona feței, cerându-i să-i dea toți banii pe care îi are în casă, iar după ce aceasta i-a înmânat dintr-o pernă mai multe bancnote în sumă totală de 800 de lei, a exercitat în continuare acte de violență asupra acesteia, prin compresiune cu mâna și comprimarea corpului de planul patului, precum și prin acoperirea feței și căilor respiratorii cu o pernă de pe pat, până când i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însușirea banilor acesteia.

     Totodată, s-a arătat că la datele de 21 și_, pe timp de noapte, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale inculpatul a sustras din incinta imobilului denumit "Răchitărie" de la marginea localității Mănăstirea doi saci cu porumb boabe și doi saci cu orz, iar apoi doi porci, aparținând părții vătămate P. A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1200 lei.

     Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

     Inculpatul K. D. este de loc din satul Șimonești, jud. Harghita și provine dintr-o familie cu șase copii.

     La începutul anului 2011 venind împreună cu alți membri de familie cu coșuri împletite din nuiele de vânzare pe raza municipiului Dej și a localităților apropiate, 1-a cunoscut pe numitul P. A., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Dej, care înțelegând că acesta se află în căutarea unui loc de muncă spre a-și putea asigura existența, l-a luat ca îngrijitor la animalele și păsările sale, pe care le deținea în incinta imobilului Pepinierei de răchită, denumit Răchitărie" aparținând Ocolului Silvic, situat pe un teren de la periferia municipiului Dej și la marginea satului Mănăstirea, comuna Mica, jud. Cluj (f.100-104,136,141,280,285).

     Conform susținerilor pădurarului P. A., la data când l-a cunoscut K.

2. i s-a plâns că nu are familie și casă și nici alte posibilități de a se întreține, rugându-l să-1 primească ca îngrijitor la animale și asigurându-1 că va fi mulțumit cum va lucra, astfel că, după o anumită perioadă de probă, s-a convins că este harnic și nu îl fură, menținându-1 în continuare și asigurându-i în schimbul muncii prestate o cameră de locuit și de dormit în clădirea "Răchităriei", hrana zilnică și îmbrăcămintea necesară, precum și sume mici de bani (între 10-50 lei) pentru cheltuieli mărunte atunci când îi cerea, ori pentru a-și cumpăra cartele telefonice sau țigări.

Cu timpul, susține pădurarul, și-a dat seama, că atunci când consuma băuturi alcoolice K. D. manifesta un comportament violent, amenințându-1 odată pe cumnatul său că, dacă nu termină țuica din pahar o aruncă pe el, aceasta probabil pentru a avea motiv să-și pună și lui țuică mai multă să consume, iar mai apoi a constatat că acesta îl și fură, descoperind cum în cursul lunii martie 2012 i- a sustras circa 25 saci de porumb știuleți ce îi avea la "Răchitărie" pentru hrana animalelor. Cu privire la această faptă, a menționat că, întrucât s-a dovedit că a comis-o împreună cu un alt băiat din satul Mănăstirea, Mureșan H. -Dragoș, al cărui tată medic veterinar 1-a rugat să-1 ierte, a dat ulterior o declarație la organele de poliție de retragere a plângerii penale, atât împotriva acestuia cât și a lui K. D. (f.280-284,429-436,465).

Din declarația pădurarului P. A. a reieșit că la sfârșitul de săptămână de după Sărbătorile de Paști din anul 2012, respectiv în zilele de vineri, sâmbătă și duminică din perioada 20-_, a trebuit să plece la botezul copilului fiului său la București, durată de timp în care a lipsit de acasă și nu l-a putut avea în observație pe K. D., căruia nu i-a spus însă nimic despre plecare. Când a revenit acasă în data de_, P. A. afirmă că mergând la "Răchitărie" nu 1-a găsit acolo pe K.

D. și animalele răbdau de foame, context în care din verificările efectuate în gospodărie a constatat în primă fază, că îi lipsesc doi porci și cantitățile de circa 200 kg porumb boabe și 200 kg orz, ce se aflau în șură, în butoaie pentru hrana animalelor. Susține că l-a sunat pe telefonul celular pe K. D., care însă nu i-a răspuns la apel, însă a apelat Poliția municipiului Dej și a relatat comandantului poliției ce a pățit, acesta recomandându-i să meargă să depună plângere penală la Postul de poliție din comuna Mica, competent teritorial sa efectueze cercetarea cauzei. El mai afirmă că după depunerea sesizării și în timp ce șeful postului de poliție făcea constatările la "Răchitărie", lucrătorul de poliție a fost sesizat telefonic cu privire la faptul că fusese găsită ucisă la domiciliu o femeie din localitatea Mănăstirea, situație în care a mers împreună cu polițistul la locuința bătrânei unde au sosit și alte echipaje de poliție, iar acolo a aflat din discuțiile cu vecinii bătrânei că, fusese văzut anterior în mai multe rânduri intrând pe la ea să cumpere băuturi alcoolice K. D., dându-și seama că acesta în stare de beție ar fi putut fi capabil să o omoare pe bătrână (f.280-282).

Într-adevăr, în date de_, în jurul orei 17,00, martora Tecuță M., domiciliată în satul Mănăstirea, nr. 3, intrigată de faptul că, din după-amiaza zilei de_ nu a mai văzut-o pe mătușa sa, Vădean M., în vârstă de 86 de ani, care îi era și vecină, iar aceasta nu fusese văzută nici în ziua de duminică,_ la biserică și nici nu participase la o înmormântare în vecini, în ziua de luni_, a luat hotărârea ca, împreună cu nepoata sa martora Greasim N. să meargă să vadă ce i s-a întâmplat vecinei sale.

În prima fază, cele două femei au încercat să intre în curtea locuinței lui Vădean M. din stradă, dar au găsit poarta încuiată cu cheia, după care s-au înțeles să treacă din grădina de flori a lui Tecuță M. în cea a acesteia dinspre stradă, pe unde puteau ajunge în curte, observând în cursul trecerii prin grădină niște tufe de flori călcate, lucru de care s-au mirat știind că vecina era foarte ordonată. Apoi ajungând la scările de la intrarea în casă și văzând ușa de la intrare întredeschisă, cele două susțin că au strigat-o de afară pe Vădean M., dar întrucât nu le-a răspuns nimeni au intrat împreună în locuință, mai întâi în holul de la intrare și apoi în camera din partea stângă, unde au văzut-o pe vecina întinsă pe spate în pat, fără batic în cap și învelită parțial cu o plapumă, părând fără suflare și observând în zona nasului și ochilor ei vânătăi. Cele două s-au speriat și ieșind afară din locuință, l-au strigat pe vecinul de peste drum, Maxim M., ce a sesizat imediat telefonic organele de poliție și serviciul de ambulanță, care la sosirea acolo la ora 18,30 a constatat că Vădean M. era decedată, având hainele impregnate cu sânge și prezentând echimoze la nivelul feței și la piramida nazală (f.49, 54,153-160).

Ulterior, după sosirea echipei complexe de investigare a infracțiunilor contra vieții, s-a procedat în prezența martorilor asistenți la cercetarea locului faptei, precum și la identificarea și audierea persoanelor care puteau furniza date despre victimă și despre prezumtivul autor al faptei.

Astfel, victima a fost găsită culcată pe o canapea în camera din partea stângă a imobilului, în poziția decubit dorsal, cu membrele inferioare în prelungirea corpului, cu piciorul stâng peste cel drept, ambele atârnând peste marginea canapelei pe podea, iar în ce privește membrele superioare, cu brațul drept flexat din cot așezat pe abdomen, iar brațul stâng așezat paralel cu corpul pe canapea.

Victima era îmbrăcată cu o cămașă de corp de culoare albă, cu gambele învelite în materiale textile tot de culoare albă, strânse cu elastic de formă circulară de culoare bej, corpul fiind acoperit cu un halat din material textil de culoare maro cu bej și cu o pătură de culoare neagră cu roșu. Capul cadavrului, descoperit, era așezat cu ceafa pe o pernă de culoare albastră, existând lângă cap un batic de culoare maro. La examinarea exterioară a cadavrului, au fost identificate echimoze la nivel frontal drept și în zona piramidei nazale, echimoză piramidă nazală cu fragment osos periorbital ochi stâng, echimoze la nivelul buzelor și a coapsei dreapta. Au fost totodată identificate pete de substanță de culoare brun-roșcată la nivelul organelor genitale, pe cămașa de noapte și pe chiloții victimei, cămașa de noapte fiind ridicată deasupra coapselor. Pe podea, în dreptul canapelei unde se afla cadavrul victimei, au fost de asemenea observate pete de substanță de culoare brun-roșcată pe un carton de culoare maro, precum și mai multe materiale textile de diferite culori cu pete similare, între care și un maieu din material textil de culoare albă. Tot pe podea lângă canapea a fost găsită o parte componentă a unei brichete conținând sistemul metalic de aprindere și o porțiune de material plastic, iar jos pe podea lângă masă au fost identificate un elastic de formă circulară și un dinte din material cornos cu coroană metalică.

În cea de-a doua încăpere, având ușa de la intrare la mijlocul peretelui din partea dreaptă a primei încăperi, nu au fost observate urme de răvășire sau de mutare a vreunui obiect de mobilier, fiind doar identificate, fixate prin fotografiere și filmare și ridicate cu folie adezivă transparentă trei urme papilare de pe partea interioară a ușii. Au mai fost relevate, fixate și ridicate prin același procedeu, patru urme papilare descoperite pe partea exterioară a ușii de acces în prima cameră, două urme papilare de pe ușa sobei de teracotă din aceeași cameră și patru urme papilare descoperite pe paharele din vitrina dulapului de bucătărie din prima încăpere, care după fixarea lor prin fotografiere și filmare, au fost ambalate, sigilate și ridicate, ca și celelalte mijloace materiale de probă descoperite, ce urmează a fi descrise detaliat în cadrul capitolului VI.

De asemenea, pe ușa de la intrarea în locuință - ce fusese găsită larg deschisă și fără urme de forțare la nivelul sistemului de închidere tip yală -, au fost descoperite pe marginea exterioară a acesteia două urme materie fibre textile și o altă urmă materie fibră textilă pe partea interioară, iar în curte pe iarbă în dreptul intrării în locuință a fost găsit un rest de țigară marca Viceroy, care după fixarea lor prin fotografiere și filmare au fost împachetate, sigilate și ridicate și ele ca mijloace materiale de probă.

La finalizarea acestei prime părți a acțiunii de cercetare la fața locului, la care a asistat și martora T. E., în privința căreia rezultau date că avea încheiat un contract de întreținere cu victima Vădean M., s-a procedat la sigilarea ușii de acces în locuință, pentru a se putea efectua ulterior o cercetare suplimentară la lumina zilei, corpul neînsuflețit al victimei fiind transportat la morga Spitalului municipiului Dej în vederea efectuării autopsiei (f.3-48, 153, 290-295).

Referitor la natura și localizarea urmelor de violență identificate, respectiv a felului, cauzei și datei morții victimei, prin raportul de constatare medico-legală nr.2785/III/192/_ al Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, s-au formulat următoarele concluzii: " 1.Moartea numitei VĂDEAN M. a fost violentă.

2. Ea s-a datorat insuficienței respiratorii acute consecutivă asfixiei mecanice prin ocluzia căilor respiratorii superioare cu mâna, posibil prin interpoziție de material moale (de exemplu pernă) și compresiune toraco abdominală. 3.Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur compresiune cu mâna și comprimare între două planuri dure (corpul agresorului și planul patului). 4. Prolapsul genital prezentat de victimă nu permite contactul sexual vaginal; pe frotiurile preparate din probele recoltate de la nivel vaginal, zonă pubiană și cavitate bucală nu au fost puse în evidență urme de lichid spermatic. 4. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupului sanguin 0 și nu conține alcool etilic; examenul toxicologic general a fost negativ pentru clasele uzuale de medicamente și insecticide; 6. Moartea poate data din cursul

nopții de 21/_ ", cu mențiunea că inițial prin concluziile preliminare s-a estimat ca putând data din_ (f. 70,82).

Tot cu ocazia cercetării inițiale la fața locului, întrucât din primele declarații ale vecinilor victimei și a altor persoane audiate, respectiv a numiților Vaida V. -

N., D. ciu E., Mureșan D. -V. ș.a. a rezultat că în perioada anterioară inculpatul K. D. a fost văzut de mai multe ori intrând la locuința victimei Vădean M. pentru a cumpăra vin de casă și existând astfel bănuiala că acesta în stare de ebrietate ar fi putut fi cel care a ucis-o, o echipă de lucrători de poliție din cadrul echipei complexe de cercetare a efectuat, în prezența martorilor asistenți P. A. și SA, o cercetare a camerei din clădirea denumită "Răchitărie" unde susnumitul locuia și dormea. Au fost astfel găsite acolo, printre obiectele lui de îmbrăcăminte, o pereche de pantaloni tip sport de culoare albastră din fâș-foiță, în interiorul cărora în zona inghinală s-a constatat existența - pe o suprafață de circa 15 cm - unei pete de substanță de culoare brun-roșcată ce părea a fi de sânge, precum și o altă pereche de pantaloni tip blue-jeans de culoare albastră, ce prezentau de asemenea pe ei mai multe pete de aceeași natură, care după fixarea lor prin fotografiere și filmare, au fost ambalați, sigilați și ridicați ca mijloace materiale de probă (f. 100-109, 161-163, 187-188).

S-au întreprins apoi demersuri pentru depistarea lui K. D., pe baza datelor

prezentate de numiții P. A. și Mureșan D. -V., ultimul fiind proprietar al unei turme de oi pe care le-a ținut într-un staul pe terenul de lângă "Răchitărie", și care l-a văzut pe acesta în dimineața zilei de_ ieșind speriat și duhnind a băuturi alcoolice din camera lui de dormit, după care a dispărut imediat în direcția digului dinspre râul Someș și nu i-a mai răspuns la apelurile pe care i le-a făcut la numărul lui de telefon mobil 0757666499.

S-a reușit identificarea numitului N. G., zis "Doda" din Dej, căruia inculpatul K. D. îi înstrăinase cantitățile de porumb boabe și orz și cei doi porci sustrași aparținând lui P. A. Acesta, la rândul său, a indicat un taximetrist care a efectuat pentru ei mai multe transporturi cu taxiul, în persoana martorului Miler C. an-Mihai, posesor în cursul serviciului pe taximetru al telefonului mobil numărul 0751891077.

Pe baza acceptului lui N. G. de a colabora cu organele de poliție la prinderea autorului faptelor sesizate și a autorizării provizorii de către procuror (confirmată de Tribunalul Cluj) a interceptării și înregistrării convorbirilor sale telefonice și a localizării lor, s-a reușit depistarea și prinderea inculpatului K.

D. pe raza localității Nima, unde s-a stabilit că a dormit în noaptea de 23/_ în locuința numitului Prodan M., de la care, a obținut cu împrumut mai multe

obiecte de îmbrăcăminte, lăsându-și acolo pantalonii de trening cu care era îmbrăcat și un încărcător pentru telefonul mobil, bunuri ce au fost ridicate la rândul lor ca mijloace materiale de probă (f. 100-121, 152, 169-172, 179, 187-

188, 204 211, 216-224, 276-289, 299-304).

În cursul acțiunilor de depistare susmenționate, numitul N. G., care folosea cu împrumut telefonul mobil cu numărul 074997745 aparținând vecinei sale, martora Poca Călina-R., ( ce îl cunoștea la rândul ei pe inculpat), l-a contactat telefonic pe inculpat la data de_ (având trei convorbiri telefonice la orele 10, 42, 11,22 și 11,23) și în înțelegere cu lucrătorii de poliție i-a cerut să se întâlnească pentru a-i înmâna diferența de 500 lei cu care îi rămăsese dator din prețul pentru cei doi porci vânduți. Inculpatul K. D. a acceptat propunerea, afirmând chiar că îi mai reduce din datorie suma de 100 lei, sens în care i-a spus să meargă cu taximetristul "C. " (Miler C. an-Mihai) să-i ducă banii în localitatea Nima, într-o zonă nominalizată de el ca fiind după traversarea pasajului de cale ferată, ghidându-l apoi pe traseu prin telefon unde să meargă, fiind astfel surprins în locul menționat de echipajul de poliție deplasat acolo împreună cu taxi-ul în care să afla N. G. . În cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului K. D., în care sunt descrise un număr de șapte astfel de convorbiri, din care prima din ele este cu Poca Călina-R. și o alta cu Miler C. an-Mihai, mai prezintă relevanță pentru cauză, ultima dintre ele purtată cu Mureșan D. -V. (posesor al postului telefonic cu numărul 0745420750) la ora 16,16, când se afla în custodia organelor de poliție, în care i-a relatat acestuia că se află "cu cătușe la mâini" pentru o "prostie" pe care o făcuse (f. 122-127).

Cu ocazia primei sale audieri, inculpatul K. D. a prezentat inițial o versiune conform căreia, ar fi comis fapta de omor asupra victimei Vădean M. împreună cu numitul Mureșan H., ce are domiciliul în satul Mănăstirea, nr. l. În acest sens, a relatat că a început să consume singur băuturi alcoolice din seara zilei de_, la baruri din Mănăstirea și Mica pe sume de bani în cuantum de circa 800 Ron obținuți din vânzarea de melci culeși de el, precum și din vânzarea de cereale și a doi porci sustrași de la P. A. numitului "DODA" (N. G. ) domiciliat pe str. S. de Jos din municipiul Dej, iar în seara acelei zile, la ora 20.00 a mers cu un taxi din satul Mănăstirea în Gara Dej, unde a consumat bere până a doua zi dimineața la ora 05.00. De aici, susține că a plecat

cu taximetru în localitatea Beclean, unde taximetristul l-a așteptat până a consumat alte trei beri, după care l-a transportat prin diverse alte localități prin care a mai consumat mâncare și băutură, până într-o localitate unde i-a cerut taximetristului să se întoarcă spre casă, deoarece acolo sunt cetățeni de etnie rromă agresivi, revenind astfel sâmbătă seara în_ în municipiul Dej, unde a plătit taximetristului pentru cursă suma de 300 lei. Mai departe, a susținut că în noaptea de sâmbătă s-a mai plimbat cu taximetrele prin Dej și a consumat alcool singur, după care duminică dimineața (_ ) a venit pe jos în

satul Mănăstirea la "Barul de Sus", la ora 0810, unde l-ar fi întâlnit pe Mureșan H.

-Dragoș ce era și el beat, la propunerea căruia au venit împreună la locuința lui Vădean M. pentru a cumpăra 2 litri de vin, știind că aceasta are vin de vânzare cu

5 lei litrul, aceasta după ce ar fi consumat împreună 1,5 litri coniac "Iancu". Ajungând la casa lui Vădean M., crede el că în jurul orei 1000, afirmă că au intrat amândoi în curtea acesteia pe poarta de acces pietonal, găsind-o în curte, unde Mureșan H. i-a cerut să le vândă doi litri de vin, dar au fost refuzați spunându-le să revină mai târziu, deoarece trebuie să plece la biserică. Văzând că au fost refuzați, el susține că s-au întors împreună la "barul de sus" și au continuat să consume coniac "Iancu" până în jurul orei 2100, când a revenit cu Mureșan H. la locuința lui Vădean M. pentru a-i cere din nou vin. Ajungând aici, susține că au

văzut lumina aprinsă în casă, dar poarta de acces în curte era închisă, astfel că el a sărit gardul și găsind cheia de la poartă în broască a deschis poarta și împreună s-au dus spre ușa de intrare în locuință, care era larg deschisă. Apoi intrând în prima cameră a imobilului, afirmă că au găsit-o pe Vădean M. stând în fund pe patul din partea dreaptă cum intri în cameră, i-au cerut să le vândă niște vin, dar aceasta i-a refuzat spunându-le că este prea târziu să mai coboare după vin în pivniță. Văzând că îi refuză, K. D. susține că a lovit-o de două ori cu pumnul peste față, după care Mureșan H. a prins-o cu o mână peste gură pentru a nu putea sufla și a întrebat-o unde are ascunși banii, în urma căreia Vădean M. le-a spus că banii se află într-o pernă cu fața albastră de pe pat, scoțând din acea pernă mai multe bancnote de 100 lei. După ce Vădean M. le-a dat banii, susține că au lăsat-o acolo în pat și la plecare Mureșan H. i-ar fi ridicat o mână și aceasta i-a căzut inertă în jos, și în curte după ce acesta a ieșit pe poarta mică, el a încuiat poarta cu cheia prin interior și a aruncat-o undeva înspre fântână, sărind apoi și el gardul în stradă și îndreptându-se amândoi spre podul de la ieșirea din localitate. Mai arată că, pe traseu, Mureșan H. a numărat banii luați de la victimă, împărțindu-i în două, revenindu-i suma de 450 lei iar după despărțirea de Mureșan H. a chemat telefonic un taximetru condus de taximetristul C., care l-a transportat în Gara Dej, unde circa 2 ore a consumat bere, după care cu un alt taximetru a plecat spre Beclean și alte localități, circulând cu acesta până în data de_ în jurul orei 1200, când l-a readus la pod în satul Mănăstirea, de unde a mers la "Răchitărie" și s-a culcat până luni seara, iar la trezire a plecat și a stat ascuns în pădure până în_ .

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea cu ce haine a fost îmbrăcat la momentul comiterii actelor de agresiune asupra victimei Vădean M., inculpatul K.

D. a relatat că a fost îmbrăcat cu aceleași haine ce se aflau pe el la momentul audierii, respectiv o haină din piele neagră, o bluză de trening bleumarin, un tricou kachi închis, o șapcă neagră cu inscripția "Audi" de culoare albă și aceeași pereche de pantofi sport din material textil pe care îi avea în picioare, iar cât privește pantalonii, a purtat atunci o pereche de pantaloni de trening de culoare verde cu o inscripție pe ei, pe care i-a schimbat dimineața și i-a lăsat în locul unde a fost depistat de polițiști. În ceea ce îl privește pe Mureșan H., inculpatul a afirmat că, după despărțirea de el la pod la Mănăstirea, nu l-a mai întâlnit, dar marți seara l-a sunat cu un număr ascuns și l-a amenințat că, dacă el va fi prins să nu spună nimănui că au fost împreună la Vădean M. duminică seara, pentru că în caz contrar îl va prinde și îi va da foc și lui și cantonului în care locuiește. Totodată, a mai susținut că nu poate descrie obiectele de îmbrăcăminte care le-a purtat Mureșan

H. la data comiterii faptei și nici nu poate furniza alte detalii datorită stării fizice și psihice în care se afla în urma consumului de alcool din ultimele zile (f. 136- 138).

Având în vedere susținerile lui K. D. privind participarea și altei persoane la comiterea faptelor asupra victimei Vădean M., s-a procedat la verificarea acestor afirmații, prin identificarea și audierea lui Mureșan H. - Dragoș, care însă a negat o astfel de participare. El a relatat că de mai mult timp este încadrat la o firma de construcții din Cluj-Napoca și în ultimele 3-4 zile s-a aflat la lucru la această firmă între orele 05.30-18.00, în zilele de 23.04. -_, iar sâmbătă -_ a lucrat de la ora 05.30 până la ora 16.30, după care împreună cu un coleg de muncă a plecat la pescuit la Țaga, rămânând acolo și

peste noapte, întorcându-se de acolo duminică_ în jurul orei 13,00. S-a susținut că ulterior a asistat la meciul de fotbal al echipei din Mănăstirea începând cu ora 14,00, la terminarea căruia a rămas la barul din sat împreună cu alți tineri până la ora închiderii, după care a plecat acasă în jurul orei 01.00, odată cu alți doi băieți cu numele C. A. și Mărcuș Cosmin. Despre ziua de luni afirmă că dimineață a plecat din nou la lucru în Cluj-Napoca, împreună cu colegul N. Lorand cu care fusese la pescuit, aflând seara când s-a întors acasă de la vecini despre ceea ce i s-a întâmplat vecinei sale Vădean M. . Acesta a afirmat că nu a fost niciodată în curte la locuința vecinei sale și nu este adevărat că ar fi mers duminică la ea după vin împreună cu K. D., precum și că ar fi comis împreună acte de violență asupra ei, pe acesta susținând că l-a văzut duminica în jurul orei 13.00, când a venit beat în curte la vecina sa Silvășan Cosmina, fiind împreună cu un necunoscut ce îl aștepta în drum cu o căruță, iar în ce privește relațiile lui anterioare cu inculpatul, a relatat că a mers în câteva rânduri la baruri cu el să consume băuturi alcoolice, și cu circa două săptămâni în urmă ar fi fost implicat de acesta pe nedrept într-un furt comis de el, a unor saci cu mălai aparținând șefului său P. A., la care nu a participat, dar când a fost întrebat i-a spus d-lui P. că l-a văzut pe acesta la furat (f. 189-193).

Susținerile lui Mureșan H. Dragoș în apărare au fost confirmate de colegul său de muncă N. Lorand A. și de tatăl său, Mureșan D. H., ca și de patroanele Man R. și Drăgan M. și ospătarele Rotar R. și Pintea A. de la barul din localitatea Mănăstirea, precum de vecinele sale Silvășan Costina-A. și Ciont A. G. (f. 182-186, 194-201).

Fiind pus în fața celor relatate de Mureșan H. -Dragoș, inculpatul K.

D. a revenit asupra susținerilor inițiale, conform cărora ar fi participat și susnumitul la comiterea faptelor asupra victimei Vădean M., afirmând că a vrut să se răzbune pe el pentru faptul că în anul 2011 l-ar fi implicat la rândul său, în comiterea unui furt, ceea ce nu era adevărat.

În acest context, inculpatul a relatat că, în realitate, la comiterea faptelor asupra victimei Vădean M. a acționat singur, afirmând că s-a dus la locuința acesteia să cumpere vin în dimineața de_ în jurul orei 08,30, fiind în stare avansată de ebrietate, dar că aceasta i-a spus că nu poate să-i vândă vin atunci pentru că trebuie să meargă la biserică, sfătuindu-1 să revină după ora 12,00 când ea se va întoarce acasă. Urmare acestui fapt, susține că a mers de la locuința victimei în localitatea Mica la Barul "La cavou" unde a stat și a consumat bere până în jurul orei 17,00, după care s-a întors acasă la cantonul silvic și s-a culcat, dormind până în jurul orei 22,00. La această oră, afirmă că s-a dus din nou la locuința victimei, pentru a cumpăra vin, unde a văzut lumină în casă dar poarta de la stradă era închisă, hotărându-se atunci să intre în casă peste ea și în momentul când îi va plăti vinul, să o lovească cu pumnii și să-i fure banii. În continuare, susține că a sărit gardul în grădina de flori și de acolo a văzut că cheia de la poarta de acces în curte era în sistemul de închidere tip zar spre interiorul curții, astfel că a mers și a descuiat poarta pentru a putea fugi în caz că îl va prinde cineva. Apoi afirmă că a mers la ușa de intrare în casă, ce era deschisă și asigurată cu un cârlig de un geam, intrând înăuntru unde a găsit-o pe Vădean M. întinsă pe patul din prima cameră, care în momentul acela s-a ridicat din pat. Atunci susține că i-a cerut să-i vândă 2 litri de vin, dar aceasta a refuzat motivând că este prea târziu, moment în care a lovit-o de două ori cu pumnii peste față, cerându-i să-i dea toți banii pe care îi are în casă, ea fiind de

acord și dându-i dintr-o pernă cu husă albastră de pe pat mai multe bancnote de 100 lei. După ce i-a dat banii, afirmă că a împins-o pe Vădean M. în pat și cu perna din care i-a dat banii i-a acoperit fața, ținând astfel perna apăsată până când a observat că nu mai mișcă. Apoi, a ieșit din locuință și văzând că nu este nimeni în zonă, a închis poarta de acces pietonal cu cheia din interior și a aruncat cheia undeva în curte, după care a sărit gardul în stradă și a mers spre podul de la ieșirea din localitatea Mănăstirea, chemând telefonic un taxi cu care a plecat spre Beclean, numărând pe drum banii sustrași de la victimă și constatând că era vorba de suma de 800 lei, pe care a cheltuit-o în interes personal. El a mai relatat că nu a întreținut raporturi sexuale cu victima Vădean M. (f.139-140).

Inculpatul K. D. și-a menținut pe parcurs aceste declarații, relatând că a comis faptele împotriva victimei Vădean M. singur, pe fondul stării de beție în care se afla. Totodată, fiindu-i prezentată planșa fotografică cu obiectele de îmbrăcăminte găsite la cercetarea la fața locului la "Răchitărie" în camera sa de locuit, inculpatul a afirmat că în momentul comiterii faptelor asupra victimei Vădean

M. fusese îmbrăcat cu pantalonii de trening de culoare albastră cu pete de substanță de culoare brun-roșcată ridicați de acolo de organele de poliție, susținere pe care și-a modificat-o la reaudierea sa ulterioară din data de_, când a relatat că în realitate avusese pe el pantalonii pe care i-a dezbrăcat și lăsat la locuința martorului Prodan M. din satul Nima, nr.20, jud. Cluj, unde dormise în noaptea de 23/_ înainte de a fi prins de organele de poliție.

În privința modalității de producere victimei Vădean M. a fracturilor costale multiple descrise în raportul de constatare medico-legală, inculpatul a negat că producerea acestora i s-ar datora, iar în privința contradicțiilor legate de data și perioada de timp exactă la care a pătruns în locuința victimei, respectiv sâmbătă noaptea sau duminică seara, cum a afirmat succesiv în declarații, a accentuat că ar fi intrat în locuința victimei duminică seara în_, diferit față de cele concluzionate de medicii legiști care au reținut că moartea victimei a survenit în cursul nopții de 21/_ (f.131-135).

În vederea verificării modului de operare prezentat de inculpat în raport de particularitățile locului faptelor și a constatărilor făcute inițial, la data de_ s-a efectuat un supliment de cercetare la locuința victimei Vădean M., cu participarea lui K. D. asistat de apărătorul din oficiu și în prezența a doi martori asistenți.

Cu această ocazie, inculpatul s-a deplasat la gardul dinspre stradă al locuinței lui Vădean M. și a indicat zona gardului de lângă portița de acces pietonal în curte, peste care a sărit în grădina de flori dintre casa de locuit și gardul de la stradă, descriind apoi traseul pe unde a traversat grădina până la ușa de intrare în casă, care coincide cu zona în care martora Tecuță M. afirmă că a observat tufe de flori călcate în momentul găsirii vecinei și mătușii sale decedate în locuință. Inculpatul a indicat în ce poziție a găsit atunci ușa exterioară a locuinței, pătrunzând apoi în holul de la intrare și mergând în prima cameră din partea stângă a imobilului, unde a arătat cu mâna patul de lângă peretele din partea din spate a încăperii, în care a afirmat că se afla culcată victima Vădean M., și care rămăsese în aceeași stare în care s-a aflat la momentul primei cercetări a locului faptei, cu excepția faptului că aceasta fusese ridicată și transportată la morga Spitalului Municipal Dej. Inculpatul a indicat apoi din care dintre pernele de pe pat victima a scos și i-a dat atunci bancnotele de 100 de lei avute în casă, respectiv dintr-o pernă de

dimensiuni mici cu fața de pernă de culoare albă cu broderie albastră aflată pe spătarul patului, în interiorul căreia a fost descoperită o pungă din material plastic transparent posibil folosită lai depozitarea sumelor de bani, mai indicând și o a doua pernă pe care ar fii folosit-o la astuparea feței și obturarea căilor respiratorii ale victimei, în speță o pernă de dimensiuni mari de culoare albastră cu motive florale galbene, pe exteriorul căreia a fost identificată o pată de culoare brun-roșcată ce părea a fi de sânge, fețele celor două perne și punga din plastic transpărea mijloace materiale de probă. în final inculpatul a arătat din locuință a încuiat prin

interior poarta de la stradă cu u aruncat-o undeva în curte, precum și locul pe unde a sărit apoi pe stradă și a părăsit locul faptelor (f.233-252).

S-a procedat la verificarea veridicității susținerilor lui K. D. privind

faptele comise asupra victimei Vădean M., și prin testarea la aparatul poligraf, în baza consimțământului manifestat de el în acest sens.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.5984/2012 al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj - Serviciul Criminalistic, s-a concluzionat că în urma testării susnumitului cu tehnica poligraf, în cadrul căreia i-au fost formulate și adresate următoarele întrebări relevante: "3. D-ta i-ai rupt coastele Mariei Vădean? Răspuns :NU; 5. în data de_ ai mai fost cu cineva în casa Mariei Vădean când a fost omorâtă? Răspuns: NU ; 8. Ai încercat să întreții raport sexual cu M. Vădean? Răspuns: NU", interpretarea diagramelor poligraf a evidențiat faptul că răspunsul lui K. D. la întrebarea nr.3 a provocat unele modificări specifice comportamentului simulat, rezultând astfel că este posibil ca subiectul să nu fie sincer la această întrebare; iar la întrebările nr.5 și 8 nu au fost observate modificări specifice comportamentului simulat. S-a mai menționat că este posibil ca nivelul scăzut al reactivității psihoemoționale a lui K. D. să fie o consecință a faptului că acesta se afla în stare avansată de ebrietate la momentul comiterii faptelor, neputând să-și amintească tot ce s-a întâmplat (f.344-349).

Totodată, cu ocazia internării inculpatului la Spitalul Penitenciar Jilava pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice obligatorii, în cursul examinării sale de către comisia de expertiză, el a descris împrejurările comiterii faptelor asupra victimei Vădean M., ca făcându-le sub influența alcoolului, respectiv că "băusem 2 litri de horincă și nu a vrut să-mi mai vândă vin și l-am lovit". Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/4620/_ al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București, s-a mai învederat și concluzionat că numitul K. D. prezintă diagnosticul: "Tulburare de personalitate de tip antisocial. Intelect liminar", că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport de faptele pentru care este cercetat (f. 355-357).

Apoi, pentru stabilirea cu mai multă certitudine a datei exacte și a intervalului orar în care inculpatul a putut pătrunde în locuința lui Vădean M., având în vedere declarațiile acestuia cu privire la aceste aspecte și datele diferite menționate în concluziile preliminare și în raportul de constatare medico-legală descris anterior, ori rezultate din primele declarații ale persoanelor audiate, s-a procedat la audierea sau reaudierea cunoscuților și vecinilor victimei și a persoanelor ce au intrat în contact cu K. D. în acea perioadă, precum și la solicitarea listing-ului convorbirilor sale telefonice și a hărții electronice privind localizarea celulelor de telefonie ce apăreau în lista transmisă.

Conform declarațiilor numitei T. E., despre care rezultă că a încheiat cu victima în anul 2003 un contract de vânzare-cumpărare asupra locuinței acesteia cu

clauză de întreținere, autentificat prin instanță, ea și fiul ei T. Constantin au mers să o viziteze pe Vădean M. și să-i ducă un pachet cu cadouri din Italia în după- masa zilei de sâmbătă_, în jurul orei 1400, când au găsit-o lucrând în grădina din spatele curții dinspre râul Someș. După ce au reușit să o atenționeze să vină să le deschidă poarta de acces în curte de la stradă, T. E. și fiul ei susțin că i-au înmânat pachetul cu cadouri și T. Constantin i-a reparat închizătoarea de la poartă, iar după ce prima din cei doi a discutat cu Vădean M. și s-au înțeles că va reveni în cursul zilei de marți să-i aducă un aspirator pentru care i-a dat bani să i-1 cumpere din Piața Dej, au plecat spre casă, trimițându-1 pe fiul său spre seară să-i aducă un blat de tort făcut de ea pentru tortul care i-1 văzuseră pe masă. Cei doi au mai afirmat că de atunci nu au mai apucat să stea de vorbă cu victima, fiind anunțați telefonic în cursul zilei de luni_ de către vecinul ei Maxim M. să vină repede la locuința ei, întrucât a fost găsită în casă culcată în pat fără suflare, fiind probabil moartă (f.153-154, 264-269).

Dintre vecinii victimei, rezultă că aceasta a mai fost văzută în după-amiaza zilei de_ lucrând în grădină și fiind vizitată de cei doi de mai sus, de către nepoata sa mai îndepărtată Tecuță M., care după s-a menționat în prima parte a expunerii, ulterior fiind intrigată de faptul că nu a mai văzut-o nici duminica ce a urmat mergând la biserică și nici lunea următoare la înmormântarea din vecini, a intrat împreună cu nepoata sa Greasim N. în locuința lui Vădean M., găsind-o în după-masa zilei de_ întinsă în pat decedată (f. 155-158,270-274).

În ceea ce îi privește pe vecinii Maxim M. L. și Vaida V. -N., primul din ei a afirmat că a văzut-o în viață ultima dată în dimineața zilei de duminică _

, în jurul orei 0830, când pleca de acasă la o partidă de fotbal, afirmând că atunci vecina sa ieșise în pragul ușii de la intrarea în casă și își scutura șorțul sau o față de masă, iar cel de-al doilea susține că tot în dimineața zilei de duminică, în jurul orelor 0900-0930, în timp ce ieșea din casă să meargă să dea de mâncare la iepuri, a zărit-o pe Vaida M. la ea în curte venind spre poartă, unde a auzit-o zicând cuiva pe care nu 1-a văzut că, "n-am vreme pentru că trebuie să merg la biserică". Martorul Vaida V. -N. a mai relatat că 1-a văzut anterior mergând la vecina sa să cumpere vin pe băiatul de la "Răchitărie", pe care 1-a recunoscut pe acesta după planșa fotografică de la dosar ca fiind cel din fotografia nr.3, respectiv pe inculpatul K.

D., despre care a mai afirmat că a fost și el de față când acesta a arătat la reconstituire pe unde a pătruns în locuința victimei, precum și că a mai aflat despre el că în perioada în care s-a întâmplat omorul, a sustras și niște cantități de furaje și doi porci, care ulterior au fost recuperați și restituiți păgubașului (f. 159-161, 290- 295).

Martora D. ciu E. care locuiește peste drum, pe un teren mai înalt de lângă casa victimei Vădean M., a afirmat că știe că aceasta vindea vin de casă diferitelor persoane, și că a văzut cum în ziua de Paști din acest an un băiat de la o turmă de oi aflată pe un teren deasupra casei sale a mers la locuința vecinei sale, de unde a ieșit cu două sticle de băutură; iar pe același băiat l-ar fi văzut venind până la gardul locuinței acesteia și în duminica din data de_ înainte de ora 0900, despre care a afirmat în urma prezentării spre vedere a planșei fotografice cu fotografiile lui K. D., că seamănă cu cel din fotografia nr.2 redat în picioare cu

spatele, întrucât nu 1-a văzut de aproape din față ca să-1 poată recunoaște după figură (f. 162,317-318).

Un vecin al martorei D. ciu E., numitul P. S., a relatat că el a văzut-o pe Vădean M. la ea în curte în ziua de sâmbătă_, când i-a primit în vizită pe T.

M. și fiul ei T. Constantin, dar duminica nici el nu a văzut-o la biserică și a aflat ulterior că a fost găsită moartă în locuință, știind și el că aceasta vindea țuică și vin de casă fabricate din produse obținute în gospodărie diferitelor persoane, iar cineva care ar fi cumpărat vin de la ea a omorât-o (f. 167,319-320).

Alte două femei de vârste apropiate cu Vădean M. și prietene cu aceasta, Roman Lucreția și Chiorean F., au relatat că știau și ele că susnumita fiind singură și cu o pensie de urmaș redusă, își completa veniturile prin vânzarea de produse de casă, respectiv nuci și vin de casă, iar în dimineața din data de_ au rămas și ele mirate de faptul că nu au văzut-o la biserică, și nici în data de_ la înmormântare la un vecin al ei, aflând ulterior că a fost găsită decedată în locuință (f. 164-166, 168, 313-315).

În ceea ce privește celelalte persoane care au intrat în contact cu K. D. în perioada 20.04 -_, este de menționat în primul rând numita Poca Călina-R., care rezultă că i-a acordat în mai multe rânduri favoruri sexuale contra cost (sume cuprinse între 40 și 500 lei) și totodată i-a împrumutat telefonul ei mobil (cu numărul 0749977453) să vorbească cu acesta vecinului său N. G. . Conform declarațiilor lui Poca Călina-R., ea s-a întâlnit cu K. D. în perioada menționată, în zilele de sâmbătă și duminică (21-_ ) în jurul orelor 1500- 1700, după care susține că acesta a contactat-o telefonic în data de_ în jurul orei 1830, spunându-i că se află în pădure fără a-i preciza locul, iar apoi a mai apelat-o în aceeași seară și în jurul orei 2400, precum și în dimineața zilei de_ în jurul orei 0830, când la solicitarea lui i-a transmis telefonul să vorbească cu el lui N. G.

, cu care mai vorbise și sâmbăta și duminica seara (f. 180-181, 321 -324).

Cât îl privește pe N. G., zis "DODA", din declarațiile lui rezultă că 1-a cunoscut pe K. D. în cursul zilei de sâmbătă_, când au mers el cu soția și doi copii cu căruța trasă de un cal să culeagă melci de pe malul râului Someș, în apropierea clădirii denumită "Răchitărie", iar atunci susnumitul a mers la ei la căruță spre a le cere un foc la țigară, întrebându-i totodată dacă nu au nevoie să cumpere de la el orz și porumb pentru hrana animalelor. N. G. afirmă că i- a zis că îl va întreba pe socrul său despre acest fapt și aflând de la el că este dispus să cumpere, a revenit în seara respectivă la "Răchitărie" și a transportat împreună cu D. de acolo doi saci cu porumb boabe și doi saci cu orz la locuința sa, de unde apoi cu un taximetru condus de taximetristul "C. " i-au dus la locuința socrului său Mihaiu I. în municipiul Dej, care i-a plătit pe ei suma de 150 lei. El a mai susținut că în aceeași seară, împreună cu D. au plecat cu același taximetru condus de C. (Miler C. an Mihai), întâi în localitatea Mica la barul de lângă cimitir denumit "La cavou", unde au consumat bere și cafea iar D. a câștigat la jocurile mecanice suma de 200-300 lei, după care același taximetrist i-a transportat până în satul Nireș, unde pe D. și încă un prieten pe care l-au luat cu ei din Mica i-a lăsat jos, iar pe el 1-a readus înapoi în Dej la locuința sa. A doua zi, duminică_, N. G. afirmă că a mers din nou la cules de melci cu membrii de familie și acolo l-au întâlnit iarăși pe K. D., care i-a oferit pentru cumpărare

doi porci, ducându-l la "Răchitărie" și explicându-i că are în îngrijire mai mulți porci din care doi sunt ai lui și intenționează să-i vândă, spunându-i că prețul de vânzare este de 700 lei. Susnumitul afirmă că i-a zis lui D. că este de acord să cumpere porcii, dar că nu poate să-i plătească atunci toți banii ci numai suma de 200 lei, iar diferența de 500 lei i-o poate achita doar în jurul datei de 26 sau_ când va lua ajutorul social, condiții pe care acesta le-a acceptat. în urma celor convenite, afirmă că după ajungerea acasă cu melcii, a revenit împreună cu soția și fiul Cânta Claudiu cu căruța la "Răchitărie" după porci, dar întrucât nu a avut să ia cu el decât suma de 100 de lei, D. nu a fost de acord să-i dea porcii numai cu acei bani, astfel că s-au întors în Dej și a mers la socrul său de la care a mai luat împrumut 100 de lei, după care 1-a sunat la telefon pe D. și i-a spus că a făcut rost de întreaga sumă de 200 de lei convenită inițial, acesta zicându-i că o să meargă după el cu un taximetru la locuința lui, el să-i iasă înainte pe șosea. La scut timp susține că a sosit acolo D. cu un taxi condus de taximetristul C. și a luat cu ei pe el, pe băiatul său mai mare și pe ginerele, transportându-i până la clădirea "Răchităriei" unde i-a lăsat jos, iar acolo i-a achitat lui D. suma de 200 de lei. Apoi susține că a mers pe jos pe dig spre casă și a luat căruța cu calul, cu care a revenit înapoi la "Răchitărie" și împreună cu cei doi copii au încărcat porcii în căruță și i-au dus acasă, introducându-i în cotețul unui vecin. în cursul aceleiași seri, N. G. susține că D. 1-a sunat din nou la telefon să meargă cu el la bar în gară, și că inițial a refuzat, dar la scurt timp acesta a venit la el acasă cu un taximetru și la insistențele lui a acceptat să meargă cu el la barul din gară, împreună cu fiul său Cânta Claudiu. Acolo susține că D. a consumat bere și el cafea iar fiului său i-a luat o sticlă de suc, de unde la un moment dat D. i-a zis că merge până în față la cinematograful "Arta" să își cumpere ceva, urcându-se cu fiul său într-un taximetru iar el rămânând la bar până s-au întors, de unde el și fiul său au plecat acasă în jurul orei 01,30 din acea noapte cu un taximetru comandat de D., care după ce i-a lăsat lângă locuința lor, el a plecat de acolo cu același taximetru.

A doua zi dimineața, N. G. susține că a vândut porcii unei persoane din satul Rugășești, dar în cursul serii acelei zile au venit mai mulți polițiști la ei pe stradă de la Poliția Dej, care i-a prezentat fotografia unui băiat spre recunoaștere, în care 1-a recunoscut pe D., despre care a aflat atunci că îl cheamă K. D., spunându-le polițiștilor că îl știe pe acel băiat, deoarece a cumpărat de la el doi porci, precum și sacii cu orz și porumb boabe. Cu acea ocazie, afirmă că le-a spus polițiștilor că a fost contactat anterior de băiatul respectiv de mai multe ori pe telefonul celular al vecinei sale Poca Călina, iar apoi a acceptat să colaboreze cu

polițiștii pentru prinderea lui D. (f. 179, 276-278, 473-476).

Aspectele privind modul și împrejurările în care N. G. a intrat în posesia celor patru saci cu cereale pentru animale și a celor doi porci oferiți spre vânzare de către inculpat, au fost confirmate de către fiul celui dintâi, Cânta Claudiu și socrul său Mihaiu I., iar patronul barului denumit "La cavou" din localitatea Mica, Morovan P. -L., a confirmat și el prezența lui K. D. la ei la bar, atât în sâmbăta din_ cât și în duminica din_ (f. 311-312, 325-326,471-472).

De asemenea, martorul Miler C. an-Mihai a relatat și el împrejurările în care 1-a cunoscut pe inculpatul K. D., indicând totodată traseele pe care 1-a

transportat pe acesta cu taximetrul, și perioadele de timp în care a executat aceste transporturi, inclusiv în ce privește convorbirile telefonice dintre ei. El a relatat astfel că l-a cunoscut pe băiatul ce s-a recomandat ca numindu-se D. în cursul serii de_, când în jurul orei 21,00 a fost contactat de o femeie la telefonul pe care îl folosea în cursul taximetriei cu numărul 0751891077, care i-a zis că dorește să-i efectueze un transport de pe strada S. nr. 2, iar când a ajuns acolo un bărbat despre care a aflat că îl cheamă Doda, i-a spus că dorește să-i transporte niște saci până pe strada Cicio P. la nr. 25. Sacii au fost încărcați în taximetru de către bărbatul zis Doda și un tânăr ce s-a recomandat ulterior că îl cheamă D., iar după ce au mers și au descărcat sacii la poarta unui imobil D. i-a solicitat să îl ducă pe el și pe Doda cu taximetrul până în localitatea Nireș. Pe traseu, el susține că D. i-a cerut să îi spună ce număr de telefon are, pentru că intenționează să îi mai comande și alte transporturi cu taximetrul, iar după ce au ajuns în localitatea Nireș i-a lăsat pe amândoi jos lângă bufet, și a revenit gol spre municipiul Dej. însă înainte de a ajunge la destinație, afirmă că a fost sunat pe telefonul celular de un bărbat care i-a zis că este D., de la numărul 0757666499, care i-a cerut să meargă înapoi după ei în localitatea Nireș, unde când a ajuns i-a luat în taximetru pe el și pe Doda, cerându- i să îi transporte în localitatea Mica la barul de lângă cimitir denumit "La cavou", ducându-i acolo și lăsându-i jos și revenind să își continue activitatea de taximetrie. După circa o oră și jumătate - două, aproximativ în jurul orei 24,00, el susține că a fost sunat din nou pe telefonul celular de D. să meargă să-i ia de la barul "La cavou" și să-i transporte înapoi în satul Nireș, ceea ce a și făcut, luându-i și ducându-i de la bar din Mica pe D. și pe Doda în centrul satului Nireș, unde pe D. 1-a lăsat jos în mijlocul satului lângă bar, iar pe Doda 1-a solicitarea lui 1-a adus înapoi acasă pe str. S. de Jos din municipiul Dej; pe perioada deplasării de la Mica înapoi la Nireș, înțelegând că D. ar fi câștigat la aparatul de jocuri suma de 200 de lei. La scurt timp în cursul aceleiași nopți de _

, aproximativ în jurul orei 01,00, Miler C. an Mihai, afirmă că a fost sunat din nou pe telefonul celular de către D. să meargă să îl ia din satul Nireș, iar când a ajuns lângă bar, D. era împreună cu alți trei băieți care i-au cerut să îi transporte pe toți patru în municipiul Dej, aducându-i până la restaurantul "Practic" din gara Dej, unde i-a lăsat jos, din discuțiile lor înțelegând că unii voiau să meargă la discotecă în oraș, iar alții să rămână la restaurantul din gară. în cursul dimineții de_, Miler

1. an Mihai, a susținut că a fost sunat iarăși de către D., în jurul orei 05,30, care i-a cerut să meargă să îl ia din localitatea Mănăstirea, iar după ce s-a îndreptat spre această localitate cu taximetrul, înainte de a ajunge la podul de la intersecția de drumuri dinspre localitățile Mica și Mănăstirea, 1-a văzut pe acesta venind pe jos spre șosea, de pe un drum de câmp din partea dreaptă. După ce 1-a luat în taximetru, susține că D. i-a zis să îl transporte la gara Dej, întrebându-1 dacă nu se observă cumva pe fața lui urme de sânge, întrucât zicea că s-a bătut cu cineva, în urma aprinderii lămpii din habitaclu neobservând existența de urme de sânge pe fața lui, ci doar o vânătaie mai veche din zona unui ochi, pe care o văzuse și mai înainte. în gara Dej, susține că D. a cerut să oprească și și-a cumpărat bere la doză, după care i-a solicitat să îl transporte în orașul Beclean la gară, povestindu-i pe traseu că merge să se întâlnească cu fratele său mai mic, și să-i plătească unui taximetrist o cursă pe care i-ar fi efectuat-o fratelui. Când au ajuns în gara Beclean, susține că D. i-a

   cerut să îl aștepte, el rămânând în parcare cu autoturismul, iar după circa 10 minute D. s-a reîntors, zicându-i că nu 1-a găsit pe fratele dar i-a plătit cursa taximetristului, cerându-i să îl readucă înapoi în gara Dej, ceea ce a și făcut, iar când au ajuns la gară au mers împreună la restaurantul "Practic" unde au servit masa. Apoi, a susținut că D. i-a cerut să îl transporte în localitatea Mica, zicându- i pe traseu că vrea să cumpere bere de la un bar, dar negăsind barul deschis i-a solicitat să îl transporte până în localitatea Nima, unde când au ajuns l-a dirijat pe o stradă în localitate în partea dreaptă și i-a cerut să claxoneze de două ori în dreptul unei case să îl audă un prieten, dar nerăspunzându-le nimeni l-a readus cu taximetrul și l-a lăsat în gara Dej în jurul orei 08,00 dimineața, plătindu-i contravaloarea transporturilor efectuate până atunci în sumă totală de 200 lei. Tot în cursul zilei de duminică_, în tura lui de serviciu de după masă, Miler C. an Mihai a mai susținut că a fost sunat din nou de către D. în jurul orei 21,30, când i- a cerut să meargă să îl ia din satul Mănăstirea și să îl ducă în satul Nireș, luându-1 din aceeași zonă de dinaintea podului de la intersecția drumurilor dinspre satele Mănăstirea și Mica. După ce l-a luat în taximetru, când au ajuns în satul Nireș, susține că cineva 1-a sunat pe telefonul celular pe D., înțelegând din discuțiile lor că acesta oferea porci d vânzare celui cu care discuta, după convorbire D. cerându-i să îl readucă în municipiul Dej, unde l-a dirijat să meargă spre strada S. de Jos. La un moment dat au fost întâmpinați pe stradă de numitul Doda și încă doi bărbați, după care la solicitarea lor i-a adus pe toți patru spre localitatea Mănăstirea, până înainte de podul din dreptul drumului de câmp pe care venise D. la solicitările anterioare de a merge după el în această localitate, unde i-a lăsat jos în jurul orei 22,45. După circa o oră, susține că a fost sunat din nou de către D. să meargă să îl ia din satul Mănăstirea să îl ducă în gara Dej, iar după ce a mers și 1-a luat din dreptul drumului de câmp menționat mai sus, a constatat că acesta mirosea puternic a porci, spunându-i că a vândut doi porci, ducându-1 până în gara Dej unde 1-a lăsat jos. Apoi, în cursul aceleiași ture de serviciu, afirmă că a mai fost sunat de D. în jurul orei 01,00 din data de_, când i-a spus că îl va suna din nou după circa o oră să îl ducă în localitatea Beclean, dar acesta nu 1-a mai sunat la ora menționată, iar el simțindu-se rău l-a rugat pe un coleg taximetrist cu numele de Racolța N.

   , să preia și să execute și comenzile pentru taximetrul lui, căruia i-a lăsat telefonul celular pe care îl folosea în cursul activității de taximetrie. Ultimul contact cu D., Miler C. an Mihai susține că 1-a avut în data de_, când în jurul orei 11,00 1-a sunat din nou pe telefonul celular și i-a zis că dacă îl va suna Doda, să meargă să îl ia să-1 transporte cu taximetrul până în localitatea Nima unde se afla el dincolo de bariera de peste calea ferată, însă nu a mai fost sunat de Doda (f.169-172,330-333).

   Afirmațiile martorului Miler C. an-Mihai, conform cărora în noaptea de_ l-ar fi readus pe K. D. din satul Nireș împreună cu alți trei băieți până la gara Dej, sunt confirmate de unul din băieții menționați identificat în persoana numitului Taloș N. A. . Acesta susține că în timp ce se afla cu mai mulți prieteni în stradă lângă bufet, la un moment dat a apărut acolo K. D., pe care îl mai văzuse și anterior pe la bar, împreună cu un alt băiat cu numele de F., iar D. a mers la ei și 1-a întrebat pe el și pe celălalt băiat cu numele de Uțu, dacă vrea să meargă cu el în orașul Dej unde le va plăti el de băut. Acesta susține că s-au urcat toți patru în taximetru și pe traseu Uțu și cu F. au zis că ei vor să meargă la

   discotecă la "Casa de Piatră", oprind inițial în gară unde D. a cumpărat trei beri la doză, după care și-au continuat deplasarea cu taximetrul, până la stația de autobuz de lângă spital. Când taximetrul a oprit acolo, susține că întrucât el și cu D. nu aveau haine de discotecă, au renunțat să mai meargă cu ceilalți doi și au revenit cu taxiul spre gara Dej, zicându-i lui D. că pe el să îl ducă înapoi acasă, dar acesta, după ce a cumpărat din gară alte două beri și de mâncare pentru el, au plecat cu taximetrul spre satul Mănăstirea, unde la primele case i-a zis bărbatului de la volan să oprească, coborând jos din mașină, iar apoi văzând un cal pe marginea șanțului, i-a zis să claxoneze de două ori, plecând apoi spre satul Nireș, unde pe el 1- a lăsat în apropierea casei, în jurul orei 02,30 noaptea (f.185-186, 340-341).

   Tot în cursul nopții de_, un alt bărbat ce are calitatea de taximetrist

   cu numele de Dragonici G., susține că în jurul orei 04,00 -04,30, în timp ce se afla în stația de taximetre de la gară, a venit la el un de circa 20 de ani, pe care 1-a recunoscut ulterior după planșa fotografică fiind K. D., care i-a cerut să facă cu el o cursă până cer municipiului Dej și înapoi, transportându-1 până în fața clădirii Judecătoriei Dej, de unde 1-a readus la gară. Apoi, după ce au consumat o cafea, la solicitarea lui l-a transportat cu mașina până la intrarea în loc Mănăstirea, unde 1-a lăsat jos (f. 177-178, 334-335).

   Conform declarației martorului Mureșan D. V. la care a făcut referire anterior, acesta s-a întâlnit și el cu K. D. în cursul zilei de_, în jurul orei 05,20 în gara Dej, inculaptul era sub influența băuturilor alcoolice și intrase la un magazin non-stop de unde și-a cumpărat două beri la doză, iar văzând că are asupra lui un portofel cu circa 700-800 de lei, i-a cerut să-i restituie datoria de 100 de lei pe care o avea la el (filele 285,286).

   Apoi, în aceeași dimineață de_ în jurul orei 9,00, un alt bărbat ce efectuează taximetrie pe raza municipiului Dej, cu numele de C. A., susține că a venit la el la standul de taximetre din gara Dej un tânăr în vârstă de circa 20-22 de ani, pe care 1-a recunoscut după planșa fotografică ca fiind K.

2. , care l-a întrebat dacă poate să-1 transporte la Beclean. Apoi, după ce au pornit în direcția indicată, susține că pe traseu i-a cerut să meargă spre Bistrița și apoi să oprească la popasul "Căprioara" de pe marginea șoselei, unde acesta i-a spus că îl cheamă D. și este de loc din U. aș, comandându-și de băut 250 ml coniac Alexandrion și de mâncare o ciorbă de burtă, după care i-a cerut să-l transporte spre Bistrița, iar la intrarea în oraș să-1 ducă spre Sângeorz Băi. În localitatea Sângeorz Băi susține că acesta a mai consumat la un local un coniac și o bere, zicându-i apoi să îl ducă undeva la o terasă să mănânce, dar negăsind terasă i-a cerut la un moment dat să nu meargă mai departe deoarece acolo sunt niște țigani răi cu care a avut anterior probleme și vor să-l bată. După întoarcere, el mai susține că au oprit undeva în zona Sângeorz Băi la un local unde D. a consumat 10 mititei, 200 ml coniac și bere, mai cumpărându-și totodată și o butelie de vin pe care a luat-o cu el, iar pe drumul de întoarcere acesta a ascultat muzică la telefon și a avut mai multe convorbirii telefonice, înțelegând că a sunat și a discutat cu o femeie cu numele de Larisa, căreia i-a solicitat să i-o dea la telefon pe o alta cu numele de B., dar din discuție a

înțeles că aceasta nu a vrut să vorbească cu el. C. A. mai susține că a revenit cu D. cu taximetrul spre localitatea Mănăstirea pe traseul Năsăud - Beclean - Braniște, iar când au ajuns undeva în central localității Mănăstirea 1-a lăsat jos, văzând cum acesta a intrat în vorbă cu un bărbat de etnie rromă ce era în drum cu o căruță, după care el a plecat (f. 174-176,328-329).

Din declarațiile numitelor Silvășan Costina-A. și Ciont A. -G., rezultă că după coborârea lui din taximetrul condus de numitul C. A., K.

D. a intrat în curtea tatălui celei dintâi având asupra sa butelia de vin, ele observând că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice. Iar după ce a avut o scurtă discuție cu ele, l-au văzut îndreptându-se spre imobilul "Răchitărie", unde avea el locul de dormit (f.182-184, 307-310).

Tot în data de_, numitul Oros H., patronul firmei de taximetrie pe al cărui autoturism lucra și Miler C. an Mihai, susține că în jurul orei 14,30 a primit un apel pe telefonul lui C. an, cu privire la care în agendă i-a apărut numele de D.

, o voce de bărbat de la capătul firului comandându-i să meargă să-l ia cu taximetrul din localitatea Mănăstirea. Ajungând în localitate, susține că l-a identificat pe bărbatul care i-a comandat cursa în timp ce vorbea cu el la telefon pe marginea drumului, iar după ce l-a luat în mașină acesta i-a cerut să îl ducă în localitatea Mica la barul "La cavou";, iar pe traseu i-a solicitat să mai ia în mașină și un bărbat handicapat ce mergea pe jos pe drum, lăsându-i pe amândoi jos lângă bar, recunoscându-l pe cel numit D. după planșa fotografică de la dosar ca fiind inculpatul K. D. (f.173, 336-337).

Un alt taximetrist care l-a transportat cu taxiul pe inculpatul K. D., martorul Racolța N. -F., confirmă că în noaptea de 22/_, martorul Miler C. an Mihai 1-a rugat să îi onoreze și comenzile sale ce vor fi făcute la telefonul lui mobil, întrucât el se simțea rău și vroia să se retragă la domiciliu, context în care susține că în cursul nopții în jurul ore 03,00 a fost sunat pe telefonul lui Miler C. an cu un număr de telefon la care în agendă apărea numele de D., bărbatul de la capătul firului care vorbea prost românește cu

influență maghiară, cerându-i să îl ducă din gara Dej până în localitatea Mănăstirea, ceea ce a și făcut, transportându-1 pe un băiat ce s-a prezentat la el la taximetru de la gară până înainte de podul de la intersecția șoselelor dintre Mănăstirea și Mica, unde 1-a lăsat jos lângă un drum de câmp. Apoi, susține că după circa o oră a primit un nou telefon de la cel cu numele de D., care i-a cerut să meargă să-1 ia de la locul unde îl lăsase anterior să îl ducă înapoi în gara Dej, ceea ce a și făcut (f. 338-339).

Pe baza listing-ului convorbirilor telefonice și a celorlalte date transmise de compania Orange a mai fost identificat și audiat și un alt taximetrist, ce rezultă că a avut convorbiri telefonice în perioada de referința cu K. D., respectiv numitul Szenasi Francisc, el relatând faptul ca își amintește că în noaptea de 22/_ acesta i-a solicitat sa se deplaseze la Gara Dej pentru a-i efectua un transport. De acolo susține ca bărbatul în cauză, pe care 1-a recunoscut după planșa fotografică prezentata, ce era cu încă un băiat de circa 14-15 ani, i-a cerut să-i transporte până la magazinul "NON STOP ARTA" de lângă Poliția Dej, de unde și- a cumpărat o doză de bere și celuilalt un suc, dar când s-au înapoiat la mașină i-a legitimat un echipaj de poliție, după care i-a readus înapoi în Gara Dej (f.420).

Aspectele relatate de Szenasi Francisc s-au coroborat cu susținerile numitului N. G. și ale fiului său Cânta Claudiu, care au făcut și ei referire la o astfel de călătorie cu taximetrul, făcută de cel de-al doilea împreună cu

K. D., după cum s-a expus la descrierea declarațiilor lor.

Tot în cursul nopții de 22/_, martora Lăcătuș Tatiana, despre care s-a stabilit că a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul K. D., a relatat că aflându-se în zona Gării Dej, unde ocazional practică prostituția, a fost acostată de acesta, care i-a spus că se numește D. și lucrează la o fermă de satul Mănăstirea, propunându-i să întrețină cu el relații sexuale contra sumei de 50 lei acolo la sediul firmei sale. Ea a acceptat și cu un taximetrist plătit de el au

mers la ferma din Mănăstirea unde a rămas cu acesta circa o jumătate de oră, reținând în privința lui că era foarte beat și foarte agitat, comportându-se foarte ciudat, adică uitându-împrejur și ieșind și intrând în cameră pe toată perioada raportului sexual. Văzând ce comportament are, ea afirmă că a început să-i fie frică să nu-i facă ceva rău, fapt pentru care 1-a sunat ea pe taximetristul ce îi aduse acolo, pe care știa că îl cheamă Feri, iar la sosirea lui a revenit împreună cu D. în Gara Dej. Când au coborât, susține că D. i-a cerut numărul de permisiunea s-o mai contacteze în același scop și altă dată, după care el a plecat cu un alt taximetrist și alți doi tineri rromi într-o direcție necunoscută. Apoi, după ce ea a ajuns acasă, afirmă că D. a început să o sune la telefon de mai multe ori, cerându-i să meargă din nou cu el la fermă, dar fiindu-i frică de integritatea sa corporală i-a spus că mai acceptă să meargă cu el hotel. După mai multe astfel de telefoane, ea afirmă că în dimineața zii_ D. a venit cu un taximetru după ea acasă să meargă la hotel, dar după ce au pornit cu taxi-ul și au plecat spre Dej, i-a zis taximetristului să oprească în satul Mănăstirea în dreptul străzii ce duce la ferma unde mai fuseseră, ea refuzând și întorcându-se acasă cu același autoturism (f. 418, 419).

Pe baza comunicărilor transmise de firma Orange prin convorbirile telefonice ale inculaptului K. D., au fost identificate și alte tinere pe care acesta le-a apelat și a purtat cu ele discuții la telefon în multe rânduri, în speță cu numitele C. Ana-M. -A. da în data_, cu Cantor P. B. pe un telefon aparținând tatălui ei în mai multe rânduri în perioada 20.04.-_, precum și cu mai multe prieten de-ale numitei Tecar Alisa A., cărora acesta susține că le-a dat telefonul său să-1 folosească, din declarațiile lor rezultând că susnumitul le făcea propuneri să se întâlnească cu el, dar că ele ar fi refuzat propunerile (f.417, 421-424).

A mai fost audiat pentru stabilirea împrejurărilor în care K. D. a dormit la el în noaptea de 23/_ martorul Prodan M. care a relatat că în seara zilei de luni_, la întoarcerea acasă din municipiul Dej la ora 19,30 împreună cu numitul Marton I., l-a găsit la el în locuință pe susnumit, care fusese adus acolo de un vecin cu numele Gheorghiță, cei doi fiind împreună cu concubina sa D. . El a mai afirmat că îl cunoștea pe K. D. ca fiind băiatul care lucra la pădurarul P. A., iar atunci seara acesta, care era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni de trening murdari, i-a cerut să-i dea niște haine curate zicând că trebuie să se întâlnească cu o fată, dându-i astfel o geacă neagră din piele și o pereche de pantaloni reiați de culoare maro, despre care a afirmat că i le va restitui. După schimbarea hainelor, afirmă că K. D. a plecat să dea de mâncare porcilor lui P. A. și să se întâlnească cu fata despre care vorbise, luând cu el și telefonul concubinei sale, el sunându-1 să revină să restituie telefonul, iar când acesta s-a întors la ei la locuință cu telefonul în jurul orei 2400 și 1-a rugat să-1 lase să doarmă la el acasă până a doua zi dimineața. Dimineața ce a urmat, Prodan M. susține că el a plecat după melci împreună cu Marton loan, lăsându-1 dormind pe K. D., iar după câtva timp a fost sunat de concubina sa spunându-i că a venit poliția la ei acasă să-1 caute pe cel ce dormise la ei, pe care ea 1-a scos mai înainte afară din locuință și că la plecare i-a cerut o pereche de ochelari de vedere deoarece nu vede bine. În urma telefonului primit de la concubină, el afirmă că a revenit de îndată acasă, asistând cum lucrătorii de poliție au făcut fotografii asupra perechii de pantaloni murdari lăsată la ei de K. D., pe care apoi au ridicat-o împreună cu un încărcător de telefon al acestuia. Acesta a mai menționat că a sesizat că K. D. a părut tot timpul foarte agitat, vorbind mult la telefon, afirmând că nu a bănuit că poate fi autor al unor infracțiuni (f.299-304).

Cele relatate de martorul Prodan M., au fost confirmate de numitul Marton I. -M., ce lucra ca îngrijitor la oile lui Mureșan D. -V. și îl cunoștea astfel de mai mult timp pe K. D. . El a mai menționat că în perioada cât au iernat cu oile pe terenul de la "Răchitărie", a consumat deseori băuturi alcoolice împreună cu K. D., care atunci când se îmbăta nu se mai putea controla, trântind și spărgând ce apuca în mână, iar din discuțiile cu el în acele ocazii a înțeles că își procura băuturi alcoolice din satul Mănăstirea, de obicei bere și vin de casă. Ulterior, afirmă că a auzit că K. D. i-a sustras niște porci lui P. A. și i-a vândut, precum și că ar fi omorât o femeie în Mănăstirea (f.305-306).

După cum s-a menționat, în vederea stabilirii cu mai multă aproximare a zilei și intervalului orar în care K. D. a putut pătrunde în locuința victimei Vădean M., a fost solicitat și obținut de la Compania de telefonie Orange listing- ul convorbirilor sale telefonice de la telefonul celular ce îl deținea cu numărul 0757666499, precum și a hărții electronice privind localizarea celulelor de telefonie ce indică zonele teritoriale în care s-au efectuat respectivele convorbiri, din cuprinsul cărora rezultă că în perioada_ ora 0800 -_ ora 1700 susnumitul a avut (a primit sau a inițiat) un număr de 445 convorbiri telefonice ori SMS-uri, iar în zona localității Mica, jud. Cluj, ce cuprinde și amplasamentul satului Mănăstirea și a clădirii denumită "Răchitărie", funcționează celulele de telefonie cu numerele 13959, 23959 și 33959, cu adresa strada S. de Jos, nr.2, Incinta Ferma nr. 1 vegetală (f.3 84-407).

Din coroborarea datelor rezultate din declarațiile lui K. D. cu datele desprinse din declarațiile martorilor audiați și cu cele rezultate din listingul convorbirilor telefonice și localizarea lor conform hărții electronice transmisă de Orange, precum și având în vedere perioada decesului victimei menționată în raportul de constatare medico-legală, considerăm că inculpatul a putut pătrunde în locuința victimei fie în cursul nopții de 21/_ în intervalul orar 02,30 - 04,00, după revenirea lui acasă din localitatea Nireș, unde îl transportase cu taxiul pe martorul Taloș N. -A. fie în dimineața aceleiași zile între orele 05,30 - 06,30, după revenirea lui în localitatea Mănăstirea din Gara Dej, unde fusese văzut de martorul Mureșan D. -V., iar după comiterea faptei l-a chemat telefonic pe taximetristul Miler C. an Mihai pentru a-1 transporta la Beclean, întrebându-1 când s-au întâlnit dacă nu are urme de sânge pe față. În ambele situații, comiterea faptei în acele perioade este în disonanță cu afirmațiile unora dintre vecinii victimei, Maxim M. -L., Vaida V. -N. și D. ciu E., care însă s-au putut înșela în privința zilei exacte când susțin că au văzut-o ultima dată în viață pe Vădean M., care a putut fi o alta, anterioară zilei de duminică.

Oricum, este cert faptul că săvârșirea faptei a avut loc pe timp de noapte, împrejurare care rezultă din mai multe aspecte evidențiate prin declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați precum și din actele întocmite cu ocazia cercetării la fața locului, în special planșe foto, în sensul că victima a fost găsită în cămașă de noapte, ceea ce înseamnă că ori dormea ori se pregătea de culcare ori abia se trezise, patul era desfăcut pentru somn, în apropăiere ave pregătite hainele pentru mers la biserică iar martorele care au găsit-o pe victimă fără suflare au observat că era aprins becul în locuință.

Un alt mijloc de probațiune administrat în cauză, 1-a constituit efectuarea unor constatări medico-legale pentru stabilirea grupelor sanguine ale victimei și inculpatului K. D., în privința cărora a rezultat că ambii au grupul sanguin 0, precum și analizarea petelor de culoare brun-roșcată descoperite pe perechile de pantaloni aparținând acestuia, ridicați de la

"Răchitărie" și de la locuința martorului Prodan M., stabilindu-se prin raportul

de constatare medico-legală nr. 2966/C/l5/_ că petele de sânge de pe pantalonii de trening tip foiță conțin sânge de grup uman 0, și că cele de pe pantalonii tip blue-jeans nu se poate stabili apartenența grupală, iar în privința celorlalți că nu conțin urme biologice de sânge (f.147-151).

Totodată, prin ordonanța din_ s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice bio-criminalistice, asupra mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării locului faptei de la locuința și de pe corpul victimei, precum și a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului sus descrise. În acest sens, la data de_, după sesizarea instanței de judecată, a fost depus raportul de expertiză biocriminalistică nr. 136937/_ întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din cadrul IGPR împreună cu referatul procurorului de caz.

Din cuprinsul raportului criminalistic amintit rezultă că, din totalul celor 14 materiale în litigiu transmise conform ordonanței din_, au fost suspuse examinării doar cele cinci materiale nominalizate ulterior în adresa nr.532/P/2012 din_, respectiv următoarele: proba nr. 1: "rest de țigară Viceroy, ridicat din curtea locuinței victimei Vădean M. ";; proba nr.2: "bluză de corp (furou), ridicată de la victimă cu ocazia autopsiei";; proba nr.3: "față de pernă mică de culoare maro cu alb, ridicată de pe canapeaua din locuința victimei";; proba nr.4: "față de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre, ridicată de pe canapeaua din locuința victimei";; proba nr.5: "față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene, ridicată de pe aceeași canapea din locuința victimei"; (Cap.III).

Concluziile formulate în urma expertizării de specialitate a materialelor în discuție sunt următoarele:

• genotiparea ADN extras din microurma notată T1369370201 (descoperită pe proba nr.2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima Vădean M. și numitul K. D. sunt incluse în acest amestec de profîle genetice, cu mențiunea în privința lui K. D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108ori mai posibilă decât ipoteza de a nu fi contributor la crearea microurmei (cap.IV, pct.2, cap.V, pct.3);

• genotiparea ADN estras din microurma notată TI369370202 (descoperită tot pe proba nr.2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima Vădean M. și numitul K. D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeași mențiune în privința lui K. D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fî contributor la crearea microurmei este de 3,638 x 10 5ori mai posibilă decât ipoteza contrară (cap.IV pct.3, cap.V pct.3);

• genotiparea A.D.N. estras din urma notată T1369370504 (descoperită pe proba nr.5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima Vădean M. și numitul K. D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeași mențiune în privința lui K. D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de

  3,316 x 107ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută (cap.IV pct.5, cap.V pct.6);

• genotiparea A.D.N. estras din urma notată T1369370505 (descoperită pe aceeași probă nr.5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima Vădean M. și numitul K. D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, la markerii genetici corespunzători, cu mențiunea similară în privința lui K. D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută (cap.IV pct.6, cap.V pct.6);

- genotiparea A.D.N. estras din urma notată TI369370509 (descoperită tot pe proba nr.5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima Vădean M. și numitul K. D. sunt incluse în acest amestec de profîle genetice, cu mențiunea similară în privința lui K. D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fî contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 105ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută (cap.IV pct.8, cap.V pct.6);

În privința celorlalte probe descrise ce au fost supuse examinării, referitor la proba nr.1- rest de țigară Viceroy - s-a menționat că microurma notată TI369370101 descoperită pe ea a pus în evidență un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscută, iar în cazul probelor nr.3 (față de pernă mică de culoare maro cu alb) și nr.4 (față de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre), au fost identificate microurme cu profile genetice identice cu cel obținut prin genotiparea probei biologice de referință recoltată de la victima Vădean M. (cap.V pct.2, pct.4, pct.5).

Din cele de mai sus, rezultă odată în plus, prezența inculpatului K. D. în interiorul locuinței victimei Vădean M., prin prezența profilelor sale genetice din microurmele identificate pe bluza de corp (furoul) ridicat de pe corpul acesteia cu ocazia autopsiei, precum și pe fața de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene ridicată de pe canapeaua din locuința victimei, referitor la care el însuși a recunoscut cu ocazia cercetării suplimentare a locului faptei la care inculpatul a participat, că a folosit-o la acoperirea feței și obstrucția căilor respiratorii ale victimei, înainte de a părăsi locuința.

Cu ocazia ultimei sale audieri în cauză și a prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul K. D. și-a menținut declarația de recunoaștere a comiterii faptelor, însă în fața judecătorului s-a prevalat de dreptul la tăcere, nedorind să facă declarații suplimentare.

În faza cercetării judecătorești au fost reaudiații martorii Miller C. an Mihai (fila 82), Mureșan D. V. (fila 106), D. ciu E. Grigore (fila 107), Tecuță M. (fila 108), Lăcătuș Titiana (fila 129), Greasim N. V. ia (fila 143) și s-a întocmit un referat de evaluare psiho socială de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

În opinia noastră, ansamblul probator administrat pe tot parcursul procesului penal a susținut teza vinovăției inculpatului, care a fost dovedită dincolo de orice dubiu, acesta urmând a răspunde penal pentru faptele comise.

La termenul de judecată din data de_ reprezentanta parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1 C.pen. în infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 2 lit. b și al. 2/1 lit. c C.pen., față de dispozițiile deciziei ÎCCSJ pronunțate în interesul legii nr. 31/2007 și în condițiile în care fapta a fost comisă asupra victimei Vădean M. pe timp de noapte și în locuința acesteia.

Consideră că această cerere este întemeiată, instanța reținând, astfel cum s-a precizat anterior, comiterea faptei pe timp de noapte iar pe de altă parte, față de împrejurarea că fapta a fost comisă în locuința victimei, încadrarea juridică corectă este art. 211 al. 2 lit. b și al. 2/1 lit. c C.pen., sens în care cererea formulată va fi admisă, conform art. 334 C.p.pen.

În privința actelor de sustragere de bunuri aparținând părții vătămate P.

A., descrise anterior, reținem că primele acte materiale au avut loc în seara zilei de_ când inculpatul a înstrăinat din furajele părții vătămate P. A. aflate la "Răchitărie" 2 saci cu porumb boabe și 2 saci cu orz numitului Mihaiu I.

, socrul lui N. G., cu participarea acestuia din urmă la transportarea lor la locuința cumpărătorului (f.445-455).

După identificarea și audierea lui N. G., au fost găsite și ridicate de la locuința lui Mihaiu I. un sac de porumb boabe și unul cu orz, care au fost restituiți părții vătămate (f.456-457).

De asemenea, în seara zilei de_ inculpatul a sustras și înstrăinat aceluiași N. G., doi porci aparținând lui P. A., pentru care a achitat suma de 200 lei, cei doi porci fiind recuperați și restituiți părții vătămate (f.458- 459).

Partea vătămată P. A. nu s-a constituit parte civilă în cauză, în timp ce cumpărătorul de bună credință N. G., a declarat la rândul său că nu are pretenții civile de la inculpat, acesta necunoscând proveniența ilicită a bunurilor respective.

Comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată este dovedită în principal, cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului K. D., declarațiile părții vătămate P. A., ale cumpărătorului de bună credință N. G., dovezi de ridicare și restituire a sacilor cu porumb și orz, dovezi de ridicare și restituire a doi porci, declarațiile martorilor Mihaiu I. și Miller C. an Mihai.

Drept urmare, pentru toate considerentele expuse, tribunalul a apreciat că vinovăția inculpatului este dovedită și sub aspectul infracțiuni de furt calificat, acesta urmând a fi tras la răspundere penală pentru faptele sale.

În drept, faptele inculpatului K. D., care la data de 21/_, a

pătruns fără drept, pe timp de noapte și prin escaladarea gardului în curtea și apoi în incinta locuinței victimei Vădean M., din satul Mănăstirea, nr.4 jud. Cluj, fără consimțământul acesteia, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii în zona feței, cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce aceasta i-a înmânat dintr-o pernă mai multe bancnote în sumă totală de 800 de lei, a exercitat în continuare acte de violență asupra acesteia, prin compresiune cu mâna și comprimarea corpului de planul patului, precum și prin acoperirea feței și căilor respiratorii cu o pernă de pe pat, până când i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însușirea banilor acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 al. 2 C.pen. omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1 rap. la art. 176 al. 1 lit. d C.pen. și tâlhărie prev. de art.211 al.2 lit. b și al. 2/1 lit. c C.pen.

Fapta inculpatului K. D., care în perioada 21-_, pe timp de noapte, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale a sustras din incinta imobilului denumit "Răchitărie" de la marginea localității Mănăstirea doi saci cu porumb boabe și doi saci cu orz, iar apoi doi porci, aparținând părții vătămate P. A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 al. l, art.209 al. l lit. g cu art.41 alin.2 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului Penal, gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care inculpatul a acționat asupra victimei Vădean M., violența de care a dat dovadă acționând cu o deosebită agresivitate asupra unei femei în vârstă, care nu se putea apăra, consecințele produse prin suprimarea vieții acesteia, precum și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului care, deși aflat la o vârstă tânără a mai suferit o condamnare în timpul minorității pentru furt calificat și a comis mai multe infracțiuni grave într-un răstimp scurt, dând dovadă de o totală indiferență față de semenii săi, manifestând lipsă de respect față de drepturile acestora, în principal față de un drept fundamental al oricărei ființe umane, dreptul la viață.

Raportat la natura și gravitatea deosebită a faptelor comise, s-a apreciat că

nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, concluziile referatului de evaluare psihosocială întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de reintegrare socială, nefiind deloc optimiste, dincolo de alte aspecte relevante, referitoare la lipsa asumării responsabilității pentru aceste fapte și lipsa de empatie față de victimă ori de regret cu privire la faptele comise.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și inculpatul K. D. .

Ministerul Public a solicitat desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie majorate pedepsele aplicate inculpatului K.

D. pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, violare de domiciliu și furt calificat și să i se aplice pentru infracțiunea de omor deosebit de grav pedeapsa detențiunii pe viață.

S-a învederat că gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat este unul extrem de ridicat inculpatul comițând în decurs de 2 zile, patru infracțiuni deosebit de grave ceea ce nu este în măsură să prevină comiterea de noi infracțiuni.

S-a mai arătat că instanța fondului nu a atribuit suficientă greutate gravității faptelor comise de către inculpat, care cunoștea atât victima infracțiunilor de omor, tâlhărie și violare de domiciliu cât și pe victima infracțiunii de furt, precum și faptul că nu este la prima confruntare cu legea penală fiind sancționat anterior pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat, prin sentința penală nr. 271 din 2009, și 293 din 2009 ambele ale Judecătoriei Odorheiu-Secuiesc.

S-a mai solicitat ca inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art 64 lit a teza I și lit b Cod penal deoarece raportat la gravitatea infracțiunilor comise nu prezintă garanții morale pentru participare activă la viața activă din România.

Inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat desființarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării să i se aplice pedepse mai reduse

deoarece a comis infracțiunile pe fondul consumului de băuturi alcoolice, că este o persoană tânără, care a avut un start dificil în viață și că potrivit concluziilor referatului de evaluare există șanse de reeducare a sa.

Analizând apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art 371 și următoarele Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Instanța fondului, în urma coroborării judicioase și analizării pertinente a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea constând în aceea că inculpatul Kanalyos D., în noaptea de 21/22 aprilie 2012 a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului în curte și apoi în locuința victimei Vădean

M., fără consimțământul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona feței cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce a primit suma de 800 lei, a exercitat în continuare acte de violență asupra ei, prin compresiune cu mâna și comprimarea corpului pe planul patului și acoperirea feței și căilor respiratorii cu o pernă, până i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însușirea fără drept a banilor acesteia.

De asemenea, în perioada 21/22 aprilie 2012 pe timp de noapte în baza aceleiași rezoluții infracționale a sustras din incinta imobilului numit Răchitărie doi saci cu boabe de porumb, doi saci cu orz, și apoi doi porci aparținând părții vătămate P. A. și cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de

1.200 lei.

Instanța fondului a stabilit fără dubiu vinovăția inculpatului, vinovăție ce rezultă atât din declarațiile acestuia, care cu prilejul primei sale audieri a recunoscut că a comis fapta de omor asupra victimei Vădean M. însă împreună cu altă persoană, Mureșan H., fapt ce a determinat efectuarea de către organele de urmărire penală a unor verificări cu privire la veridicitatea acestor afirmații. S-a dovedit astfel, că susținerile inculpatului K. D. în ceea ce privește implicarea altei persoane în comiterea infracțiunii de omor sunt nereale și în acest context, inculpatul a arătat în detaliu, că la comiterea faptelor asupra victimei Vădean M. a acționat singur și a descris maniera în care a comis

infracțiunile.

Această poziție procesuală a inculpatului a fost menținută pe parcursul urmăririi penale, în fața instanțelor inculpatul apelând la dreptul la tăcere și refuzând să dea declarații.

Deosebit de elocvente pentru stabilirea vinovăției inculpatului sunt și raportul de expertiză 136937/8 octombrie 2012 a Institutului Național de Criminalistică- SERVICIUL DE BIOCRIMINALISTICĂ DIN CADRUL IGPR- care a

evidențiat urme biologice aparținând inculpatului, atât pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei Vădean M., pe un rest de țigară ridicat din curtea victimei cât și pe o față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene ridicată de pe canapeaua din locuința victimei, declarațiile martorilor Miler C. an Mihai, T. Constantin, Mureșan D. V., D. ciu E., Tecuță M., Lăcătuș Titiana, Greasim N. V. ia, și ale părților vătămate N. G., T.

E. și P. A., din raportul de constatare medico-legală nr. 2967/II/3/24 mai 2012 de examinare ale lui K. D. și raportul de constatare medico-legală nr. 2785/III/192 din 21 mai 2012 al IML CLUJ-NAPOCA, din comunicările efectuate de ORANGE ROMÂNIA cu privire la lista convorbirilor telefonice efectuate pentru nr telefon 0757666499 și a hărții electronice de localizare a celulelor de telefonice, o comunicare similară fiind transmisă și de COSMOTE SA, din procesul-verbal de cercetare la locul faptei de la locuința victimei Vădean M. și cel de cercetare la fața locului la Răchitărie.

Toate aceste probe sunt apte să convingă instanța de apel că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță.

Încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului K. D. este corectă, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav prev de art 174 alin 1Cod penal, raportat la art 176 alin 1 lit d Cod penal, violare de domiciliu prev de art 192 alin 2 C.p, tâlhărie prev de art 211 alin 2 lit b și alin 21 lit c Cod penal și furt calificat, prev de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit g Cod penal, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal.

Aserțiunile instanței fondului cu privire la expunerea amplă a conținutului probelor administrate nefiind contestate de către inculpat și fiind conforme cu realitatea, sunt însușite în întregime de către instanța de control judiciar, motiv pentru care nu vom mai reveni asupra lor.

Contrar criticilor formulate de către apelanți, constatăm că pedepsele aplicate inculpatului de 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit a și b Cod penal, pe o durată de 6 ani de la terminarea executării pede3psei pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev de art 174 alin 1Cod penal, raportat la art 176 alin 1 lit d Cod penal, trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev de art 192 alin 2 Cod penal, 8 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev de art 211 alin 2 lit b și alin 2¹lit c Cod penal, și trei ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit g Cod penal, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal, au fost just individualizate.

Instanța de apel are în vedere în susținerea acestei afirmații criteriile generale de individualizare a pedepselor așa cum sunt ele reglementate de art 72 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății, împrejurările în care acestea au fost comise - pe fondul consumului excesiv al băuturilor alcoolice - asupra unor persoane pe care inculpatul le cunoștea de mai multă vreme și asupra unei persoane în vârstă care era practic în imposibilitatea de a se apăra, prin executare a unor violențe extreme asupra victimei, violențe ce au provocat leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul efectuării autopsiei cadavrului victimei, dar și persoana inculpatului care nu este pentru prima dată în câmpul infracțional, recunoscând comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

De asemenea, la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului instanța fondului a ținut cont atât de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal, cât și de concluziile referatului de evaluare de pe lângă Tribunalul Cluj, care a arătat că inculpatul a avut o copilărie extrem de dificilă fiind neglijat de părinți și bunici, nefiind supravegheat și neoferindu-i-se condiții optime de trai.

Același referat de evaluare a învederat faptul că inculpatul nu manifestă empatie cu victima și nici regret cu privire la faptele comise, că are resurse modeste de reintegrare în societate sub orice aspect, că a făcut unele mici progrese reușind să-și găsească un loc de muncă și să fie independent însă a dezvoltat .și alte comportamente dezadaptative.

Cu toate acestea, pedepsele aplicate de instanța fondului raportat la persoana inculpatului care are doar 19 ani, sunt suficiente pentru a asigura reeducarea acestuia și prevenirea comiterii de noi infracțiuni. Vârsta fragedă a inculpatului trebuie privită și din perspectiva faptului că odată încarcerat va intra într-un mediu care ar putea să influențeze favorabil evoluția sa ulterioară, într- un mediu relativ stabil, unde ar putea urma cursuri de învățământ sau de calificare.

În plus, instanța fondului i-a aplicat inculpatului urmare a constatării concursului de infracțiuni, și un spor de doi ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 22 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit a și b pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei.

Critica M. ui P. cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art 64 lit a teza I, și lit b Cod penal ca pedeapsă accesorie, este nefondată urmând a fi respinsă având în vedere practica CEDO în materie, mai exact cauza Hirsch împotriva Marii Britanii, în care s-a statuat că aplicarea unor pedepse pentru comiterea unor infracțiuni grave, nu pot atrage interzicerea drepturilor civile, precum cel de a vota.

Instanța de apel constată că temeiul ce a justificat luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul K. D. respectiv cel prevăzut de art 148 lit f Cod procedură penală subzistă și impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea unei eventuale pedepse.

De aceea, în baza art 350 Cod procedură penală va fi menținută starea de arest a inculpatului și se va deduce din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii ș arestului preventiv din data de 24 aprilie 2012 la zi.

Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelante instanța, în baza dispozițiilor art 379 pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj si inculpatul K. D., fiul lui D. si S., născ.la_ împotriva sentintei penale nr. 114/D din 28 martie 2013 a Tribunalului Cluj

Mentine starea de arest si potrivit art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicata inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de 24 aprilie 2012 și până în prezent.

Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei onorar pentru aprător din oficiu, ce se va plăti din fondurile M. ui Justiției, in favoarea av. Drihah

T. .

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial, celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronunțare. Pronunțată în ședință publică din 10 iunie 2013 .

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M. Ș. L. M.

Red.M.Ș./M.N.

3 ex./_

Jud.fond.-A. Ț.

GREFIER

M. B.

← Decizia penală nr. 190/2013. Violare de domiciliu		Decizia penală nr. 512/2013. Violare de domiciliu →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Decizia penală nr. 995/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 999/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 121/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 190/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 512/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 102/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 238/2013. Violare de domiciliu Decizia penală nr. 198/2013. Violare de domiciliu