Decizia penală nr. 1754/2013. Furt
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 8428
DECIZIA PENALĂ NR.1754/R/2013
Ședința nepublică din data de 20 decembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: C. I., judecător JUDECĂTORI: I. A C. M.
: V. C.
GREFIER: G. I. -B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin
procuror V. GĂZDAC
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat spre examinare recursul declarate de către partea civilă C. G. împotriva sentinței penale nr.359 din 08 octombrie 2013 a Judecătoriei Z., privind pe inculpații M. C. -I. și P. O. trimiși în judecată prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.1320/P/2012, după cum urmează :
inculpatul M. C. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire și furt, prev. de art.221 alin.1 C.p. cu aplic. art.99 alin.2 C.p. și art. 208 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 99 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal și
inculpatul P. O. pentru săvârșirea infracțiunii de furt, prev. de art.208 alin.1 C.p. cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal.
Prin același act de sesizare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Roman I. Petru pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt prev. de art.25 rap. la art.208 alin.1 C.p. cu aplic. art.37 lit. a C.p. și art.75 alin.1 lit. c C.p.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. C. I., asistat de apărătorul desemnat din oficiu avo. Vomir Bizo D., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, inculpatul P. O., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av. Vomir Bizo în substituirea av. M. a Raluca din cadrul Baroului C. cu delegație la dosar, părțile responsabile civilmente P. A., P. M. și T.
M. M. și numitul P. Ș. an în calitate de asistent social, lipsă fiind partea civilă C. G. și S. de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța în baza art.485 C.p.p. declară nepublică ședința de judecată.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpaților apreciază că recursul formulat de partea civilă nu îl vizează pe inculpatul M. C. I., întrucât activitatea infracțională îl privește doar pe inculpatul P. O. .
Solicită respingerea recursului declarat de către partea civilă, apreciază că recursul formulat vizează doar latura civilă a cauzei întrucât partea civilă a susținut în faza de urmărire penală și ulterior în fața instanței că inculpatul P. O. i-ar fi sustras din locuința acesteia cantitatea de 100 gr de aur, a apreciat valoarea prejudiciului la suma de 33.600 lei (contravaloarea bijuteriilor). Solicită instanței să aibă în vedere contradicțiile existente între declarațiile părții civile cu privire la cantitatea de bijuterii din aur care i-a fost sustrasă, cu atât mai mult cu cât fiica acesteia fiind audiată în fata instanței de judecată nu a confirmat declarația părții civile. Arată că partea civilă nu și-a dovedit în niciun mod pretențiile civile formulate.
În mod corect instanța de fond a dispus condamnarea celor doi inculpați la pedepsele stabilite precum și obligarea acestora la plata sumei de 3600 lei reprezentând valoarea celor 18 grame de aur. Pe cale de consecință solicită respingerea recursului declarat de partea civilă. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
În privința inculpatului M. C. solicită să se constate că prejudiciul a fost recuperat.
Părțile responsabile civilmente P. A., P. M. și T. M. M. solicită respingerea recursului declarat de către partea civilă.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingere recursului declarat de către partea civilă ca nefondat și obligarea părții civile la plata cheltuielilor judiciare față de stat ocazionate de procedura recursului.
Apreciază hotărârea primei instanțe ca fiind temeinică și legală atât sub aspectul modului de soluționare a laturii penale cât și în ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile. Partea civilă nu a demonstrat prin probe certe faptul că a avut o anumită cantitate de bijuterii din aur și există indicii că din acele bijuterii a mai luat și fiica părții civile.
Inculpatul M. C. I. având ultimul cuvânt solicită respingerea recursului formulat.
Inculpatul P. O. având ultimul cuvânt solicită respingerea recursului formulat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 359 din 8 octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Z., în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. e Cod procedură penală, art. 50 Cod penal și art. 99 alin.1 Cod penal a fost achitat inculpatul minor M. C. I. fiul lui I. și I. -
E., născut la data de_ în mun. Z., jud. S., domiciliat în mun. Z., b-dul
M. Viteazu, nr.17, bl. Perla, sc. D, at. 6, ap.144 Jud. S., cu reședința în orașul Șimleu S., str. N. B., nr. 19, jud. S., CNP. 1., cetățean român, elev, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin.1 Cod penal.
În baza art.208 alin.1 cu aplicarea art. 99 alin.2 Cod penal raportat la art. 100, art. 101 lit. b și art. 103 alin.1 Cod penal s-a luat față de inculpatul minor
M. C. I. măsura educativă a libertății supravegheate pe timp de 1 an, pentru comiterea infracțiunii de furt.
În baza art. 103 alin. 1 și 2 Cod penal s-a încredințat supravegherea
inculpatului minor M. C. I. șefului C. ui S. M. Șimleu S. ,
desemnat prin Sentința civilă 6218/_ a T. ui S. pentru exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești, iar în cazul în care în perioada libertății supravegheate se schimbă măsura plasamentului minorului, persoanei desemnate prin hotărâre judecătorească să exercite drepturile și obligațiile părintești pentru inculpatul minor.
S-a pus în vedere persoanei căreia s-a încredințat supravegherea minorului că are obligația de a veghea îndeaproape asupra minorului în scopul îndreptării lui și obligația de a înștiința instanța de îndată dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui, dacă are purtări rele ori dacă a comis din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 103 alin.4 Cod penal s-a atras atenția inculpatului M. C. I. asupra consecințelor comportării sale și asupra conținutului art. 103 alin.6 Cod penal privind revocarea libertății supravegheate în cazul sustragerii de la supraveghere, a purtărilor rele sau comiterii altor infracțiuni, în acest caz putându- se dispune internarea inculpatului într-un centru de reeducare sau aplicarea unei pedepse.
S-a pus în vedere șefului C. ui S. M. Șimleu S. să comunice de îndată instanței de judecată schimbarea prin hotărâre judecătorească a persoanei desemnate să exercite drepturile și obligațiile părintești pentru inculpatul minor.
În baza art.208 alin.1 cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, raportat la art.109 alin.1 Cod penal și art. 3201alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. O., fiul lui A. -C. și M. -E., născut la data de_ în loc. Z., jud. S., cu domiciliul în mun. Z., b-dul M. Viteazu, nr. 58, bl. T2, ap. 11, jud. S., CNP 1., cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt.
În baza art.71 alin.1 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 2 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.110 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art. 14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală, raportat și la prev. art. 998 și art. 1003 cod civil (1864), s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. G. cu domiciliul în mun. Z., str. C., nr. 23, jud. S. și a fost obligat inculpatul P. O. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. A. -C. și P. M. -E. la plata către partea civilă a sumei de 3 600 lei cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art.118 alin.1 lit. e) Cod penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul M. C. I. a sumei de 200 lei reprezentând bun dobândit din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv tăinuire.
În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 1200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. P. M., care a asigurat asistența juridică
din oficiu a inculpaților, din care suma de 600 lei pentru faza de urmărire penală și 600 lei pentru faza de judecată.
În baza art.191 alin.1, 2 și 3 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații la plata de cheltuieli judiciare către stat în suma de 800 lei fiecare (din care 600 lei onorariul avansat apărătorului din oficiu), inculpatul P. O. în solidar cu părțile responsabile civilmente P. A. -C. și P. M. -E. .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut stare de fapt:
La data de_ inculpatul M. C. I. și învinuitul Roman I. Petru se aflau în Parcul Tineretului din mun. Z. împreună cu martora Timar B. . Întrucât Timar B. s-a așezat din greșeală pe tableta învinuitului Roman I. Petru, aducând-o în stare de neîntrebuințare, cei trei s-au înțeles ca Timar B. să îi aducă de la domiciliu învinuitului Roman I. Petru un laptop pentru a garanta plata de către martoră a tabletei deteriorate. În acest sens, învinuitul Roman l-a trimis pe inculpatul M. C. împreună cu martora Timar B. pentru a aduce laptopul. Ajuns la domiciliul martorei împreună cu aceasta, inculpatul M. C. a pus într-o geantă laptopul marca Acer, destinat despăgubirii învinuitului Roman I. și, când martora Timar B. nu era atentă, a pus în aceeași geantă și un laptop marca HP Mini pe care l-a văzut în locuința martorei. Inculpatul s-a deplasat cu geanta conținând cele două laptopuri în parcul din zona Perla din mun. Z., unde s-a întâlnit cu învinuitul Roman I., căruia i-a predat laptopul adus drept garanție dar și pe cel sustras.
A doua zi organele de cercetare penală au ridicat laptopul HP Mini de la învinuitul Roman I. și l-au predat părții vătămate C. G., mama martorei Timar B. .
În luna iulie 2011, inculpații P. O. și M. C. I., împreună cu martora Timar B., se aflau în parcul de lângă blocul T159 de pe str. C. din mun. Z. . Întrucât inculpatul P. O. a vrut să meargă la baie, i-a cerut martorei Timar B., care locuia în apropiere, să îl lase să folosească baia acesteia. Martora a fost de acord, astfel că i-a dus pe ambii inculpați la domiciliul acesteia situat pe str. C. nr. 23. La acel moment partea vătămată C. G. nu se afla la domiciliu, astfel că martora și cei doi inculpați erau singurele persoane din imobil.
Inculpatul M. și cu martora Timar B. au rămas în sufragerie, în timp ce inculpatul P. O. a mers la baie. După ce a ieșit de la baie, întrucât aparent
vorbea la telefon, inculpatul P. O. a mers într-o altă cameră. În camera unde a pătruns, inculpatul P. a observat că pe un dulap se afla o cutie cu mai multe bijuterii din aur. Fiind singur în cameră, inculpatul a introdus mâna în cutie și a sustras mai multe bijuterii din aur, pe care le-a ascuns în buzunarul hainei și s-a întors în sufrageria unde martora și inculpatul M. îl așteptau, părăsind la scurt timp locuința.
După ce s-au despărțit de martoră, inculpatul P. O. i-a arătat inculpatului M. C. bijuteriile sustrase și, împreună, cei doi s-au deplasat la
S.C. EUROGOLD S.R.L. pe str. M. Viteazu, bl. A1, unde inculpatul M. C. a așteptat afară, în timp ce inculpatul P. O. a vândut o parte din bijuteriile sustrase. Din banii obținuți, o parte i-a dat inculpatului M. C. (200 lei). În zilele următoare inculpatul P. O. a valorificat și celelalte bijuterii sustrase obținând în total suma de 1400 lei.
Din declarațiile inculpatului P. O. reiese că bijuteriile sustrase au fost o brățară, un lănțișor, două inele și câțiva cercei, toate din aur. De asemenea, acesta a precizat că anterior, în repetate rânduri, martora Timar B. i-a dat diverse
bijuterii din aur ale mamei sale pentru a le valorifica la casa de amanet și a-i da banii. Partea vătămată C. G. și fiica acesteia, martora Timar B. au susținut că inculpatul a sustras o cantitate mai mare de bijuterii cu ocazia furtului din luna iulie 2011. Partea vătămată a apreciat cantitatea de bijuterii din aur sustrase la aproximativ 80 de grame. Martora Timar B. apreciat că o singură dată i-a dat inculpatului un cercel de-al mamei sale pentru a-l valorifica, întrucât avea nevoie de bani pentru a înlocui o cheie pierdută, acest lucru petrecându-se înainte de comiterea furtului.
Partea vătămată a observat dispariția bijuteriilor însă nu a sesizat organele de cercetare penală întrucât credea că bijuteriile lipsesc deoarece le-a mutat în altă parte și a uitat. Abia cu ocazia sustragerii laptopului HP Mini de către inculpatul M. în luna mai 2012, fiica acesteia i-a spus că cei doi inculpați au mai fost în casă și cu alte ocazii, astfel că partea vătămată a sesizat organele de cercetare penală cu privire la lipsa bijuteriilor din aur.
Din analiza declarațiilor martorei Sereș E. M., angajată la S.C. EUROGOLD S.R.L. (f. 38-39), precum și din analiza borderourilor de achiziție ale societății respective, care are ca obiect de activitate vânzare și achiziționare de bijuterii, reiese că în repetate rânduri inculpatul P. O. a vândut bijuterii din aur la această societate. (f. 66-76) Însă unele dintre aceste tranzacții au fost efectuate în luna martie 2011, deci înainte de a se comite furtul de la domiciliul părții vătămate, de unde rezultă că bijuteriile respective nu au fost printre cele sustrase de către inculpat în iulie 2011. Astfel, la datele de_ ,_ și_ ,
inculpatul a valorificat la S.C. EUROGOLD S.R.L. doi cercei și un lanț. De asemenea, alte bijuterii au fost valorificate de inculpat la mai multe luni de la comiterea faptei: un colier la_, un inel la_ și un cercel și un inel la data de_ . Aceste împrejurări se coroborează cu declarațiile inculpatului, care susține că, atât înainte, cât și după comiterea furtului, a primit bijuterii de aur de la martora Timar B., precum și de la alte persoane neidentificate, pentru a fi valorificate.
În concluzie, s-a reținut ca obiect al sustragerii din luna iulie 2011 de către inculpatul P. O. bijuteriile predate de acesta pe bază de carte de identitate la
EUROGOLD S.R.L. la datele de 07.07, 11.07 și_, respectiv un inel cu masa de 2.07 grame, un lanț și o brățară cu masa de 13.90 grame și doi cercei cu masa de 2.10 grame, pentru care inculpatul a obținut suma de aproximativ 1400 lei.
Inculpații M. C. I. și P. O. au recunoscut comiterea faptelor așa cum au fost reținute în sarcina lor prin rechizitoriu, atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată, în acest sens fiind declarațiile lor de la filele 22-26, 30-33, 116, 117). Declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpați se coroborează, conform art. 69 C.p.p. atât între ele precum și cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptelor, respectiv cu declarațiile învinuitului Roman I. Petru, declarațiile martorilor Timar B. și Sereș E., dovada de ridicare-predare de bunuri (f. 42, 43), copia borderourilor de achiziție (f. 6670). Instanța apreciază că prin probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală este dovedită pe deplin starea de fapt și vinovăția inculpaților.
În drept,
Fapta inculpatului M. C. I. care în cursul lunii iulie 2011 l-a însoțit pe inculpatul P. O. la valorificarea bijuteriilor sustrase din locuința părții vătămate C. G., cunoscând faptul că bijuteriile provin din furt și primind
suma de 200 lei din valorificarea acestor bijuterii, este o faptă prevăzută de legea penală respectiv fapta de tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p., dar întrucât la momentul comiterii faptei inculpatul avea vârsta de 13 ani, fapta nu constituie infracțiune, lipsindu-i una din trăsăturile esențiale a infracțiunii prev. de art. 17
C.p. și anume vinovăția. Astfel potrivit art. 99 alin.1 C.p. și art. 50 C.p. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, iar fapta penală comisă de acesta nu constituie infracțiune, fiind instituită astfel față de minorul ce nu a
împlinit vârsta de 14 ani o prezumție absolută a lipsei discernământului și implicit a vinovăției.
Constând incidența, în ce privește această faptă pentru care inculpatul M.
C. I. a fost trimis în judecată, a unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit. e Cod procedură penală, art. 50 Cod penal și art. 99 alin.1 Cod penal instanța a dispus achitarea inculpatului minor M. C. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin.1 Cod penal.
Fapta inculpatului M. C. I. care la data de_, minor fiind în vârstă de 14 ani, de unul singur și pe timp de zi, a sustras din locuința părții vătămate C. G. un laptop în valoare de 700 lei însușindu-l pe nedrept și producând un prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin.1 cu aplicarea art. 99 alin.2 Cod penal.
Potrivit raportului de expertiză medico legală psihiatrică 1289/IV/a/78 din_ (f. 18) inculpatul minor M. C. I. avea discernământul general și al faptei păstrat, în aceste condiții potrivit art. 99 alin.2 C.p. poate fi angajată răspunderea penală a acestuia. Astfel sub aspectul laturii subiective, având în vedere și concluziile raportului de expertiză psihiatrică, dar și modul de comitere a faptei (inculpatul a profitat de neatenția martorei Timar B., a ascuns laptopul în geantă), instanța reține că inculpatul a acționat cu intenție directă, potrivit art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, a avut discernământ, a avut reprezentarea faptei sale, a faptului că fără drept își însușește bunul părții vătămate și că produce astfel un prejudiciu în patrimoniul acesteia, dar a urmărit producerea unui asemenea rezultat.
3 . Fapta inculpatului P. O. care în cursul lunii iulie 2011, minor fiind în vârstă de 17 ani, de unul sigur, pe timp de zi, a sustras din locuința părții vătămate
C. G. mai multe bijuterii din aur în cantitate de 18 grame, pe care și le-a însușit fără drept, producând un prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art.208 alin.1
C.p. cu aplicarea art. 99 alin.3 C.p.
Reținând vinovăția inculpaților și constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 354 alin.2 C.p.p., dar în același timp având în vedere starea de minoritate a acelor doi inculpați, instanța a aplicat acestora una din sancțiunile prev. de legea penală pentru comiterea infracțiunii de furt reținută în sarcina fiecăruia dintre inculpați.
În ce îl privește pe inculpatul M. C. I. , având în vedere gravitate mai redusă a faptei inculpatului, împrejurările și motivația comiterii acesteia, vârsta minorului, circumstanțele personale ale acestuia, situația specială familială, problemele de dezvoltare emoțională și de integrare, legăturile afective cu familia substitutivă și controlul exercitat de aceasta asupra comportamentului minorului, în temeiul art. 100 C.p. rap. la art. 101 lit. b) și art. 103 C.p., instanța a apreciat că față de minorul M. C. I. nu se impune aplicarea unei pedepse, este suficientă
luarea unei măsuri educative, dintre măsurile educative prev. de art. 101 C.p. apreciind că cea mai potrivită și eficientă pentru îndreptarea acestuia este măsura libertății supravegheate pe timp de 1 an.
În ce îl privește pe inculpatul P. O. , raportat la criteriile prev. de art.181alin.2 Cod penal, având în vedere modul de comitere - profitând de neatenția și naivitatea martorei minore Timar B., prejudiciul produs care nu este recuperat nici măcar în parte, dar raportat și la persoana inculpatului, conduita anterioară bună și atitudinea sinceră, instanța a apreciat fapta comisă de acesta are un grad de pericol social mediu.
Față de gravitatea faptei reținute, dar și faptul că inculpatul P. O. este major la momentul pronunțării hotărârii, instanța a apreciat că față de acesta nu este eficientă și suficientă aplicare uneia din măsurile educative a mustrării sau libertatea supravegheată, iar celelalte măsuri educative pot fi luate doar până la
împlinirea vârstei de 18 ani, în consecință față de inculpatul P. O. instanța a dispus aplicarea unei pedepse.
În raport de dispozițiile art.109 Cod penal, întrucât inculpatul P. O. era minor la data săvârșirii faptelor ce fac obiectul cauzei, instanța a redus la jumătate limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt reținută în sarcina sa, apoi urmează să dea eficiență și dispozițiilor art. 3201alin. 7 Cod de procedură penală prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite ca urmare a aplicării art. 109 C.p.
Față de circumstanțele reale și personale ale cauzei, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, prevederile art. 109 C.p. și prevederile art. 3201alin. 7 C.p.p., instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin. l Cod Penal, iar experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de normele legale și regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia, prin urmare s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani, termen calculat potrivit prevederilor art.110 Cod penal.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că față de inculpatul P. O. și părțile responsabile civilmente P. A. și P. M. s-a constituit parte civilă în cauză partea vătămată C. G. cu suma de 20 000 lei reprezentând contravaloarea cantității de 100 grame bijuterii din aur. Față de pretențiile părții civile inculpatul P. O. prin declarația dată în fața instanței de judecată a arătat că recunoaște în parte doar pretențiile părții civile, recunoaște un prejudiciu de 18 grame bijuterii din aur cu o valoare de 1400 lei, respectiv suma încasată în urma valorificării bunurilor la casa de amanet.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului trebuie verificată îndeplinirea condițiilor prev. de art. 998 Cod civil ( 1864): existența unei fapte ilicite comise cu vinovăție, existența unui prejudiciu cert, dovedit și nereparat și legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu. În plus potrivit prevederilor art.
161alin.2 și 3 C.p.p. partea civilă este obligată să probeze doar pretențiile civile nerecunoscute de inculpat și partea responsabilă civilmente.
Cu privire la prejudiciul invocat de partea vătămată de 100 grame bijuterii din aur, așa cum s-a reținut și la secțiunea starea de fapt pct. 2, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă un prejudiciu cert de 18 grame bijuterii, inculpatul P. e O. de altfel a și recunoscut acest prejudiciu. Astfel partea vătămată invocă lipsa următoarelor bijuterii din aur: 3 coliere, 2 brățări, 2 verighete, 7 inele,1 lănțișor, l2 medalioane, 3 cercei ( f. 10) în ce privește greutatea acestor bijuterii partea civilă este oscilantă în declarații, inițial a susținut că au avut 40-50g (f. 9), apoi 80 gr ( f. 10) și în final 100 gr (f. 120). Declarațiile părții civil nu sunt susținute nici de fiica acesteia, martora Timar B. care declară că mama sa a constatat lipsa următoarelor bijuterii: 2 inele, mai multe brățări, mai mulți cercei (f. 35), în plus declarațiile acestei martore sunt concordante cu declarațiile inculpatului P. O. ( 1 lănțișor, o brățară, inele și cercei f . 30-32), ale inculpatului M. C. I. ( inculpatul P. i-a arătat o parte din bijuteriile sustrase: 1 brățară, 2 cercei - f. 23) iar din borderourile de achiziție din iulie 2011 rezultă predarea la casa de amanet a următoarelor bijuterii: 1 lanț, o brățară ( 13, 90 gr - f. 66), 1 inel ( 2.07.gr- f. 67) 2 cercei ( 2,10 gr -f. 70) . În aceste condiții
instanța constată că prejudiciul cert și dovedi produs părții civile C. G. prin infracțiunea de furt comisă cu intenție de inculpatul P. O. constă în cantitatea de 18,07 grame bijuterii din aur, față de acest prejudiciu fiind îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului. Partea civilă nu a probat nici faptul că a deținut o cantitate mai mare de bijuterii, respectiv cantitatea de 100
grame aur, și nici faptul că această cantitate a fost sustrasă de inculpat, mai ales că așa cum rezultă din declarațiile inculpaților și ale martorei Timar B., din bijuteriile părții civile, anterior și ulterior comiterii infracțiunii de furt, a luat și fiica părții civile și le-a amanetat.
Inculpatul P. O. și partea responsabilă civilmente P. A., deși au recunoscut prejudiciul de 18 g bijuterii aur produs părții civile, au recunoscut pretențiile acesteia doar în limita sumei încasate de inculpat din valorificarea bijuteriilor. Răspunderea civilă delictuală este guvernată de principiul reparării
integrale a prejudiciului produs părții vătămate - paguba efectivă și beneficiul nerealizat - și nu este condiționată sau influențată în nici un mod de beneficiul obținut de făptuitor din comiterea faptei.
Întrucât repararea prejudiciului produs părții civile nu poate fi făcută în natură, prin restituirea bunurilor, instanța a dispus repararea acestuia prin echivalent bănesc, potrivit art. 14 alin. 3 lit. b C.p.p. Pentru a stabili contravaloarea în lei a cantității de 18 grame bijuterii din aur instanța are în vedere atât prețul oficial al BNR al unui gram de aur la data de_ - de 137, 74 lei, dar și faptul că aurul sustras părții civile era prelucrat în bijuterii a căror valoare de piață cuprinde și prețul manoperei, față de aceste aspecte instanța a apreciat ca întemeiate pretențiile părții civile cu privire la prețul de 200 lei gramul de bijuterii din aur, în consecință apreciază că părții civile i se cuvin despăgubiri materiale pentru prejudiciul suferit (de 18 grame bijuterii din aur ) în cuantum total de 3 600 lei, urmând a obliga inculpatul la plata acestei sume către partea civilă cu titlu de
despăgubiri materiale. Întrucât la data comiterii infracțiunii de furt inculpatul P.
O. era minor, acesta locuia cu părinții săi, fiind în grija, educația și supravegherea acestora, în temeiul art. 1003 Cod civil (1864) a fost obligat la plata despăgubirilor civile, în solidar cu inculpatul, și pe părinții acestuia, părțile responsabile civilmente P. A. și P. M. .
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 și 84 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate. În cazul comiterii de noi infracțiuni sau neplata cu rea credință a obligațiilor civile în cursul termenului de încercare.
Instanța a constatat că din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală - tăinuire prev. de art. 221 alin.1 C.p. - chiar dacă aceasta nu este infracțiune, inculpatul M. C. I. a obținut suma de 200 lei dată de inculpatul P. O. din valorificarea bijuteriilor ce au făcut obiectul infracțiunii de furt, aspecte cunoscute de inculpatul M. C., în consecință s-a impus în baza art.118 alin.1 lit. e) Cod penal confiscarea specială de la inculpatul M. C. I. a sumei de 200
lei reprezentând bun dobândit din comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă C. G. .
Aceasta nu a depus memoriu cu motivele de recurs și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a susține recursul.
Examinând cauza din oficiu numai cu privire la partea care a declarat recursul și la calitatea sa procesuală de parte civilă, Curtea constată următoarele :
În mod corect prima instanță a reținut starea de fapt pe care recurenta nu o contestă în ceea ce privește infracțiunea ce a determinat exercitarea acțiunii civile de către partea civilă recurentă C. G., constând în aceea că inculpatul minor- intimat P. O. în luna iulie 2011 a sustras din locuința părții civile mai multe bijuterii din aur, în cantitate de 18 grame, pe care și le-a însușit fără drept, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 99 C.pen., faptă pentru care a dispus condamnarea minorului la 6 luni închisoare.
Recurenta s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 lei, arătând că paguba suferită și pe care o pretinde reprezintă contravaloarea a 100 grame de aur.
În declarația dată în cursul urmării penale fila 9 dosar urmărire penală, partea civilă a arătat că locuiește împreună cu fiica sa, care face parte din același cerc de prieteni cu al inculpatului intimat, iar aceasta i-a permis să intre în locuință ca să meargă la baie; dintr-o cameră a sustras mai multe bijuterii, acest lucru, partea civilă aflându-l în 10 mai 2012;ea a precizat că în septembrie 2011 a observat lipsa altor bijuterii, însă nu a făcut plângere la poliție deoarece a crezut că le-a pierdut, dar cu ocazia audierii sale la poliție a aflat că inculpatul, tot în anul 2011, a predat la o casă de amanet mai multe bijuterii, astfel ea ajungând la presupunerea că inculpatul a sustras anterior mai multe bijuterii, înțelegând în acest fel să le pretindă de la acesta.
Recursul este nefondat deoarece prin actul de sesizare inculpatul a fost trimis în judecată doar pentru actul de sustragere din luna iulie 2011 și doar pentru bijuteriile pe care inculpatul le-a amanetat atunci, în rest existând date la dosar că fiica părții civile i-a dat inculpatului să amaneteze alte bijuterii fără știrea părții civile.
Dat fiind faptul că în procesul penal se soluționează doar acțiunea civilă având ca obiect prejudiciul decurgând strict din infracțiunea pentru care inculpatul
este trimis în judecată, în mod temeinic prima instanță a admis în parte acțiunea civilă a recurentei și a obligat pe inculpatul minor în solidar cu părțile responsabile civilmente, părinții săi, la plata sumei de 3.600 lei daune materiale, reprezentând contravaloarea în lei a 18 grame de bijuterii din aur.
Așa fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefundat recursul părții civile.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 C.pr.pen. va dispune obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, reprezentând inclusiv onorariile apărătorilor din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă C. G. împotriva sentinței penale nr. 359 din 8 octombrie 2013 a Judecătoriei Z. .
Stabilește în favoarea Baroului C., suma de 600 lei, ce se va avansa din fondul
M. ui Justiției reprezentând onorarii pentru apărătorii din oficiu, avocat Vomir- Bizo D. și M. a Raluca.
Obligă pe recurentă să plătească în favoarea statului suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare, din care 600 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
C. | I. | I. A C. | M., V. | C. |
GREFIER
G. I. -B.
Red. C.V./M.N:
2 ex./_
Jud.fond.-D. E. M.
| ← Decizia penală nr. 459/2013. Furt | Decizia penală nr. 724/2013. Furt → |
|---|
