Decizia penală nr. 1278/2013. Initiere, constituire de grup infractional organizat

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALA NR.1278/R/2013

Ședința publică din 7 octombrie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.

ANA C.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR - DORU DOBOCAN

S-a luat spre examinare contestație în anulare formulată de către contestatorul RUS I. A., împotriva deciziei penale nr.911 din_ a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul Rus I. A. . Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea acordă cuvântul părților pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare.

Contestatorul Rus I. A. , susține contestația așa cum a fost formulată, arătând că deși a solicitat audierea sa atât în fața instanței de fond cât și a

instanței de recurs, cererea i-a fost respinsă, astfel că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

Reprezentantul M. ui P. , apreciază că cererea se întemeiază pe disp.art.386 lit.e C.pr.pen., invocându-se dovezile aflate la dosarul cauzei astfel că în principiu, contestația este admisibilă.

C U R T E A :

Prin decizia penală nr. 911 din 20 iunie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Curții de Apel Cluj în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Biroul Teritorial B. Năsăud împotriva sentințelor penale nr. 1539 și 1540 din data de_ a Judecătoriei B. pe care le-a casat în parte, doar sub aspectul omisiunii aplicării dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. 118 lit. d C.penal s-a confiscat de la inculpații Rus I. A., Lucaciu Mircea A. și Forrai Francisc sumele de câte 333,33 Euro.

S-au menținut restul dispozițiilor sentințelor atacate.

au respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații Rus I. A. și Lucaciu Mircea A. împotriva sentinței penale nr. 1540 din data de_ și recursul inculpatului Forrai Francisc împotriva sentinței penale nr. 1539 din data de_ .
În baza art. 189 C.pr.pen. s-a dispus avansarea din FMJ a sumelor de câte 100 lei, respectiv 150 lei cu titlu de onorarii avocațiale parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu, av.Ș. Caterina, av.C. Negru și respectiv av. Sabo S. .
Au fost obligați fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de câte 500 lei, sume în care se includ și onorariile avocațiale parțiale, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 1539 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ :
1. A fost condamnat inculpatul Forrai Francisc, fiul lui I. și Susana, născut la data de_ în Nimigea, jud. B-N, cetățean român, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, stagiu militar satisfăcut, CNP 1., fără antecedente penale, domiciliat în Beclean,str.1 Decembrie 1918, nr.6, sc.3, ap.11, jud.B-N, pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a

C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art.71 alin.1 din OUG 105/2001 aprobată prin Legea 243/2002, modif. prin Legea 39/2003 cu aplic art. 41 alin.2 C.p., art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d

C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

Conform art. 81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.

s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d

s-a încetat procesul penal față de inculpatul Forrai Francisc pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Prin sentința penală nr. 1540 din_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ :
1. A fost condamnat inculpatul Rus I. A. , fiul lui I. și V., născut la data de_ în Cristeștii Ciceului, jud. B-N, cetățean român, studii superioare, căsătorit, fără copii minori, stagiu militar satisfăcut, CNP 1., fără antecedente penale, domiciliat în B., str. C., nr.2, sc.C, ap.44, jud.B-N, pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a

C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d

C.p. la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul Rus I. A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), art. 288 alin.1 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

III. A fost condamnat inculpatul Lucaciu Mircea A. , fiul lui I. și Catița, născut la data de_ în Nădlac, jud. Arad, cetățean român, studii superioare, căsătorit, un copil minor, stagiu militar satisfăcut, controlor de trafic la CNADNR-AICI Nădlac, domiciliat în orașul Nădlac, str. I. Slavici, nr. 81, jud. Arad, fără antecedente penale, CNP 1. pentru comiterea infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap.

la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.c C.p. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul Lucaciu Mircea A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a
C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
.În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. a fost încetat procesul penal față de inculpatul Lechințan V. Sorin pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 288 alin.1 C.p., art. 293 alin.1 C.p., art. 70 alin.1 OUG 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modif. prin Legea nr. 39/2003, art. 1 alin.1 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.

S-a dispus anularea actelor false respectiv a legitimațiilor nr.115/3 din_ și 0116 din_ aflate în dosarul de urmărire penală vol.III la fila 231, a pașaportului falsificat nr.4352589 eliberat de SEIP B-N la data de_ pe numele lui Galeș Ovidiu D. .

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul Rus I. A. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul Lucaciu Mircea A. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Soluția s-a comunicat și Direcției Generale de Frontieră, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Serviciului Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor în vederea luării măsurilor prev. de art. 5 din OUG 112/2001 aprobată prin Legea nr. 252/2002.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul DIICOT-Biroul Teritorial B-N înregistrat la Judecătoria Bistrița sub dosar nr._, au fost trimiși în judecată inculpații RUS I. A., LUCACIU MIRCEA A., FORRAI FRANCISC pentru comiterea, fiecare, a infracțiunilor de constituire în grup infracțional, trafic de imigranți și complicitate la fals privind identitatea, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penal; art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte); art. 2 alin. 1 din OUG nr. 112/2001 (aprobată prin Legea nr. 252/2002); art. 26 Cod penal raportat la art. 293 alin. 1 Cod penal (2 fapte), iar în cazul inculpatului Rus I. A. și pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și inculpatul LECHINȚAN V. SORIN trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, fals privind identitatea, trecerea ilegală a frontierei de stat a României și trecerea ilegală a frontierei unui stat străin, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal; art. 293 alin. 1 Cod penal; art. 70 alin. 1 din OUG nr. 105/2001 (aprobată prin legea nr. 243/2002 și modificată prin Legea nr. 39/2003); art. 1 alin. 1 din OUG nr. 112/2001 (aprobată prin Legea nr. 252/2002) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Ca urmare a încercărilor repetate de tergiversare a cauzei prin exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, prin încheierea din data de_ s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul FORRAI FRANCISC, înregistrându-se un nou dosar cu nr. 11._ .

În esență, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în sarcina inculpaților Rus I. A., Lucaciu Mircea A., Forrai Francisc faptul că în perioada decembrie 2003 - mai 2004 constituindu-se într-un grup infracțional au organizat, călăuzit, îndrumat în baza aceleiași rezoluții infracționale trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către numiții Barteș Flore Grigore și Lechințan V. Sorin în schimbul unor sume de bani, intrarea ilegală pe teritoriul Ungariei la data de_ a inculpatului Lechințan V. Sorin, ajutându-i totodată prin

efectuarea transportului lor în PTF Nădlac de a se legitima în fața organelor Poliției de frontieră sub identități false - Galeș Ovidiu D., respectiv Isip Alexandru. În sarcina inculpatului Rus I.

s-a mai reținut că în baza aceleiași rezoluții infracționale a falsificat și a vizat două legitimații prin care se atestă că numitul Forrai Francisc a fost încadrat pe funcția de consilier cabinet respectiv funcția de consilier la Biroul Senatorial nr. 2 a județului B. -Năsăud.
Prin același rechizitoriu, în sarcina inculpatului Lechințan V. Sorin se reține că s-a legitimat în fața organelor Poliției de Frontieră cu un pașaport falsificat pe numele de Isip Alexandru după ce, în prealabil a remis unei persoane neidentificate fotografia sa pentru a fi aplicată pe acest pașaport. În decembrie 2003 acest inculpat a ieșit ilegal din România trecând frontiera de stat sub o altă identitate decât cea reală, și apoi în baza aceleiași rezoluții infracționale a intrat ilegal pe teritoriul Ungariei, a ieșit ilegal din Ungaria, a intrat ilegal în Austria, intrând apoi ilegal în Italia.
Analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei coroborat cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele:
În fapt:
1. Inculpatul Lechințan V. -Sorin, zis "Boric" (și "Boris"), fost "Qnișor", avea interdicție de ieșire din România deoarece la data de_ fusese returnat din Spania pe motiv de ședere ilegală, ca urmare, se preocupa să găsească o cale de a ieși din România în mod ilegal, pentru a ajunge în Italia.
  La data de 11 decembrie 2003, în urma unei petreceri organizate la un restaurant din B. inculpatul Lechințan V. -Sorin a intrat în posesia pașaportului fostului său cumnat Isip Alexandru, pe care l-a remis unei persoane rămase neidentificate în vederea falsificării respectiv a aplicării unei fotografii a inculpatului pentru a fi folosit la trecerea ilegală a frontierei.
  În urma interceptărilor efectuate în cauză au fost surprinse discuții dintre inculpatul Lechințan V. și alte persoane din care rezultă starea de fapt descrisă mai sus, respectiv modul în care inculpatul a dat unei persoane neidentificate suma de 400 de Euro în vederea falsificării pașaportului prin aplicarea fotografiei sale dar și modul în care acest inculpat a încercat să treacă frontiera ilegal cu ajutorul membrilor unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de migranți și trecere ilegală a frontierei de stat, grup din care făceau parte și inculpații Rus I. A. și Lucaciu Mircea A. . Astfel, prin intermediul unuia dintre cei trei membrii ai grupului infracțional, a fost organizată comiterea faptei, iar în noaptea de 19/_ inculpatul Lechințan V. -Sorin se afla în autoturismul marca Opel cu numere de Ungaria împreună cu numitul Rus I. A. însoțit de Forrai Francisc, iar din orașul Nădlac a urcat și inculpatul Lucaciu Mircea A. .
  În noaptea de 19/20 decembrie 2003, la ora 0:00-0:01, folosindu-se de identitatea lui Isip Alexandru, Lechințan V. -Sorin a reușit să iasă fraudulos din România prin PTF Nădlac. După cum rezultă din evidenta intrărilor-ieșirilor din tară a cetățenilor români, cu autoturismul Opel înmatriculat în circulație sub nr. CB-3443 al cărui proprietar s-a declarat Rus I. -A., au ieșit din țară Rus I. A., Lucaciu Mircea-A., Isip Alexandru și Forrai Francisc, însă audiat fiind Isip Alexandru, acesta a declarat că la acea dată nu a ieșit din România și că în afară de Rus I. -
  A. pe care i-a văzut la televizor, nu-i cunoaște pe Forrai Francisc și Lucaciu Mircea-A. . După ce a ieșit în această modalitate din țară, Lechințan V. -Sorin, a fost transportat de inculpați până în zona Budapesta, de unde a fost preluat de o altă persoană neidentificată care l-a transportat până în Austria iar de aici Lechințan V. -Sorin s-a deplasat în Italia la sora sa ce locuia într-o comună de lângă Florența.
  Inculpatul Lechințan V. -Sorin a rămas în Italia - unde ulterior s-a deplasat și soția sa - până la data de 14 februarie 2005 când s-a prezentat la intrarea în țară prin PTF Borș, legitimându-se în fața polițiștilor de frontieră cu cartea de identitate seria XB nr. 0. (emisă ia_ de Poliția municipiului B. ) și cu titlul de călătorie nr.806 emis de Consulatul General ai României din Milano la_ . La controlul de frontieră s-a constatat că inculpatul Lechințan V.
  -Sorin figura ca "returnat având interdicție de a ieși din România pe o durată de 5 ani"; astfel că în aceste condiții nu a putut justifica ieșirea sa din țară. Inculpatului i-a fost întocmit dosarul penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea cu numărul unic 1743/P/2005 iar ca urmare a regulatorului de competență nr. 26630/_ a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, căruia i s-a transmis și dosarul cauzei, s-a reînregistrat sub numărul unic 355/P/2006 din_ .
  S-a impuse a se preciza faptul că inițial, inculpatul Lechințan V. -Sorin a fost cercetat pentru infracțiunile de trecere frauduloasă a frontierei României, prev. de art.70 al.1 din OUG 105/2001 și a frontierelor altor state (Ungaria, Austria, Italia) prev.de art. 1 al.1 din OUG 112/2001, fapte pentru care în dos. nr. 355/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative constând în amendă.
  Inculpatul a susținut că în cursul lunii noiembrie 2004 a ieșit fraudulos din România, fără a poseda pașaport, prin PTF Nădlac (din județul Arad) trecând frontiera pe jos și sustrăgându-se astfel de la controlul de frontieră într-un moment în care era aglomerație în punctul de trecere a frontierei și a putut să se strecoare pe lângă autocarele care staționau la control, după care, în același mod a intrat ilegal în Republica Ungară prin PTF N. lak iar apoi s-a deplasat până la frontiera cu Austria unde, folosind aceeași modalitate, a trecut ilegal această frontieră în Austria ieșind ilegal din această țară în Italia. A rămas în orașul Ravena până la începutul lunii februarie 2005.
  Întrucât s-a stabilit că aceste infracțiuni au fost comise de inculpatul Lechințan V. - Sorin în concurs real și în continuarea imediată a infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze prin ordonanța nr. 175/II/2008 din_ a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea a fost infirmată soluția de scoatere de sub urmărire penală, dispunându-se redeschiderea urmăririi penale și declinarea competenței în favoarea DIICOT-Biroului Teritorial BN.
  Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul Lechințan V. -Sorin a plasat momentul plecării sale din România la o altă dată și prin alt punct de trecere a frontierei (respectiv Borș), declarația sa fiind apreciată ca nesinceră având în vedere probele administrate în cauză respectiv procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor telefonice ale inculpaților Lechințan V. - Sorin, Lucaciu Mircea A. (vol.II urmărire penală) care se coroborează cu declarațiile martorilor Corăbian Fănel, Săngeorzan V., Ceuca A., Cozmulei Constantin (f.44-59 vol.III urmărire penală)
2. La începutul lunii mai 2004 martorul Barteș Flore Grigore zis "Dido" din comuna Mărișelu, jud. B. -Năsăud avea interdicție de a ieși din țară ca urmare a faptului că anterior a încercat să intre ilegal în Ungaria folosindu-se de pașaportul numitului Bruta A. V. Grigore. Pentru că dorea să plece din nou în Spania Barteș Flore Grigore a intrat în posesia pașaportului numitului Galeș Ovidiu D., pașaport falsificat de o persoană rămasă neidentificată prin aplicarea fotografiei lui Barteș Flore Grigore.

Barteș Flore Grigore l-a contactat telefonic pe unul din membrii grupului infracțional înțelegându-se asupra sumei de 1000 de euro pentru a fi scos din România până în Ungaria, iar din Ungaria în Austria pentru încă 1000 de euro.

Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, Barteș Flore Grigore a obținut o parte din suma respectivă - 1600 euro - cu titlu de împrumut de la numitul Bruta A. V. Grigore, iar pentru diferență a remis un lănțișor și o brățară din aur. În data de_ în jurul orei 19.00, martorul Barteș Flore Grigore s-a întâlnit cu doi dintre membrii grupului infracțional unul dintre aceștia fiind numitul Rus I. A. despre care i s-a spus martorului că este senator și are pașaport diplomatic, motiv pentru care trecerea frontierei se va realiza fără probleme. În autoturismul marca Opel Astra a urcat inculpatul Rus I. A. cu celălalt membru al grupului infracțional care se afla la volan, iar în spate a fost plasat martorul Barteș Flore Grigore. Din localitatea Cristeștii Ciceului în autoturism a urcat și fiul senatorului Rus I. A., numitul Rus

S. I. Ciprian, deplasându-se apoi cu toții prin Cluj-Napoca și Oradea, în direcția Arad - Nădlac.

În apropiere de P.T.F Nădlac, în parcarea unui Peco, s-au întâlnit cu inculpatul Lucaciu Mircea A. care venise cu un autoturism Opel Vectra, în care au urcat inculpatul Rus I. A. și Barteș Flore Grigore, acesta din urmă lăsându-și o parte din bagaje în autoturismul Opel Astra deoarece urma să se întâlnească din nou cu șoferul acestuia pe teritoriul Ungariei.

În noaptea de 13/14 mai 2004, la orele 2:30 s-au prezentat la PTF Nădlac pe banda de ieșire pentru corpul diplomatic, cu autoturismul marca Opel Vectra înmatriculat în circulație sub nr._, numiții Lucaciu Mircea-A. în calitate de conducător auto și care s-a identificat cu pașaportul românesc nr. 4439655, Rus I. Aurei - la acea dată senator în Parlamentul României - în calitate de pasager al autoturismului, aflat în dreapta conducătorului auto, care s-a identificat cu pașaportul diplomatic românesc nr. 8545 și numitul Barteș Flore-Grigore în calitate de pasager al autoturismului (aflat pe bancheta din spate) care s-a identificat cu pașaportul românesc - falsificat - nr.4352589 eliberat de SEIP B. -Năsăud la data de_ pe numele de Galeș Ovidiu-D. (n.la_ ), toți cu intenția de a ieși din România și de a intra în Ungaria. La examinarea atentă a aspectului pașaportului, polițistul de frontieră de serviciu în acel moment, a observat că pașaportul numărul 4352589, prezentat de pasagerul de pe bancheta din spate a autoturismului, pe numele de Galeș Ovidiu-D., este falsificat prin înlocuirea fotografiei și pe cale de consecință a sesizat șeful de tură, care a dispus întreruperea călătoriei persoanei care s-a legitimat cu acest pașaport. Cu ocazia verificărilor întreprinse de polițiștii de frontieră, numiții Lucaciu Mircea-A. și Rus I. -A. care așa cum a arătat mai sus, la acea dată era senator de B.

-Năsăud în Parlamentul României - au declarat verbal că nu cunosc persoana în cauză si că au luat-o cu ei la "ocazie" din stația PECO Petrom, situată în apropierea PTF Nădlac. Pentru acest

motiv, celor doi inculpați li s-a permis ieșirea din tară dar numitului Barteș Flore-Grigore i s-a întrerupt călătoria, fiind condus în sediul Poliției de Frontieră Nădlac pentru cercetări.

Cu ocazia audierilor preliminare(f.11-13 vol.I de urmărire penală), tânărul care a folosit pașaportul falsificat și-a recunoscut adevărata identitate - aceea de Barteș Flore-Grigore și a declarat polițiștilor de frontieră că anterior, prin intermediul unei cunoștințe l-a cunoscut pe numitul "Feri" în localitatea Beclean, cu care s-a înțeles să îl transporte până în Austria contra sumei de 2000 Euro prin folosirea unui pașaport falsificat, ca urmare a faptului că avea interdicție de ieșire din tară. În seara zilei de 13 mai 2004 a fost luat din Beclean de către acest

"Feri" cu un autoturism marca Opel Astra de culoare albă, înmatriculat în Ungaria sub nr. CB- 3443, în care s-au mai urcat două persoane ce s-au dovedit a fi senatorul de B. -Năsăud, Rus

I. -A. si fiul acestuia, Rus S. -I. -Ciprian - și a fost transportat până în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac. Martorul a mai declarat că odată ajuns în parcarea de la Peco Petrom Nădlac, după ce senatorul a vorbit la telefon cu o persoană, au așteptat puțin iar apoi a fost transferat în autoturismul marca Opel Vectra cu nr._ (condus de numitul Lucaciu Mircea-A.

) și în care a urcat ca pasager senatorul Rus I. -A. . Barteș Flore-Grigore a precizat totodată că înainte de a fi trecut dintr-un autoturism în altul și-a luat cu el doar un bagaj, celălalt rămânând în autoturismul marca Opel Astra cu numere de Ungaria și că la solicitarea lui Feri i-a remis lui Rus S. -I. -Ciprian suma de 500 Euro în bancnote de 100 Euro - o bucată și are 50 euro, 8 bucăți, reprezentând o parte din prețul pe care trebuia să îl achite pentru scoaterea ilegală din țară cu ajutorul serviciilor senatorului Rus I. -A. . De asemenea prezentându-i-se fotografiile, martorul a fost în măsură să identifice persoanele despre care a făcut vorbire în declarație.

Luând în considerare sinceritatea numitului Barteș Flore-Grigore și extinzând cercetările, organele poliției de frontieră s-au deplasat în stația Petrom din apropierea PTF Nădlac,(la o distanță de 100-200 m) unde au fost găsiți Forrai Francisc și Rus S. -I. -Ciprian în autoturismul marca Opel Astra de culoare albă cu numărul de înmatriculare CB-3443, primul în calitate de conducător auto iar al doilea în calitate de pasager. În autoturismul condus de Forrai Francisc s-a găsit cel de-al doilea bagaj al lui Barteș Flore-Grigore. De asemenea, asupra lui Forrai Francisc s-a găsit - printre altele legitimația nr.115/3, eliberată de Parlamentul României - Senat, pe numele Forrai Francisc, consilier la "Biroul senatorial I. A. Rus", iar asupra lui Rus

S. -I. -Ciprian s-a găsit suma de 500 Euro în bancnotele indicate de martor.

Cu ocazia audierii de către organele poliției de frontieră, susnumiții au declarat că au călătorit împreună cu martorul Barteș Flore-Grigore în autoturismul marca Opel Astra cu număr de Ungaria, din Beclean până în apropierea PTF Nădlac, dar că nu știau nimic despre identitatea falsă pe care urma să o folosească acesta pentru a ieși din țară.

În data de_ în jurul orelor 10.00 -11.00, inculpații Rus I. -A. și Lucaciu Mircea-A. s-au reîntors cu autoturismul acestuia din urmă în țară tot prin P.T.F. Nădlac. Inculpatului Lucaciu Mircea-A. i s-a luat de către organele poliției de frontieră o declarație prin care susține în contradictoriu cu declarațiile numiților Forrai Francisc și Rus S. -I. -Ciprian, că "în data de_ în jurul orelor 02.30 s-a întâlnit cu senatorul Rus I. -A. în stația Peco Petrom din apropierea P.T.F.Nădlac pentru a se deplasa în Budapesta. La cererea șoferului senatorului, numitul Feri, a acceptat să transporte și o a treia persoană până în Budapesta, persoană care venise cu aceștia din localitatea Beclean.

S-a impus a se preciza că în după-masa aceleiași zile numiții Rus I. A., Forrai Francisc, Lucaciu Mircea A. și Rus S. -I. -Ciprian au ieșit din țară tot prin P.T.F.Nădlac cu autoturismul Opel Astra înmatriculat in Ungaria cu numărul CB 3443, al cărui șofer a fost de această dată Rus I. A. (în dreptul căruia apare simbolul "P") iar în data de_ Rus I. A., Forrai Francisc, Lucaciu Mircea A. s-au reîntors în tară.

După ce martorul Barteș Flore-Grigore a fost audiat în calitate de învinuit la ÎJPF Arad, s- a procedat la audierea numitului Bruta A. -Grigore, în calitate de martor, care a confirmat în cea mai mare parte declarațiile lui Barteș Flore-Grigore, precizând că în timp ce se deplasau împreună pe traseul Arad- B., Barteș Flore-Grigore i-a relatat modul în care s-au derulat faptele.

Inculpații au declarat ulterior că nu au avut nici o legătură cu fapta comisă de Barteș Flore-Grigore, însă având în vedere contradicțiile dintre declarațiile acestora și împrejurarea că astfel declarațiile nu se coroborează nici între ele și nici cu alte probe administrate în cauză, instanța le-a înlăturat ca nesincere.

La stabilirea stării de fapt descrise anterior s-au avut în vedere declarațiile martorilor Barteș Flore-Grigore, Bruta A. -Grigore care se coroborează cu procesul-verbal de constatare a faptei-f.9 vol.I urmărire penală, procesul-verbal de percheziție corporală-f.14, rapoartele lucrătorilor de Poliția de Frontieră, procesele-verbale de redare rezumativă a convorbirilor-vol.II urmărire penală.

3.Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința din Beclean a numitului Forrai Francisc a fost găsită legitimația nr. 115/3/_, precum și o legitimație cu nr.0116/_ ,

aparent eliberate de Parlamentul României - Senat. Ca urmare s-au efectuat cercetări față de Rus

I. -A. și cu privire ia infracțiunea continuată de fals în înscrisuri oficiale, prev.de art.288 alin.1 Cp. cu aplic.art. 41 al.2 Cp.

S-a stabilit că cele două legitimații au fost emise de către inculpatul Rus I. -A. în perioada în care era senator în Parlamentul României, fără a avea acest drept. În legitimația nr.0116/_, completată de inculpat și semnată de acesta indescifrabil în numele secretarului general al Senatului, se atestă în numele Parlamentului Românie - Senat, că numitul Forrai Francisc a fost încadrat pe funcția de "consilier cabinet" la Biroul senatorial nr. 115 al județului

-Năsăud. Legitimația însă, nu poartă ștampila Senatului României ci a "Biroului senatorial nr.2 din Circumscripția electorală nr.6 B. -Năsăud". Legitimația pe care este aplicată fotografia numitului Forrai Francisc iar la rubrica "semnătura posesorului" este semnată de acesta, are aplicată aceeași ștampilă a Biroului senatorial nr.2 la rubricile "semestrul I" și "semestru! II" din anii 2001, 2002 și 2002, dar nu are aplicate semnături la aceste rubrici.
In cea de-a doua legitimație cu nr. 115/3/_, care are la antet "Parlamentul României Senat" iar la emitent apare "senator, I. A. Rus" și poartă ștampila "Biroului senatorial nr.2, Circumscripția electorală nr.6 B. -Năsăud" se atestă că numitul Forrai Francisc a fost încadrat pe funcția de "consilier" la Biroul senatorial nr.2 a județului B. -Năsăud. În legitimație se află aplicată fotografia lui Forrai Francisc iar la rubrica "semnătura posesorului" este semnată de acesta, având rubricile "decembrie 2000", "semestrul I 2001" și "semestrul II 2001" barate. In rubricile "semestrul I" și "semestrul II 2002" "semestrul I" și "semestrul II 2003" și respectiv
"semestrul I 2004", a fost executată de către inculpatul Rus I. -A. cea de-a doua semnătură a sa - cea pe care a folosit-o ca să semneze legitimația cu nr. 0116/_ -sub formă de vize semestriale, peste fiecare din aceste semnături fiind aplicată aceeași ștampilă a Biroului senatorial nr.2.
Din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr.35.346/_ al Serviciului criminalistic al IPJ B. -Năsăud s-a concluzionat că "semnăturile depuse la rubrica "secretar general", "senator, I. Aure! Rus" și de la rubricile privind vizarea semestrială de pe Legitimațiile cu nr. 113/3 din_ și 0116 din_ cu antetul Parlamentul României-senat, au fost executate de către Rus I. -A. ".
Potrivit adresei nr. XXXVIII/3249/_ a Senatului României s-a precizat că "cele două legitimații au fost eliberate cu încălcarea art.41 pct. 15 din Regulamentul de organizare și funcționare ale serviciilor Senatului și a celorlalte dispoziții legale în vigoare, pentru următoarele considerente:
1. Nu sunt înregistrate în registrele de evidență a legitimațiilor, deschise la Direcția de Resurse Umane și Pașapoarte, fiind numerotate după un sistem nefolosit în practica Senatului.
2. Nu sunt vizate cu ștampila Direcției de Resurse Umane și Pașapoarte, ambele legitimații fiind vizate semestrial cu ștampila Biroului senatorial B. -Năsăud.
3. Se folosește funcția de "consilier" și "consilier cabinet" - funcții inexistente la acea dată în cadru! birourilor senatoriale.
4. Nu sunt semnate de secretarul general a! Senatului sau locțiitorul de drept ia acea dată, Legitimația nr. 0116/11.12.20X- " semnată indescifrabil pentru secretar genera! și poartă star Biroului senatorial nr.2 B. -Năsăud, iar Legitimația nr. 115/3 din_ fiind semnată indescifrabil pentru senator Rus I. A. și poartă ștampila Biroul senatorial nr.2 B. -Năsăud, care nu are competenta de a elibera legitimații de servicii
5. In anul 2002 și 2003 ambele legitimații sunt vizate atât pentru funcția de "consilier" cât și pentru funcția de "consilier cabinet", fiind imposibil ca o persoană să dețină concomitent ambele funcții la același birou senatorial.

Cu privire la aceste legitimații inculpatul Rus I. A. a declarat că i le-a dat numitului Forrai Francisc pentru că exercita activități neremunerate - ca de exemplu predarea corespondenței purtată de el de la Biroul senatorial - către primării sau organizații de pe raza județului B. -Năsăud, cu precizarea că pe cea de-a doua legitimație, cu nr. 115 /3/_ i-a întocmit-o lui Forrai Francisc pentru că nu o mai găsise pe cealaltă cu numărul 0116 /_ .

Având în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-științifică grafică și adresa nr. XXXVIII/3249/_ a Senatului României, în sarcina inculpatul Rus I. A. s-a reținut comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin.1 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 C.p.

În fața instanței, inculpatul Rus I. A. nu a dorit să facă vreo declarație iar inculpatul Lucaciu Mircea A. a declarat că nu recunoaște comiterea vreuneia dintre infracțiunile reținute în sarcina sa precizând că a trecut frontiera de stat a României împreună cu inculpatul Rus I. A. de două sau trei ori fiind însoțit de o persoană de sex masculin. Cu privire la fapta de la pct.II, Lucaciu Mircea A. arată că a fost rugat de Rus I. A. să îl transporte la Budapesta deoarece șoferul său ar fi obosit, ocazie cu care a apărut un băiat care i-a rugat să îl transporte în Ungaria.

S-a constatat că pașaportul acestei persoane este fals astfel că nu i s-a permis trecerea. Nu a primit nici o sumă de bani pentru a o ajuta pe această persoană să treacă frontiera.

În cauză au fost reaudiați martorii acuzării Corobian Fănel, Isip Alexandru, Toderel I., Simionca Sorin, Ceuca A., Cozmulei Constantin, Bruta A. V. Grigore, Mate Endre, Galeș Ovidiu D. care și-au menținut în cea mai mare parte declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Inculpatul Lucaciu Mircea A. a formulat cereri în probațiune doar la termenul din_ solicitând audierea lucrătorilor Poliției de Frontieră care au constatat că numitul Barteș Grigore avea pașaportul falsificat pentru a relata împrejurări de natură a contura atitudinea fizică și psihică a inculpatului la acea dată respectiv mai 2004. Cererea a fost respinsă apreciindu-se față de actele încheiate de către lucrători, depuse la dosar, teza probatorie și perioada de 8 ani de la data efectuării constatării, ca nefiind utilă cauzei.

Inculpatul Rus I. A. și-a însușit martorul acuzării Barteș Grigore care însă din motive obiective, respectiv nu se află în țară și nu se cunoaște adresa din străinătate unde ar putea fi găsit, nu a putut fi audiat și de către instanță.

Raportat la ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut în sarcina inculpaților comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel în ceea ce privește activitatea inculpaților ca și grup infracțional, instanța a considerat că sunt îndeplinite condițiile privind durata de acțiune în timp și rolurile în cadrul grupului întrucât exista o persoană care se ocupă de recrutarea al migranților și negocierea prețului pretins; Rus loan-A. fiind la acea dată o persoană cu calitate oficială, inducea o anumită inhibare a vigilenței polițiștilor de frontieră prin prezentarea pașaportului său diplomatic o dată cu pașaportul falsificat al migrantului și care uneori își asuma și rolul de conducător auto chiar în zona și perioada în care se efectua, de către polițiștii de frontieră, controlul persoanelor care doreau să iasă din țară; Lucaciu Mircea-A. avea rolul de transportator și de însoțitor al migrantului, care prin calitatea sa de localnic - om cunoscut în orașul Nădlac - și de lucrător al AND în funcția de "controlor trafic" inclusiv în zona Punctului de frontieră Nădlac, cu a cărui prezență polițiștii de frontieră și vameșii sunt familiarizați, contribuie la înlăturarea suspiciunilor că în anturajul său s-ar putea afla un migrant care să folosească pașaport falsificat.

Cu toate că inculpatul Lechințan V. -Sorin nu a dat o declarație amănunțită privind împrejurările în care a ieșit fraudulos cin România afirmând fie că a ieșit pe jos prin PTF Nădlac fie că a ieșit pe jos prin PTF Borș profitând de aglomerația de autocare și persoane din Punctul de frontieră totuși la data reîntoarcerii sale în țară din Italia, de 14 februarie 2005 i-a răspuns martorului Sîngeorzan V. care l-a transportat cu mașina din PTF Borș până în municipiul B. și care l-a întrebat cum a reușit să iasă din țară - că "a fost ajutat să treacă frontiera de stat a României de un popă deputat", pe care ulterior martorul a aflat că îl cheamă Rus I. -A. (f.50-53 din Vol.III). Cu privire la data reală a ieșirii inculpatului din țară au fost avute în vedere declarațiile martorilor Corobian Fănel, Isip Alexandru, Toderel I., Simionca Sorin, Ceuca A., Cozmulei Constantin care coroborate între ele precum și cu interceptările convorbirilor telefonice dovedesc starea de fapt reținută prin prezenta hotărâre.

In ceea ce privește vinovăția inculpatului Lucaciu Mircea-A. în comiterea faptelor descrise la pct.1 din rechizitoriu, s-au apreciat ca fiind relevante convorbirea purtată de susnumit la_ orele 11:46:37 (f.239-24l, Vol.II) cu numitul V. Constantin Dorin, care la 27 februarie 2008 i-a devenit avocat precum și convorbirea avută cu acesta la data de_, orele 13:44:21 (f.249-253, Voi.II) iar pentru existența grupului infracțional discuțiile telefonice purtate între membrii acestuia pe de o parte dar și de numitul Rus S. -loan-Ciprian, pentru a se întâlni și a se pune de acord cu privire la ceea ce urmează să declare sau la pozițiile pe care să le exprime cu ocazia audierilor. Astfel, după audiere Rus S. -loan-Ciprian - care avea asupra sa o coală de hârtie pe care erau scrise doar învinuirile care i s-au adus, s-a deplasat la sediul SC "BorgoMar Corn" SRL B. și i-a transmis prin fax unuia dintre membrii grupului infracțional lista respectivă, care de altfel a și fost găsită cu ocazia percheziției domiciliare, pentru ca acesta să fie avertizat cu privire la apărările pe care va trebui să și le facă.

De asemenea același Rus S. -loan-Ciprian, a dat declarații diferite cu privire la proveniența sumei de 500 Euro susținând fie că i-a primit de la o rudă fie de la tatăl său însă în discuția purtată de le la_, orele 10:40:41 cu un bărbat neidentificat, s-a exprimat clar că s- ar putea să fie chemat pentru o confruntare cu cei "care mi-au dat banii", referindu-se la Barteș Flore-Grigore.

Pe de altă parte inculpatul Rus I. -A. a încercat să paseze întreaga responsabilitate privind preluarea și transportul martorului Barteș Flore-Grigore spre PTF Nădlac pentru a ieși fraudulos din țară, în sarcina altor persoane.

Față de starea de fapt reținută în baza probelor administrate în cauză instanța a apreciat că în drept:

Fapta inculpatului Rus I. A. , de a se constitui împreună cu alte persoane într-un grup infracțional organizat în perioada decembrie 2003-mai 2004 în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 alin.1 C.p. cu aplic.

art . 74 lit . a C. p. r ap. l a art . 76 lit . c C. p. p en t r u car e instanț a i -a aplicat pedeapsa de 1 an

închiso are cu r eținerea a r t . 74 lit . a C. p. r ap. la art . 76 lit . c C. p.

Fapta aceluiași inculpat, comisă în baza aceleiași rezoluții infracționale, de a călăuzi și îndruma trecerea ilegală a frontierei de stat a României de către martorul Bartes Flore Grigore și inculpatul Lechințan V. Sorin în schimbul unor sume de bani, constituie infracțiunea continuată de trafic de migranți prev. de art.71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 modif. prin Legea

39/ 2 00 3 c u a plic, art . 4 1 al. 2 Cp. ( do uă act e m a t eriale săv ârșit e în peri o ada de cem br ie 20 0 3 -mai

20 0 4) pent r u car e in sta nț a i -a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare c u r eținerea art . 7 4 lit . a C. p.

rap. la art. 76 lit.d C.p.

Fapta aceluiași inculpat, de a îndruma și călăuzi pe inculpatul Lechințan V. Sorin în scopul intrarii ilegale pe teritoriul Ungariei la data de_, constituie infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat străin prev. de art . 2 al. 1 din OUG 11 2/ 20 0 1 a pr o bată pr i n

Legea nr . 25 2/2 0 0 2 pen t r u car e instanț a i -a apli cat pe dea ps a de 1 an înc hisoare c u r eținerea art .

74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele speciale prevăzute de textul incriminator, pericolul social concret al acestora dar și al inculpatului, cauzele de atenuare sau agravare a răspunderii penale.

Raportat la aceste criterii instanța a apreciat că aplicarea pedepselor de câte un an este de natură a realiza scopul prev. de art. 52 C.p. întrucât pentru a analiza pericolul social concret al faptei prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și pentru o individualizare corectă a pedepsei se impune a se avea în vedere atât contribuția inculpatului cât și scopul în care s-a constituit gruparea respectivă. De asemenea s-a avut în vedere numărul actelor materiale, împrejurările concrete în care s-au comis faptele de trecere frauduloasă a frontierei României și a statului străin. Totodată consideră că față de comportamentul avut de inculpat anterior comiterii faptelor s-a impus reținerea în favoarea acestora a circumstanței prev. de art. 74 lit.a C.p. cu consecința reducerii pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

S-a constatat că faptele au fost comise în concurs real prev. de art.33 lit.a C.p. astfel că în temeiul art. 34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia, conform art. 81 Cod Penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului și implicit a pedepselor accesorii, potrivit art. 71 al. 5 Cod penal, sens în care s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Faptele inculpatului Rus I. A. de a fi ajutat pe martorul Barteș Flore Grigore și inculpatul Lechințan V. Sorin, prin transportarea lor în P.T.F.Nădlac pentru a se legitima în fața organelor poliției de frontieră sub identități false - de Galeș Ovidiu D., respectiv Isip Alexandru- constituie infracțiunile de complicitate la fals privind identitatea prev.de art.26 C.p.rap la art 293 alin.1 C.p. comise la datele de19/20 decembrie 2003 respectiv 13/14 mai 2004, iar fapta aceluiași inculpat de a fi falsificat și vizat în baza aceleiași rezoluții cele două legitimații nr.115/3 din_ și 0116 din_ constituie infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale prev.de art 288 al. 1 C.p cu aplic art.41 alin. 2 Cp. În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul Rus I. A. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), art. 288 alin.1 C.p.cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a

C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale. S-a apreciat că se impune a se avea în vedere reglementarea anterioară modificării prin Legea 63/2012, deoarece aceasta este dispoziția legală în vigoare la data comiterii faptei, aplicarea sa fiind conformă principiului activității legii penale prev. de art. 10 C.p.și totodată norma penală mai favorabilă. Nu s-a considerat că se impune reținerea art. 13 C.p. deoarece aplicarea legii penale mai favorabile este o excepție de la regula activității legii penale care presupune existența unei norme juridice penale mai favorabile, alta însă decât cea în vigoare la data comiterii faptei dedusă judecății.

Fapta inculpatului Lucaciu Mircea A. , de a se constitui împreună cu alte persoane într-un grup infracțional organizat în perioada decembrie 2003-mai 2004 în vederea comiterii

infracțiunilor de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire în grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323

alin. 1 C. p. c u a plic. art . 74 lit . a C. p. r a p. la a r t . 76 lit . c C. p. p ent r u car e instanț a i -a aplicat pedeapsa de 10 luni închisoare c u r eținerea art . 74 lit . a C. p. r ap. la art . 76 lit . c C. p.

39/ 2 00 3 c u a plic, art . 4 1 al. 2 Cp. ( do uă act e m a t eriale săv ârși te în perioada decembrie 2003-mai

20 0 4) pent r u car e in sta nț a i -a apli cat p ed ea ps a de 1 0 l uni închi soare c u r eținerea art . 74 lit . a

C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

Fapta aceluiași inculpat, de a îndruma și călăuzi pe inculpatul Lechințan V. Sorin în scopul intrării ilegale pe teritoriul Ungariei la data de_, constituie infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei unui stat străin prev. de art . 2 al. 1 din OUG 11 2/ 20 0 1 a pr o bată pr i n

Legea nr . 2 5 2/2 0 02 p en t r u car e instanț a i -a aplicat pe de a psa de 1 0 l uni închiso are c u r eținerea

art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit.d C.p.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele speciale prevăzute de textul incriminator, pericolul social concret al acestora dar și al inculpatului, cauzele de atenuare sau agravare a răspunderii penale.

Raportat la aceste criterii instanța a apreciat că aplicarea pedepselor de câte 10 luni este de natură a realiza scopul prev. de art. 52 C.p. întrucât pentru a analiza pericolul social concret al faptei prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și pentru o individualizare corectă a pedepsei se impune a se avea în vedere atât contribuția inculpatului cât și scopul în care s-a constituit gruparea respectivă. Astfel în ceea ce îl privește pe acest inculpat consideră față de starea de fapt reținută în baza probatoriului administrat, că rolul său în activitatea infracțională a fost mai redus, motiv pentru care pedeapsa necesită a fi individualizată în mod corespunzător. De asemenea s-a avut în vedere numărul actelor materiale, împrejurările concrete în care s-au comis faptele de trecere frauduloasă a frontierei României și a statului străin. Totodată, față de comportamentul avut de inculpat anterior comiterii faptelor, s-a apreciat că se impune reținerea în favoarea acestora a circumstanței prev. de art. 74 lit.a C.p. cu consecința reducerii pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 rap. la art.64 lit. a Teza a II-a și lit. b Cod Penal.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Faptele inculpatului Lucaciu Mircea A. de a fi ajutat pe martorul Barteș Flore Grigore și inculpatul Lechințan V. Sorin, prin transportarea lor în P.T.F.Nădlac pentru a se legitima în fața organelor poliției de frontieră sub identități false - de Galeș Ovidiu D., respectiv Isip Alexandru- constituie infracțiunile de complicitate la fals privind identitatea prev.de art.26 C.p.rap la art 293 alin.1 C.p. comise la datele de19/20 decembrie 2003 respectiv 13/14 mai 2004. În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d C.p. instanța a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 293 alin.1 C.p.(două fapte), cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale.

Fapta inculpatului Lechințan V. Sorin de a fi dat unei persoane rămasă neidentificată fotografia sa pentru a fi aplicată în pașaportul lui Isip Alexandru în locul fotografiei acestuia constituie infracțiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.26 Cp. rap. la art. 288 al. 1 Cp. iar fapta aceluiași inculpat de a se fi legitimat în fața organelor poliției de frontieră cu un pașaport falsificat, pe numele de Isip Alexandru, constituie infracțiunea de fals privind identitatea prev. de art. 293 al.1 Cp.

Fapta aceluiași inculpat de a fi ieșit ilegal din România trecând frontiera de stat sub o altă identitate decât identitatea sa reală constituie infracțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin.1 din OUG 105/2001 (modif. prin Legea 39/2003 ) iar fapta de a fi intrat ilegal pe teritoriul Ungariei, de a fi ieșit ilegal din această țară, de a fi intrat ilegal pe teritoriul Austriei șl de a fi ieșit ilegal din această țară pentru a intra apoi în Italia, comisă în baza aceleiași

rezoluții infracționale, constituie infracțiunea prev. de art. 1 alin.1 din OUG 112/2001 cu aplic art. 41 alin.2 Cp., aprob. prin L252/2002, toate cu aplic art.33 lit.a Cp.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.b rap. la art. 10 lit.g C.p.p., art. 124 C.p. rap. la art.122 lit.d

C.p. instanța a încetat procesul penal față de inculpatul Lechințan V. Sorin pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 288 alin.1 C.p., art. 293 alin.1 C.p., art. 70 alin.1 OUG 105/2001 aprobată prin Legea nr. 243/2002 și modif. prin Legea nr. 39/2003, art. 1 alin.1 din OUG 112/2001aprobată prin Legea nr. 252/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 C.p. toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale. La pronunțarea acestei soluții instanța a avut în vedere aceleași considerente respectiv data comiterii faptelor și împrejurarea că de la această dată s-a împlinit termenul de prescripție specială așa cum este prevăzut în art. 124 C.p. anterior modificării prin Legea 63/2012,( termenul prev. de art. 122 lit.d fiind depășit cu încă jumătate), la calcularea termenului fiind înlăturată perioada cât cauza a fost suspendată ca urmare a sesizării Curții Constituționale.

În temeiul art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul Rus I. A. la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului iar inculpatul Lucaciu Mircea A. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. La stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare s-au avut în vedere atât cheltuielile ocazionate de efectuarea urmăririi penale cât și cele efectuate pe parcursul judecății începând cu data sesizării respectiv_ .

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și DIICOT - Biroul Teritorial B. Năsăud.

Împotriva sentinței penale nr. 1540 din_ au declarat recurs inculpații Rus I. A. și Lucaciu Mircea A. .

Împotriva sentinței penale nr. 1539 din_ a declarat recurs inculpatul Forrai Francisc.

În recursul declarat de Ministerul Public s-a solicitat, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului D.I.I.C.O.T. formulat împotriva sentinței penale nr. 1539/2012 a Judecătoriei B., casarea în parte a acesteia și, rejudecând, în baza probelor administrate la dosar, să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună condamnarea inculpatului Forrai Francisc, fără reținerea circumstanțelor sau prin înlăturarea circumstanțelor atenuante pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță, redate în rechizitoriu, la pedeapsa închisorii cu executare, cu aplicarea pedepselor complementare și accesorii prevăzute de lege, precum și să se dispună confiscarea specială prevăzută de art. 118 lit. d Cod procedură penală a sumelor de bani care au date de către Lechințan V. și Barteș Flore Grigore, membrilor grupului infracțional, respectiv câte 500 de euro fiecare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de migranți.

De asemenea, tot în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, s-a solicitat admiterea recursului D.I.C.O.T. împotriva sentinței penale nr. 1540/2012 a aceleiași instanțe și, rejudecând, să se dispună casarea în parte a acesteia și să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună condamnarea inculpaților Rus I. A. și Lucaciu Mircea A., prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, pentru săvârșirea infracțiunilor cu care a fost sesizată instanța de judecată și pentru care au fost condamnați în primă instanță, la o pedeapsă cu executare în regim de detenție, cu aplicarea pedepselor complementare și accesorii prevăzute de lege, precum și a dispozițiilor privind confiscarea specială cu privire la aceleași sume de bani care au fost plătite de către migranții Lechințan V. și Barteș Flore membrilor grupului infracțional, respectiv câte 500 euro pentru fiecare.

S-a apreciat în esență că raportat la gravitatea infracțiunilor săvârșite de către inculpați se impune și înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute de către instanța de fond în hotărârea de condamnare.

Prin recursul declarat de inculpatul Rus I. A. s-a solicitat admiterea recursului formulat în cauză, casarea hotărârii atacate și, în principal, trimiterea cauzei la organul de urmărire penală, respectiv la D.I.I.C.O.T. B. .

S-a apreciat că urmărirea penală a fost efectuată de către un organ necompetent, aspect discutat la un anumit termen la Judecătoria Bistrița, în sensul lipsei gradului profesional corespunzător procurorului D.I.I.C.O.T. de a efectua urmărirea penală în cauză care implica, la acea dată, o persoană care avea calitatea de parlamentar.

În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, având în vedere următoarele motive:

În primul rând s-a susținut că Judecătoria Bistrița, ca instanță, nu era competentă să soluționeze cauza, în sensul nelegalei sesizări a acesteia de către tribunal, respectiv printr-o declinare de competență pentru a doua oară a cauzei în favoarea acesteia de către tribunal

deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerarea ca și competentă a Tribunalului B.

, impunea judecarea cauzei la Tribunalul B. -Năsăud.

De asemenea, s-a susținut că s-a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil al inculpatului Rus I. A., având în vedere modalitatea în care a procedat instanța de judecată atunci când a înlăturat, respectiv a dispus revenirea cu privire la o probă admisă în cauză, solicitată de către inculpat.

Pentru încălcarea celor două principii fundamentale ale procesului penal, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei la prima instanță în vederea refacerii probațiunii solicitate, cu privire la care s-a dispus fie respingerea, fie revenirea.

Pe fondul cauzei, inculpatul, prin apărător, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și achitarea sa pentru infracțiunile pentru care a fost condamnat, respectiv trafic de migranți, fals în acte în înscrisuri oficiale și grup infracțional, apreciind că nu există nicio probă cu privire la infracțiunea de organizare de grup infracțional.

Raportat la infracțiunea de trafic de migranți s-a apreciat că nu s-a dovedit faptul că inculpatul Rus I. A. ar fi avut cunoștință de împrejurările existenței unor documente false și nu există probe cu privire la faptul că a știut despre vreo înțelegere a inculpatului Forrai Francisc cu persoanele respective și care să-l implice pe inculpatul Rus I. A. în traficul de migranți.

Cu privire la infracțiunile de fals în înscrisuri oficiale s-a arătat că la prima instanță s-a solicitat încetarea procesului penal, dar din declarațiile inculpatului Rus I. A. rezultă că acele înscrisuri au fost tipărite la comanda sa, nefiind emise de o autoritate, de o instituție a statului și ca atare fapta nu există.

De asemenea, personal inculpatul Rus I. A. a susținut că nu a dat o declarație la prima instanță, deși a solicitat acest aspect atât în cursul lunii mai, cât și în septembrie, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare.

Apărătorul ales al inculpatului Forrai Francisc a solicitat admiterea recursului inculpatului și achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.pr.pen, cu privire la infracțiunea de aderare la grup infracțional organizat și lit. d în ceea ce privește traficul de migranți. S-a susținut că s-a făcut referire în motivarea hotărârii atacate la convorbiri telefonice, care nu au putut fi audiate în fața instanței de fond, deoarece inițial s-a discutat despre atașarea la dosar a CD-urilor cu înregistrările, iar ulterior s-a revenit asupra probei. A mai fost invocată starea de sănătate gravă a inculpatului care l-ar fi împiedicat să comită infracțiunile imputate.

Apărătorul ales al inculpatului Lucaciu Mircea A. a formulat o cerere privind nelegalitatea sesizării instanței, invocând disp. art. 197 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât nu au fost respectate disp. art. 264 alin. 3 și art. 3002din Codul de procedură penală.

S-a susținut că a solicitat instanței de fond să verifice rechizitoriul sub aspectul legalității și temeiniciei, conform dispozițiilor legale anterior redate, dar și a Deciziei Secțiilor Unite nr. 9 din_, publicată în Monitorul Oficial nr. 831, a Înaltei Curți de C. și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că rechizitoriu trebuie să poarte în mod obligatoriu mențiunea "verificat sub aspectul temeiniciei și legalității";, aspect nerespectat în cauză. S-a arătat că rechizitoriul în cauză nu poartă mențiunea evocată.

S-a mai susținut că s-au încălcat dispozițiile explicite și imperative ale art. 85 din Codul de procedură penală privind jurământul martorului, care trebuie să fie cu mâna pe biblie sau pe cruce, dar trebuie să fie menționat în cuprinsul încheierii de ședință. Astfel, la data de 18 aprilie 2012 au fost audiați doi martori în fața instanței de fond, respectiv Mate Endre - fila nr. 236 și Galeș Ovidiu D. - fila nr. 237, care nu au depus jurământul cerut de lege. De asemenea, în încheierea din data de_ s-a menționat împrejurarea că la acel termen de judecată a fost audiat martorul Sîngeorzan V. - fila nr. 250, fără a se depune jurământul solicitat de lege.

În consecință, s-a apreciat că se impune trimiterea cauzei la instanța de fond pentru respectarea principiilor fundamentale ale procesului penal și, în special, a principiului legalității.

S-a mai susținut că, prin încălcarea disp. art. 334 din Codul de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost sesizată instanța de fond fără a se pune în discuție. În acest sens, s-a depus la dosar un înscris de pe site-ul Judecătoriei B. unde apare la obiectul cauzei mențiunea grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aspect care nu este corect, pentru că în rechizitoriu, la filele 4 - 30 se menționează

"constituire în grup infracțional prev. de art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 din Codul penal";, iar în sentință s-ar menționa constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

De asemenea, s-a arătat că s-au încălcat dispozițiile privind art. 327 pct. 3 din Codul de procedură penal, conform cărora "dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citarea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei";. În acest sens, s-a solicitat să se dea citire declarației acestuia luată în faza de urmărire penale, cu precizarea că deși nu s-a procedat în sensul solicitat s-a ținut cont de aceasta la hotărârea de condamnare.

Totodată, a fost invocată excepția nulității absolute a mijloacelor de probă, respectiv a interceptărilor telefonice aflate la dosarul cauzei, în sensul că nu există vreo ordonanță sau vreun referat prin care procurorul care a instrumentat cauza să fi indicat sau să fi delegat această activitate organelor poliției judiciare.

De asemenea s-a arătat că în considerentele sentinței recurate nr. 1540/_ a Judecătoriei B. la filele nr. 239 - 241, sunt redate convorbiri telefonice dintre inculpatul Lucaciu Mircea A. și avocatul acestuia din faza de urmărire penală, V. Constantin Dorin, care au fost avute în vedere la soluția de condamnare, încălcându-se astfel atât dispozițiile prevăzute de către Codul de procedură penală, art. 91 alin. 1 și 2, dar și de către Legea de organizare și funcționare a Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 51/1995 și regulamentul acestei legi.

În concluzie, s-a solicitat să se dispună achitarea inculpatului Lucaciu Mircea A., în temeiul disp. art. 11 alin. 1 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, pentru infracțiunile reținute în sarcina lui.

De asemenea, într-un alt subsidiar, având în vedere considerentele de ordin personal ale inculpatului, respectiv faptul că s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței de judecată, că are o familie închegată și că nu are antecedente penale s-a solicitat menținerea soluției instanței de fond.

Analizând recursurile declarate, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea reține următoarele:

Prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și readministrat în cursul judecății, din care reiese fără nici un dubiu vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

În aceste condiții, constatând că prima instanță a dat o corectă interpretare materialului probator, pe care l-a analizat în mod coroborat, înlăturând totodată motivat apărările inculpaților, Curtea își va însuși în totalitate argumentația care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, urmând a răspunde punctual motivelor de recurs formulate în cauză.

În ceea ce privește motivele invocate de către inculpatul R. I. A., în sensul că urmărirea penală ar fi fost efectuată de către un organ necompetent, în sensul lipsei gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție al procurorului D.I.I.C.O.T. care a instrumentat cauza, deoarece la acea dată inculpatul avea calitatea de deputat, Curtea menționează că procurorii care activează în cadrul acestei structuri dobândesc prin efectul legii acest grad, practica Înaltei Curți de C. și Justiție fiind unanimă în sensul recunoașterii acestui aspect, toate acțiunile intentate de acești procurori în instanță împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a refuzat acordarea acestui grad fiind admise fără nicio excepție.

Cu privire la declinările succesive de competență, acestea au fost legale și temeinice, inițial fiind sesizată Î. Curte de C. și justiție, având în vedere calitatea de deputat a inculpatului.

Prin sentința penală nr. 887/_ Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența în favoarea Tribunalului B. - Năsăud, deoarece la acea dată inculpatul nu mai avea calitatea de deputat, fiind îndeplinite condițiile art. 40 alin. 1 lit. a C.pr.pen.

Prin sentința penală nr. 32/F/_ Tribunalul B. - Năsăud și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei B. deoarece obiectul prezentei cauze, respectiv infracțiunile de constituire în grup infracțional și trafic de imigranți, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. 1 Cod penală atrag competența materială a Judecătoriei, potrivit Legii nr. 39/2003.

În ceea ce privește modalitatea de administrare a probatoriului de către prima instanță, Curtea constată că cercetarea judecătorească s-a derulat cu respectarea principiilor oralității, contradictorialității și publicității, respectându-se în totalitate drepturile procesuale ale tuturor inculpaților din prezenta cauză, drepturi pe care aceștia le-au exercitat uneori până la limita abuzului de drept, prin repetate cereri de amânare și tergiversare a cauzei. Revenirea asupra unei probe încuviințate sau respingerea altor cereri în probațiune sunt pe deplin legale și justificate, în condițiile în care restul materialului probator a edificat instanța de judecată, sens în care se poate aprecia că proba respectiv nu mai este utilă sau concludentă pentru soluționarea cauzei.

În plus, Curtea a constatat că inculpatul Rus I. A., deși a susținut că nu a dat vreo declarație la prima instanță, chiar dacă a solicitat acest lucru atât în cursul lunii mai, cât și în septembrie 2012, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare, s-a prevalat în fapt de dreptul la tăcere, aspect care reiese din conținutul dosarului și din considerentele sentinței atacate. Dealtfel, el nu a solicitat acest lucru nici instanței de recurs, deși avea această posibilitate. Din contră, acesta a invocat starea de sănătate precară, este drept dovedită cu acte medicale, motiv pentru care au și fost acordate două termene de judecată pentru ca inculpatul să fie prezent, cum a solicitat, la judecarea recursului.

Pe fondul cauzei, așa cum s-a arătat anterior, vinovăția inculpatului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, probele administrate - declarații testimoniale, declarațiile coinculpaților, actele găsite la perchezițiile domiciliare și raportul de expertiză grafoscopică - dovedind vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, respectiv trafic de migranți, fals marerial în înscrisuri oficiale, complicitate la fals privind identitatea și constituire de grup infracțional organizat.

Raportat la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la fals privind identitatea, dincolo de faptul că acestea au fost dovedite, cu ocazia concluziilor în dezbateri în fața primei instanțe inculpatul, prin apărător a achiesat la concluziile parchetului, solicitând încetarea procesului penal, pe considerentul că faptele sunt prescrise. Ca atare, cât timp inculpatul nu a uzat de prevederile art. 13 C.pr.pen. și nu a solicitat continuarea procesului penal, o astfel de cerere în recurs nu este admisibilă.

În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul Lucaciu Mircea A. Curtea constată că motivul de nelegalitate a actului de sesizare al instanței nu există în fapt. S-a susținut că rechizitoriul nu ar fi fost verificat de procurorul șef ierarhic superior, respectiv de procurorul șef al Serviciului Teritorial DIICOT Cluj, ci doar s-a confirmat verificarea printr-o simplă adresă.

Din actele dosarului reiese în mod cert că rechizitoriul poartă viza, mențiunea "verificat";, semnătura procurorului ierarhic superior și ștampila instituției, data verificării fiind 11 martie 2008 iar data înregistrării dosarului la ICCJ fiind_ .

Nu subzistă nici criticile formulate, în sensul că martorii ar fi fost audiați fără a depune jurământul, declarațiile lor fiind astfel nule, deoarece așa cum reiese din actele dosarului, respectiv din cuprinsul încheierii din datele de 18 aprilie 2012 martorii Mate Endre - fila nr. 236 și Galeș Ovidiu D. - fila nr. 237 au fost audiați sub prestare de jurământ, aspect consemnat în încheiere (f.239) iar simpla lipsă a acestei mențiuni din cuprinsul încheierii din data de 30 mai 2012 în acest sens, cu referire la martorul Sîngeorzan V. este, cu certitudine, o simplă omisiune.

S-a mai susținut că, prin încălcarea disp. art. 334 din Codul de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost sesizată instanța de fond fără a se pune în discuție acest aspect. În acest sens, s-a depus la dosar un înscris de pe site-ul Judecătoriei B. unde apare la obiectul cauzei mențiunea grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aspect care nu este corect, pentru că în rechizitoriu, la filele 4 - 30 se menționează "constituire în grup infracțional prev. de art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art.

323 din Codul penal";, iar în sentință s-ar menționa constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Din cuprinsul actelor dosarelor reiese în mod clar că nu a existat nicio schimbare de încadrare juridică în cauză, obiectul cauzei și infracțiunea pentru care inculpații au fost condamnați fiind, printre altele, și art. 8 Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 din Codul penal, și nu art. 7 din aceeași lege.

Faptul că inițial în sistemul Ecris s-a consemnat greșit obiectul cauzei, respectiv art. 7 din Legea 39/2003, nu constituie o schimbare de încadrare juridică și în mod cert eroarea s-a datorat împrejurării că instanța a fost sesizată prin declinarea cauzei de la Tribunalul B. -Năsăud.

În mod corect instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327 pct. 3 din Codul de procedură penală, conform cărora "dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citarea depoziției date de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei";, deoarece așa cum reiese și din conținutul încheierii și al sentinței recurate martorul Barteș Flore Grigore, din motive obiective (plecat din țară) nu a mai putut fi audiat. În plus, în mod indubitabil, nu doar declarația acestui martor a stat la baza pronunțării hotărârii atacate și a condamnării inculpatului.

Cu privire la excepția nulității absolute a mijloacelor de probă, respectiv a interceptărilor telefonice aflate la dosarul cauzei, pe considerentul că nu există vreo ordonanță sau vreun referat prin care procurorul care a instrumentat cauza să fi indicat sau să fi delegat această activitate organelor poliției judiciare, această apărare nu poate fi primită pentru a justifica înlăturarea acestor mijloace de probă.

Astfel, cu privire la modalitatea de realizare a interceptărilor, organele de urmărire penală, respectiv procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, dispune punerea în executare a autorizației emise de judecător prin trimiterea acesteia serviciilor specializate din cadrul MAI. Procurorul personal, în niciuna dintre cauzele aflate în urmărire proprie, nu realizează el efectiv niciodată interceptarea. Din punct de vedere tehnic există instituții care au tehnica necesară, unele dintre acestea procedând și la efectuarea transcrierilor, mai ales în cazul Serviciului Român de Informații și acesta realizează interceptarea efectivă, în baza unei autorizații date de judecător.

De asemenea, referitor la susținerile apărării în sensul că nu ar fi avut acces la suporturile originale acestea constituie de fapt hard-disk-urile serverelor de la instituțiile respective, sens în

care D.I.I.C.O.T. nu avea cum să pună la dispoziția instanței hard-urile Serviciului Român de Informații și nici pe cele ale serviciilor din cadrul Direcției Operațiuni Speciale a M. ui de Interne din cadrul Brigăzilor de Combatere a Crimei Organizate.

Referitor la recursul declarat de inculpatul Forrai Francisc, susținerile acestuia în sensul că nu ar fi cunoscut că transportă migranți sau că actele sunt false sunt contrazise de întreg materialul probator, respectiv declarațiile martorilor și convorbirile telefonice din care reiese și care era în general suma pe care o pretindea, respectiv câte 500 de euro. Nu se poate invoca în recurs nulitatea interceptărilor telefonice pe considerentul că nu ar exista suportul magnetic sau că nu ar fi fost prezentat de parchet, câtă vreme pe tot parcursul judecării cauzei nu a fost indicată nici măcar o singură convorbire transcrisă care ar fi contestată de inculpați.

Față de cele sus-expuse, Curtea a apreciat că recursurile inculpaților sunt în totalitate nefondate.

În același sens, apare ca fiind nefondat și recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Biroul Teritorial B. Năsăud în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților și modalitatea de executare.

Reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal este justificată în cazul fiecăruia dintre inculpați, ținând cont aici atât de lipsa antecedentelor penale cât și de faptul că practic este vorba de doar două persoane care ar fi încercat să părăsească fraudulos țara pe care aceștia le-ar fi ajutat.

În plus de la data comiterii faptelor au trecut aproximativ 10 ani, astfel încât în acest moment nu mai este oportună aplicarea unor pedepse în regim de detenție, având în vedere și vârsta și starea de sănătate a inculpaților. În acest context menționăm că durata procesului (din cursul lunii aprilie 2008 și până în prezent) a fost influențată de suspendarea cauzei timp de un an cât s-a aflat pe rolul Curții Constituționale, de faptul că au existat două declinări de competență, însă și de repetatele cereri de amânare formulate de unii dintre inculpați, lucru care a și condus la disjungerea dosarului inițial.

Recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Biroul Teritorial B. Năsăud este însă fondat sub aspectul omisiunii aplicării de către prima instanță a dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Astfel, din declarațiile martorilor Sîngeorzan V., Cozmulei Constantin, Barteș Flore Grigore și Bruta A. Grigore reiese că, prin intermediul inculpatului Forrai Francisc, inculpaților le-au fost remise sumele de câte 500 Euro de către migranți, sens în care se impune în baza art. 118 lit. d C.penal confiscarea de la inculpații Rus I. A., Lucaciu Mircea A. și Forrai Francisc sumele de câte 333,33 Euro (în total 1000 euro).

Din aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - Biroul Teritorial B. Năsăud împotriva sentințelor penale nr. 1539 și 1540 din data de_ a Judecătoriei B. pe care le va casa în parte, doar sub aspectul omisiunii aplicării dispozițiilor referitoare la confiscarea specială.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare în termen legal contestatorul RUS I. A. solicitând admiterea în principiu a contestației, în anulare, iar în urma rejudecării recursului să se dispună achitarea sa pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.

În motivare s-a arătat, în esență, că instanța de recurs a încălcat dispozițiile legale referitoare la audierea contestatorului, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții greșite de condamnare.

Instanța de recurs era obligată să audieze inculpatul dacă acesta nu a fost audiat la prima instanță.

Consideră contestatorul că nu are relevanță dacă a solicitat sau nu audierea la instanța de recurs, deoarece textul de lege impunea audierea sa din oficiu.

Analizând în principiu contestația în anulare formulată, în ședință publică, fără citarea părților, conform art.391 alin.1 Cod procedură penală, Curtea de Apel constată că aceasta nu este fondată.

Astfel, potrivit prevederilor art.386 Cod procedură penală împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
când partea dovedește ca la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a încunoștința instanța despre aceasta împiedicare;
când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute in art.10 alin.1 lit.f)-i1), cu privire la care existau probe in dosar;
când împotriva unei persoane s-au pronunțat doua hotărâri definitive pentru aceeași fapta.
când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.38514 alin.11 ori art.38516 alin.1.

Motivul invocat de către contestatorul Rus I. A., respectiv neaudierea sa de către instanța de recurs, apreciind că aceasta era obligatorie conform art. art.38514 alin.11 se încadrează formal în prev. art.386 lit.e Cod procedură penală.

Analizând însă temeinicia motivului invocat, se constată că în fața instanței de fond inculpatul Rus I. A. s-a prevalat de prev.art.70 alin.2, 4 Cod procedură penală, arătând că nu dorește să dea declarație (f.104 verso dosar nr._ ).

În recurs, inculpatul Rus I. A. a fost prezent la termenul din data de 30 mai 2013, când a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător ales (f.47 dosar nr._ ) și la termenul din 13 iunie 2013, când a fost asistat de apărător ales și nu a solicitat să fie audiat (f.75 același dosar).

În aceste condiții audierea inculpatului Rus I. A. în fața instanței de recurs nu era obligatorie, dispozițiile art.385/14 alin.1/1 fiind incidente doar în ipoteza în care inculpatul nu a avut deloc posibilitatea de a fi audiat în fața primei instanțe, spre exemplu, în cazul în care a lipsit la toate termenele de judecată, ori s-a prezentat la termene de judecată la care cauza a suferit amânări fără discuții.

În cazul concret inculpatul a avut posibilitatea de a fi ascultat, dar a refuzat să dea declarație, astfel că nu își poate invoca propria culpă în ce privește neaudierea, pentru a obține admiterea unei contestații în anulare, principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans fiind aplicabil.

Pronunțându-se in cauza MITREA vs. România, 26105/03, la 29 iulie 2008 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o cale extraordinara de atac, fie ea si introdusa de una din părțile procesului, nu poate fi admisa pentru simplul motiv ca instanța a cărei hotărâre este atacată a apreciat greșit probele sau a aplicat greșit legea, in absenta unui "defect fundamental"; care poate conduce la arbitrariu.

Curtea Europeană a reamintit ca principiul securității raporturilor juridice implica respectarea principiului res iudicata, conform căruia nicio parte nu este îndreptățită sa solicite o reexaminare a unei hotărâri definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu in scopul de a obține o rejudecare si o noua analiza a cauzei. Puterea de control a instanțelor ierarhic superioare trebuie exercitata pentru a corecta erorile justiției, iar nu pentru a se efectua o noua analiza a cauzei. Calea de atac nu trebuie sa constituie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare.

Pentru considerentele prezentate, în baza art.391 alin.2 Cod procedură penală, Curte de Apel va respinge ca nefondată în principiu contestația în anulare formulată de către contestatorul RUS I. A., domiciliat în B., str. C. ,

nr. 2, sc.C, ap.44 împotriva deciziei penale nr. 911 din 20 iunie 2013 a Curtii de Apel Cluj.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondată în principiu contestația în anulare formulată de către contestatorul RUS I. A., domiciliat în B., str. C., nr. 2, sc.C, ap.44 împotriva deciziei penale nr. 911 din 20 iunie 2013 a Curtii de Apel Cluj.

Obligă pe contestator să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 octombrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

M. M. Ș., ANA C.
GREFIER
B.

Red. L.M./M.N.

2 ex./_

Jud.recurs: A. D. L., M. R., M. B.

← Decizia penală nr. 1318/2013. Initiere, constituire de grup...		Decizia penală nr. 911/2013. Initiere, constituire de grup... →

Decizia penală nr. 1278/2013. Initiere, constituire de grup infractional organizat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 1278/2013. Initiere, constituire de grup infractional organizat