Decizia penală nr. 724/2013. Furt
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.724/R/2013
Ședința publică din 27 mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. M., judecător
JUDECĂTORI: M. Ș.
M. B.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. I. împotriva sentinței penale nr.434 din 21 februarie 2013 a J. ecătoriei B. M., pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.31 al.2 C.pen. rap.la art.208 al.1 C.pen., art.31 al.2 C.pen. și distrugere prev.de art.217 al.1 C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. I. asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Danca Irina, dn cadrul Baroului C., cu delegația la dosar și apărătoul ales al părții civile B. M. G., av.Cerneștean
F. din cadrul Baroului Maramureș, cu delegația la dosar, lipsă fiind partea civilă B. M. G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul T. I. , în temeiul art.385/15 pct.2 lit.b C.pr.pen., solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, rejudecând cauza a se dispune achitarea inculpatului.
În susținerea recursului arată că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea în forma participației improprii a infracțiunilor de furt calificat și distrugere săvârșite în concurs, la 6 luni închisoare și amendă penală în sumă de
1.000 lei.
Inculpatul se consideră nevinovat și solicită achitarea sa, întrucât nu a fost implicat nici direct și nici în forma participației improprii la săvârșirea acestor
două fapte penale. Mai mult, din probele administrate în faza de urmărire penală și instanță, nu a rezultat implicarea sa în săvârșirea faptelor imputate.
Cu privire la depozițiile martorilor audiați în cauză, solicită a se avea în vedere că marea majoritate provin din aceeași localitate cu partea vătămată, astfel că depozițiile acestora nu reflectă adevărul.
De asemenea, solicită a se observa împrejurarea că unii din martorii audiați nu au putut stabili cu exactitate data sau perioada în care au cumpărat rabele de pământ, alți martori se referă la inculpat fără a-l putea recunoaște după fizionomie iar alții au depoziții în sensul că au plătit anumite sume de bani unui bărbat brunet cu mustață. Martorul Pârja P. a dat declarații în faza de urmărire penală pentru ca în fața instanței să revină asupra declarațiilor date.
Pe de altă parte, nu rezultă faptul că inculpatul ar fi ajutat, determinat sau
înlesnit alte persoane să sustragă pământ de pe terenul părții vătămate sau să-l înstrăineze, să vândă altor persoane sau să-l depoziteze pe un teren al său.
Totodată, solicită a se avea în vedere adresa depusă la prima instanță la ultimul termen de judecată, din care rezultă care au fost datele la care în zona în care se află terenul părții vătămate au avut loc mari inundații, apreciind astfel că prima instanță nu a analizat-o în suficientă măsură.
În aceste condiții, consideră că soluția primei instanțe este greșită și nu se bazează pe probe certe care să rezulte din dosar.
Solicită acordarea onorariului avocațial avansat din FMJ.
Apărătorul ales al părții civile B. M. G. , solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 2.500 lei reprezentând onorar avocațial.
Susține că operațiunea inculpatului de transformare a unui bun imobil în bun mobil și tranzacționarea acestuia, a fost generată de calitatea pământului care este cel mai fertil din zonă.
In speță susține că este vorba de corectitudine și onestitate. Se aștepta ca această onestitate să fie asumată printr-o poziție procesuală, deoarece în primă instanță, urmare a administrării probațiunii testimoniale, inculpatul a arătat că nu își explică de ce martorii arată că au acordat sume de bani corespunzătoare acestor cantități de pământ vândute, multe dintre ele recunoscându-l în sala de judecată ca fiind destinatarul sumelor de bani.
Pe cale de consecință, apreciază că întreaga probațiune duce la concluzia fără echivoc a comiterii de către inculpat a infracțiunii de distrugere și a infracțiunii de furt.
Depune la dosar chitanța reprezentând plata onorariului avocațial.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că probațiunea complexă din fața instanței confirmă fără dubiu vinovăția inculpatului. Într-adevăr depozițiile martorilor sunt clare așa cum au fost evaluate și de către instanță, contradicțiile fiind rezolvate, inculpatul fiind autorul faptei în modalitatea participației reținută și de către instanță.
Prin urmare, pentru aceleași considerente reținute de către instanța de fond, consideră că soluția este temeinică și legală, sens în care solicită a fi menținută ca atare.
Inculpatul T. I. , având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa întrucât este nevinovat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr. 434 din 21 februarie 2013 pronunțată în dosarul_ al T. ului Maramureș, în baza art. 334 Cod de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului T. I. din infracțiunile prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal și art. 31 alin 2 Cod penal rap. la art. 217 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal și art. 31 alin 2 Cod penal rap. la art. 217 alin. 1 Cod penal și art. 107 din Legea 18/1991, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a rap. la art. 76 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul
T. I. , fiul lui V. și Anuța, născut la data de_ în Nănești, jud. Maramureș, cetățenie română, studii superioare, căsătorit, stagiul militar
satisfăcut, administrator societate, domiciliat în comuna Mireșu M., sat I., nr. 225, jud. Maramureș, fără antecedente penale, CNP: 1., la pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 217 alin. 1 Cod penal și art. 107 din Legea 18/1991, cu aplicarea art. 74 lit. a rap. la art. 76 lit. e teza a II-a Cod penal, a fost condamnat inculpatul T. I. , la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 de lei pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
În baza art. 33 lit. a, rap. la art. 34 lit. d Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71. 64 lit. a teza a II-a Cod penal.
În baza art. 81 C. Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, iar în baza art. 82 C. Penal și s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni ce urmează a se calcula de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 71 alin. 5 Cod Penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 359 C. Proc. Pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. Penal.
În baza art. 14 cod de procedură penală, rap. la art. 346 Cod de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 4756 lei reprezentând daune materiale către partea civilă B. M. G. domiciliat în Germania, 6. Escau, Elsava, str. 120, cu domiciliul procesual ales în B. M., B-dul R., nr. 1/12, jud. Maramureș.
În baza art. 193 alin. 1 cod de procedură penală, a obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 4000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta.
În baza art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 800 de lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin ordonanța din data de_, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului T. I. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal, rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal și 31 alin. 2 Cod penal rap. la art. 217 alin. 1 cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin Încheierea penală din data de_ a J. ecătoriei B. M. s-a dispus admiterea plângerii formulată de petent împotriva ordonanței din data de_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, desființarea acestei ordonanțe și reținerea spre judecare a cauzei privind pe inculpatul T. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de furt prev. de art. 31 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal, respectiv participație improprie la infracțiunea de distrugere prev. de art. 31 cod penal rap. la art. 217 alin. 1 Cod penal.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus reținerea cauzei spre judecare, declarând că a încheiat cu partea vătămată un contract având ca obiect lucrări de defrișare, scoatere de cioate și nivelare a unui teren situat în localitatea Mocira, lângă râu, aceste lucrări fiind executate în toamna anului 2009 până în primăvara anului 2010. A mai arătat inculpatul că lemnele și cioatele rezultate în urma defrișării au fost introduse în pământ, pe malul râului, resturile fiind depozitate pe mal. În toamna anului 2010, după ce a fost recoltată orzoaica de pe teren, inculpatul a declarat că a mai introdus o parte din cioate în pământ tot pe malul râului, iar surplusul de pământ l-a folosit pentru a astupa o vale situată tot pe terenul părții vătămate. Inculpatul a
declarat de asemenea că în toamna anului 2010, partea vătămată l-a sunat și l-a chemat la Mocira, însă la fața locului nu era nicio groapă.
Sub aspectul probatoriului, a fost încuviințată și administrată proba testimonială, declarațiile martorilor fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:
Partea vătămată, cetățean cu dublă cetățenie, care locuiește în mod efectiv în Germania, deține în localitatea Mocira, pe malul râului Lăpuș, un teren arabil înscris în evidențele funciare în CF 1224 Mocira, cu nr. topo 629/18, 630, 639/2, iar în perioada octombrie 2008 - martie 2009 a efectuat lucrări necesare de defrișări și nivelări, pentru a-l face apt culturilor agricole.
Pentru efectuarea acestor lucrări, în valoare de aproximativ 15.000 euro, petentul a apelat la inculpatul T. I., despre care a aflat că deține utilaje și se ocupă de acest gen de amenajări, fiind încheiat contractul nr. 11/_ . Tot la inculpat a apelat și pentru a efectua lucrări de terasament și fundații la o casă de vacanță pe care o ridică în localitatea Mocira, lucrări care s-au desfășurat pe parcursul lunilor Iunie - august a anului 2011.
În data de_, petentul a revenit în România pentru a continua lucrările de construire la casa de vacanță din Mocira, context în care, la data de_ a luat legătura cu inculpatul, care i-a declarat că în perioada_ -_ a efectuat câteva lucrări de amenajare a terenului agricol de lângă râul Lăpuș, respectiv nivelări și îndiguiri.
Partea vătămată s-a deplasat la fața locului la data de_, unde a constatat dispariția efectivă a unei cantități uriașe de pământ, luat în prin excavare, pe o suprafață de aproximativ 1 ha, terenul fiind adâncit cu 1m/1,5m.
Pământul excavat de pe terenul părții vătămate a fost vândut de către angajații inculpatului localnicilor care i-au plătit inculpatului contravaloarea.
Din declarațiile martorilor F. I., Băban V., Bugnăruc G. Emil, Ciolte G. și F. F. rezultă că, în urma unei înțelegeri prealabile cu învinuitul T. I., angajații acestuia le-au transportat mai multe rabe de pământ
la domiciliile lor din localitatea Mocira, în schimbul sumei de 100-150 lei/rabă (filele 27-31 dosarul de urmărire penală, filele 91, 93, 94, 95 din dosarul
instanței). Acești martori au declarat în cursul cercetării judecătorești că pământul cumpărat de ei era de pe terenul părții vătămate, "întrucât acolo s-a lucrat cu excavatorul"; (martora F. F. ). Martorul Ciolte G. a arătat că a știut că pământul provenea de pe terenul părții vătămate întrucât terenul respectiv aparținuse anterior unui cumnat al martorului și ajutase la consolidarea malului, însă ulterior a fost scos pământul de acolo (fila 95 din dosarul instanței). Toți martorii audiați în cauză care au cumpărat pământ au declarat că știau de unde provenea acest pământ, însă au crezut că inculpatul a avut consimțământul părții vătămate.
În ceea ce privește persoana care a primit contravaloarea pământului vândut, martorul F. I. a declarat că i-a dat suma de 120 de lei pentru o mașină de pământ inculpatului personal, martorul Bugnăruc G. a arătat că a plătit suma de 1500 de lei pentru 10 mașini de pământ tot inculpatului (un bărbat brunet, cu mustață, de aproximativ 55 de ani), iar martora F. F. a cumpărat 3 rabe de pământ de la o persoană pe nume I. n, însă a plătit contravaloarea acestuia unei persoane care se afla lângă șofer.
Martorul Godja V. a declarat în cursul cercetării judecătorești că a lucrat cu inculpatul la fundația unei cabane în localitatea Mocira, însă după aproximativ 2 săptămâni de la data încheierii lucrărilor, s-a întâlnit cu martorul Pârja P. care i-a comunicat că la solicitarea inculpatului a scos de pe terenul părții vătămate pământ pe care l-a vândut sătenilor, sumele de bani fiind
încasate de către inculpat (fila 92 din dosarul instanței). Același martor a declarat în cursul urmăririi penale că a asistat la o discuție între inculpat și partea vătămată în cursul lunii octombrie 2009, ocazie cu care inculpatul a recunoscut că a transportat și a vândut circa 50 de rabe de pământ de pe terenul părții vătămate (fila 17 verso din dosarul de urmărire penală).
Martorul Pârja P. relatează că, în cursul lunii august 2009, au început să efectueze lucrări pentru săparea unei fundații la viitoarea casă de vacanță a părții vătămate, pe terenul acestuia situat în localitatea Mocira, pe str. Școlii, nr. 5.
În aceeași perioadă s-au efectuat lucrări și pe o altă suprafață de teren aparținând părții vătămate, situată pe malul râului Lăpuș. Martorul a precizat că acest teren era nivelat și defrișat încă din cursul anului 2008, rezultând în urma lucrărilor efectuate la acel moment niște mormane de pământ, care au fost încărcate în rabe, pe parcursul a 3-4 zile. Aproximativ 10 rabe încărcate cu pământ au fost vândute în localitatea Mocira, la diferite persoane. Martorul a precizat că, în ceea ce-l privește, a transportat o singură rabă de pământ, la solicitarea martorei Băban V., dar nu a încasat nici o sumă de bani pentru transportul efectuat (filele 50-51 dosarul de urmărire penală).
În cursul cercetării judecătorești, martorul a revenit asupra acestei declarații și a arătat că nu este adevărat că pământul de pe terenul părții vătămate s-a vândut în sat (fila 118 din dosarul instanței).
Având în vedere că declarația dată de acest martor în fața instanței de judecată nu s-a coroborat cu ansamblul probator administrat în cauză, instanța nu a luat-o în considerare la soluționarea cauzei, urmând însă să aibă în vedere declarația dată de același martor în cursul urmăririi penale.
Având în vedere declarațiile martorilor menționați anterior cât și planșele foto aflate la dosarul de urmărire penală, instanța a apreciat că faptele există și au fost săvârșite cu vinovăție de către inculpat.
În drept, faptele inculpatului T. I. care în perioada_ -_, împreună cu muncitorii care executau lucrări pe terenul situat în localitatea Mocira din jud. Maramureș, teren aparținând părții vătămate B. M. G., au luat, fără a avea consimțământul părții vătămate mai multe rabe de pământ pe care ulterior le-au vândut sătenilor, inculpatul primind de la aceștia diferite sume de bani, degradând astfel terenul arabil, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de furt prev. de art. 31 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 Cod penal, respectiv participație improprie la infracțiunea de distrugere prev. de art. 31 cod penal rap. la art. 217 alin. 1 Cod penal.
În ceea ce privește încadrarea juridică a infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de distrugere, instanța a constatat că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 107 din Legea 18/1991, potrivit cărora degradarea terenurilor agricole și silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea și degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, a bornelor și semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice și ansamblurilor și siturilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea acestor măsuri, constituie infracțiuni de distrugere și se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*), sens în care s-a dispus schimbarea încadrării juridice.
La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (de la 1 la 12 ani
închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, respectiv de la o lună la 3 ani
închisoare sau amendă în cazul infracțiunii de distrugere), împrejurările săvârșirii faptelor (inculpatul angajat fiind de partea vătămată să execute lucrări
pe terenul acesteia, fără a avea consimțământul părții vătămate - care nu poate fi prezumat - a excavat mai multe rabe de pământ pe care le-a vândut sătenilor pentru diferite sume de bani, terenul fiind adâncit cu 1m/1,5m), urmarea produsă (degradarea terenului arabil, partea vătămată fiind nevoită să achite suma de 4756 lei pentru a acoperi groapa cauzată), dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale).
Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stabilite de Codul civil și anume: existența unui prejudiciu care este urmarea directă a faptei inculpatului, precum și vinovăția acestuia sub forma intenției directe.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea vătămată, instanța a considerat că aceasta a făcut dovada achitării sumei de 4756 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor pentru acoperirea gropii rezultate în urma activității inculpatului, motiv pentru care a dispus obligarea inculpatului la plata acestei sume.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul T. I. solicitând instanței de control judiciar casarea sentinței și rejudecând cauza a se dispune achitarea sa deoarece nu a fost implicat, nici direct și nici în forma participației improprii, la săvârșirea celor două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și apoi condamnat de către instanța fondului.
S-a apreciat că depozițiile martorilor audiați în cauză sunt subiective deoarece aceștia sunt din aceiași localitate cu partea vătămată, în plus nu au putut stabili cu certitudine perioada în care au cumpărat rabele de pământ și nici persoana de la care au achiziționat aceste bunuri.
Motivul real pentru care terenul părții vătămate se află în această stare sunt inundațiile puternice care au avut loc în acea zonă și nicidecum vreo atitudine culpabilă din partea inculpatului.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat și a dispozițiilor art 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Contrar criticilor formulate de către inculpat, instanța fondului, în urma coroborării judicioase a unui vast material probator administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și cu prilejul cercetării judecătorești a stabilit, fără putință de tăgadă, că inculpatul T. I. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de distrugere prev de art. 31 alin 2 raportat la art 217 alin 1 raportat la art 107 din Legea nr. 18/1991 și participație improprie la infracțiunea de furt prev de art 31alin 2 Cod penal raportat la art 208 alin 1 Cod penal.
Vom reține că instanța a fost sesizată cu prezenta cauză urmare a admiterii prin încheierea penală din 23 mai 2012 a J. ecătoriei B. -M. a plângerii formulată de către B. M. l G. împotriva ordonanței din 31 octombrie 2011 a PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B. -M. pronunțată în dosarul nr. 5112/P/2009 prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului
T. I. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art 31 alin 2 Cod penal raportat la art 208 alin 1 Cod penal, și art 31 alin 2 Cod penal raportat la art 217 alin 1 Cod penal.
Instanța a dispus desființarea acestei ordonanțe și reținerea cauzei spre rejudecare apreciind că din probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente pentru a dispune trimiterea în judecată a învinuitului în vederea tragerii la răspundere penală sub aspectul infracțiunilor pentru care a fost cercetat.
Investită de această manieră cu soluționarea cauzei, instanța fondului a procedat la audierea inculpatului care a apelat la dreptul la tăcere, apoi la audierea
părții vătămate care a învederat faptul că l-a angajat pe inculpat la sfârșitul lunii iulie 2009 să efectueze fundația pentru o casă de vacanță și două bazine de apă pe terenul proprietatea sa situat în Mocira, județul Maramureș.
În august 2009 partea vătămată care are dublă cetățenie, română și germană, a plecat în Germania fără să mai aibă cunoștință de demersurile efectuate de către inculpat.
Când s-a întors în țară a observat că inculpatul a excavat pământ în curbura râului cauzând mai multe gropi, din care a scos pământ fertil pe care ulterior l-a vândut mai multor persoane din satul Mocira.
În aceste condiții, partea vătămată, pentru a putea utiliza în condiții normale terenul a fost nevoit să apeleze la serviciile unei alte firme, o firmă administrată de martorul Cioci Grigore, pentru a astupa gropile respective.
Această poziție procesuală a părții vătămate este susținută de martorul anterior menționat Cioci Grigore, dar și de martorii Bura Grigore care este angajat al societății administrate de către martorul Cioci, de martora F. F. care a confirmat că a cumpărat trei rabe de pământ de la o persoană pe nume I. n știind că acest pământ provine de pe terenul părții vătămate, de martorii Godja V. și Buhnăruc G. Emil, care a declarat că a cumpărat personale de la inculpatul T.
I. 10 mașini de pământ pentru care a plătit suma de 1.500 lei, știind că acest pământ provine de pe terenul părții vătămate, de F. I. care are aceeași poziție procesuală și declară aceleași aspecte, Ciolte G. .
Declarația inculpatului dată în 14 februarie 2013 în care acesta arată că nu a dus pământ niciunei persoane din sat și nu a primit bani de la nimeni, este contrazisă de probele administrate în cauză și anterior menționate, fiind greu de crezut că partea vătămată, care locuiește mare parte a anului în Germania, poate influența un număr atât de mare de consăteni din satul Mocira.
Concludente sunt și fotografiile depuse la dosar filele 36-42 din dosarul de urmărire penală, din care reiese situația și starea terenului după excavările efectuate de către inculpat.
În aceste condiții, concluziile instanței fondului că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de distrugere prev de art 31 alin 2 Cod penal raportat la art 217 alin 1 Cod penal, coroborat cu art 107 din Legea nr. 18/1991 ca urmare a schimbării încadrării juridice dispusă de instanța fondului, și respectiv participație improprie la infracțiunea de furt prev de art 31 alin 2 Cod penal raportat la art 208 alin 1 Cod penal, sunt corecte.
Încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost condamnat inculpatul, este legală și temeinică, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora.
Pedepsele aplicate acestui inculpat, de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de participație improprie la furt calificat, și respectiv 1.000 lei pentru participație improprie la infracțiunea de distrugere, în opinia Curții nu au fost just individualizate, dându-se o mult prea mare eficiență circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit a Cp reținută în favoarea inculpatului, însă având în vedere că în prezenta cauză a declarat recurs doar inculpatul, situația acestuia nu poate fi agravată în propria cale de atac, pentru a nu se încălca dispozițiile imperative ale art. 3858alin 1 Cod procedură penală.
Latura civilă a cauzei a fost de asemenea just soluționată, partea civilă B. M. l G. dovedind prin scriptele de la dosar achitarea sumei de 4756 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor pentru a repara paguba produsă de către inculpat.
Constatând că nu există motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii recurate, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat conform dispozitivului, în baza dispozițiilor art 38515pct 1 lit b Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul T. I., domiciliat în comuna Mireșu M., sat I., nr. 225, jud.Maramureș împotriva sentintei penale nr. 434 din 21 februarie 2013 a J. ecătoriei B. M. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Irina Danca.
Obliga pe recurent să plătească intimatului B. ihai G. suma de 2500 lei cheltuieli judiciare.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de
600 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 mai 2013 .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. M. | M. | Ș. | M. B. |
G.
M. B.
Red.M.S./M.N.
2 ex./_
J. .fond.-C. R.
| ← Decizia penală nr. 1754/2013. Furt | Decizia penală nr. 1130/2013. Furt → |
|---|
