Decizia penală nr. 2/2013. Abandon de familie

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

DECIZIA PENALĂ NR.2

Ședința publică din 9 ianuarie 2013 Președinte: Ț. D. B., judecător

: T. C., președinte secție penală

: P. A., judecător

: B. M., grefier

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de B. R., prim procuror adjunct.

S-a luat în examinare recursul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.390 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Z., având ca obiect abandon de familie.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta parchetului susține oral recursul parchetului așa cum acesta a fost formulat și în scris, solicitând admiterea acestuia, sarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie cu aplicare dispozițiilor art.37 și 83 Cod penal. Arată în esență că soluția instanței de fond este nelegală având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie în stare de recidivă post-condamnatorie iar instanța, în mod greșit, a înlăturat recidiva pe motiv că faptele din prezentul dosar nu au fost săvârșite în termenul de încercare. Arată că inculpatul a săvârșit fapta în perioada decembrie 2010 - mai 2012 iar termenul de încercare a expirat la data de_ . Apreciază că fapta din prezentul dosar a fost săvârșită în termenul de încercare iar instanța de fond trebuia să rețină starea de recidivă post-condamnatorie incidente fiind dispozițiile art.37 și 83 Cod penal.

Instanța, în baza actelor și lucrărilor existente la dosar reține cauza în pronunțare

T R I B U N A L U L,

Prin sentința penală nr._ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., în baza art.305 alin.1 lit.c) Cod penal inculpatul S. I., fiul lui Ș. și E., născut la data de_ în localitatea Z., jud. Sălaj, cetățean român, cu antecedente penale, domiciliat în mun. Z., str. G. Coșbuc, nr. 40, jud. Sălaj, reședința în loc. C., comuna Crișeni, nr. 149, jud. Sălaj, CNP 1.

, a fost condamna la pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.

În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 ani și 2 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 alin.1 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.

În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a respins ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă T. S.

-D., domiciliată în municipiul Z., str. G. Coșbuc, nr.40, jud. Sălaj privind obligarea inculpatului la plata pensiei de întreținere restante.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

Prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.959/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. I. pentru comiterea infracțiunii de abandon de familie, prevăzută de art.305 alin.1 lit.c) Cod penal. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .

În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență, că în perioada decembrie 2010 - mai 2012 învinuitul S. I., cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere la care este obligat în favoarea părților vătămate S. Robert prin sentința civilă nr. 3398/_ a Judecătoriei Z. .

Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile învinuitului S. I. (f. 37-38, 39), declarațiile părții vătămate T. S. (f.33, 34), sentința civilă nr.3398/_ (f.6-7), adresa nr.4448/_ a Primăriei Comunei Crișeni (f.17), adresa nr. 6807/_ a AJOFM Sălaj (f. 27), adresa nr. 6508/_ a AJOFM Sălaj (f. 29), adresa nr. 5104/_ a ITM Sălaj (f. 13), adresa nr. 165/_ a SC Petro Construct SRL (f. 21), Decizia nr. 100/_ a SC Petro Construct SRL (f 25), fișă cazier judiciar învinuit (f.35).

Partea vătămată T. S. D. a formulat plângere penală față de S. I. la data de_ (f. 2) iar prin declarația din data de_, partea vătămată T.

S. D. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 3450 lei, reprezentând pensia de întreținere restantă până la acea dată.

Inculpatul S. I. nu s-a prezentat în fața instanței de judecată deși a fost legal citat atât de la adresa de domiciliu cât și de la adresa de domiciliu a mamei sale unde acesta locuiește în fapt, fiind citat de la ambele adrese și cu mandat de aducere, potrivit procesului verbal încheiat cu ocazia executării mandatului de aducere rezultând că inculpatul este plecat la muncă în loc necunoscut. Inculpatul

a avut cunoștință de existența procesului, a fost prezent în fața organelor de urmărire penală fiind audiat în data de_, iar în data de_ i-a fost prezentat materialul de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de_ s-a dispus începerea cercetării judecătorești și a fost audiată partea vătămată T. S. D. (f. 56). Pe parcursul cercetării judecătorești a fost audiat martorul Costelaș G. ă (f. 70) și a fost solicitate informații de la AJOFM Sălaj Și ITM Sălaj cu privire la locurile de muncă avute de inculpat în perioada 2010-2012 și dacă acesta a beneficiat de indemnizație de șomaj, răspunsurile de la aceste instituții fiind depuse la dosarul cauzei la filele 65, 67-69.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut că inculpatul S. I. și partea vătămată T. S. D. au fost căsătoriți din anul 1994 până în anul 2010, din căsătorie rezultând minorul S. Robert, în prezent în vârstă de 13 ani. Prin sentința civilă nr.3398/_ a Judecătoriei Z., definitivă prin neapelare, a fost desfăcută căsătoria dintre părți, minorul a fost încredințat spre creștere mamei, iar inculpatul obligat la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 150 lei/lunar, începând din_ .

Sentința a fost comunicată inculpatului în cursul lunii decembrie 2010 aspect ce rezultă atât din declarația inculpatului (f. 39) dar și din dovada de comunicare (f. 40-41) din care rezultă că sentința civilă a fost înmânată mamei inculpatului în data de_, la locuința acesteia unde și inculpatul locuiește în fapt.

Inculpatul nu a plătit pensia de întreținere ce i s-a stabilit în sarcină din 2010 până în prezent, decât suma de 150 lei dată după câteva luni de zile minorului, la școală.

Audiat în data de_, inculpatul a declarat că în timpul iernii nu a avut loc de muncă și s-a angajat doar în cursul lunii mai 2011, obligându-se să achite ratele restante începând din luna iunie 2011 (f. 39).

Din adresele comunicate de către ITM Sălaj (f. 13, 67-69) și AJOFM, dar și din adresa comunicată de către SC Petro Construct SRL și declarația martorului Costelaș G. ă rezultă că: în anul 2010 inculpatul nu a avut încheiat un contract individual de muncă și nu a beneficiat de indemnizație de șomaj, iar la data de_ a fost angajat ca și finisor la SC Petroconstruct SRL unde a obținut următoarele venituri nete: mai 2011- 453 lei, iunie 2011- 544 lei și iulie 2011 -143 lei ( f. 21- 23). Inculpatul și-a dat demisia de la această societate la data de_, din declarația administratorului societății ( f.70) rezultă că inculpatul dorea să meargă să muncească în Ungaria pentru a câștiga mai mult.

Potrivit anchetei sociale efectuate le locuința mamei inculpatului (f. 18) în data de_, în perioada respectivă inculpatul se afla la muncă în loc. Salonta.

Ca urmare a verificării făcute de către ITM în baza de date cu privirea la activitatea salariatului S. I. ( f. 69) rezultă că acesta a fost angajat în perioada_ -_ la SC Otard Martel, în perioada_ -_ la SC T&C Design SRL, în perioada_ -_ la SC House Divin Construct SRL, în perioada

11.0. -_ la SC Comigex Construcții, iar în perioada_ -_ la SC Sebicons SRL.

Inculpatul, în faza de urmărire penală a recunoscut că nu a achitat pensia de întreținere datorată minorului S. Robert, declarând că se obligă să achite pensia de întreținere restantă, ulterior însă nu a depus nici o dovadă în acest sens.

S-a constatat că fapta inculpatului S. I. care, cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească în favoarea copilului său minor S. Robert, pe o perioadă mai mare de 2 luni, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, prevăzută și pedepsită de art.305 alin.1 lit.c) Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii prevăzute de art.305 alin.1 lit.c) C.p. s-a realizat prin inacțiune, respectiv neplata pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească către minorul S. I., timp de mai mult de 2 luni.

Pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin.1 lit. c C.p., inacțiunea trebuie săvârșită cu "rea credință"; ceea ce presupune ca făptuitorul să nu fie împiedicat a-și îndeplini obligația de lipsa mijloacelor materiale. În consecință se impune analiza posibilităților efective ale făptuitorului de a achita pensia de întreținere.

În speță, având în vedere adresele comunicate de către ITM Sălaj și AJOFM a rezultat că: în anul 2010 inculpatul nu a avut un loc de muncă, de la data comunicării sentinței civile - decembrie 2010 și până la data de_ inculpatul nu a avut venituri de natură salarială, nu a beneficiat de indemnizație de șomaj, acesta a locuit cu mama sa, potrivit adresei Primăriei Crișeni (f. 17) inculpatul nu figurează cu bunuri impozabile, prin natura profesiei sale - zidar, finisor - în perioada de iarnă își poate exercita mai greu profesia Pornind de la toate aceste aspecte instanța apreciază că nu este dovedit dincolo de orice îndoială faptul că inculpatul în perioada decembrie 2010- mai 2011 a obținut venituri și nici că eventualele veniturile obținute de acesta i-ar fi permis să achite pensia de întreținere datorată fiului său. Nu este probată reaua credință a inculpatului pentru această perioadă, așa cum se reține în actul se sesizare, numai pe împrejurarea că din adresa AJOFM rezultă că în perioada aprilie 2010-decembrie 2011 existau locuri vacante în construcții și pentru muncitori necalificați (nu rezultă în mod cert posibilitatea reală a inculpatului de a și ocupa aceste posturi).

În schimb, începând cu data_ inculpatul a fost angajat cu contract individual de muncă până în iulie 2012, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a câștigat cel puțin salariul minim pe economie, deoarece își dorea un venit mai mare a schimbat mai multe locuri de muncă, a plecat la muncă în străinătate, chiar și în prezent fiind plecat la muncă în loc necunoscut așa cum rezultă din relatările vecinilor (f. 54). Raportat la această perioadă, având în vedere cuantumul lunar al pensiei de întreținere de 150 lei dar și faptul că inculpatul a obținut venituri lunar, cel puțin la nivelul salariului minim pe economie, instanța apreciază că inculpatul a dispus de resursele financiare necesare achitării pensiei de întreținere, iar dacă s-a întâmplat ca resursele sale financiare să fie insuficiente,

acest lucru s-a datorat relei credințe a inculpatului care și-a dat demisia de la mai multe locuri de muncă.

Pornind ce la faptul că inculpatul a încasat primele venituri salariale în luna iunie 2011, infracțiunea de abandon de familie s-a consumat la sfârșitul celei de-a doua luni în care cu rea credință nu a achitat pensia de întreținere, în speță în data de_ . După consumarea infracțiunii inculpatul și-a continuat activitatea infracțională neachitând pensia de întreținere infracțiunea fiind săvârșită în formă continuă .

Potrivit fișei de cazier judiciar a inculpatului (f.35) acesta are antecedente penale, prin sentința penală nr. 492/_ a Judecătoriei C. Napoca definitivă prin neapelare la data de_ inculpatul S. I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 luni cu suspendare condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 10 luni care s-a împlinit la data de_ .

Reținând ca și moment al consumării infracțiunii de abandon de familie săvârșită de inculpatul S. I. data de_ și nu data de_ așa cum s-a apreciat în actul de sesizare, instanța nu a reținut starea de agravare a recidivei post condamnatorii, așa cum a fost calificată fapta de către procuror, respectiv aplicarea art. 37 alin.1 lit. a Cod penal. Întrucât infracțiunea reținută prin prezenta sentință în sarcina inculpatului s-a consumat după împlinirea termenului de încercare al suspendării condiționate, pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin SP 492/_ a Judecătoriei C. -Napoca se consideră executată, iar față de inculpat a operat reabilitarea de drept, în aceste condiții infracțiunea de abandon de familie nefiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie și nici postexecutorie.

Reținând vinovăția inculpatului S. I. și constatând îndeplinite condițiile prev. de art. 345 alin.2 C.p.p., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art.305 alin.1 lit. c Cod penal.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, apreciat în baza art.18¹alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei, având în vedere forma de vinovăție a intenției directe reținută anterior, faptul că inculpatul a lipsit de întreținere pe minorul S. Robert pe o perioadă foarte lungă de timp, nu a acoperit nici măcar în timpul procesului prejudiciul produs, instanța a apreciat că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 37 de ani, este de profesie zidar, are un loc de muncă, potrivit fișei de cazier judiciar acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, așa cum am arătat anterior a intervenit reabilitarea de drept față de pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală a Judecătoriei C. - Napoca. De asemenea, instanța va avea în vedere faptul că inculpatul în faza de urmărire penală a avut de la început o atitudine sinceră, a colaborat cu organele

judiciare, manifestându-și intenția de a achita pensia de întreținere restantă, dar în faza de judecată nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.

Având în vedere perioada lungă în care inculpatul nu a achitat pensia de întreținere și urmările ce s-au produs sau care se puteau produce în ce privește creșterea și educația minorului, pericolul concret ridicat al faptei, instanța a optat dintre pedepsele alternative prev. de textul incriminator, pentru aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii.

Ținând cont de toate circumstanțele reale și personale ale cauzei, având în vedere și persoana inculpatului, atitudinea sinceră a acestuia manifestată în faza de urmărire penală, a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul special, de 1 an și 2 luni închisoare, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.

Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că prin prisma faptelor săvârșite inculpatul este nedemn pentru exercitarea unei funcții elective sau a autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite.

Instanța a apreciat că, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea prezentei infracțiuni de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prevăzut de art.64 alin.1 lit.c) Cod penal este lipsită de obiect.

De asemenea, instanța a reținut că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.d) și

e) Cod penal.În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere faptei, intenția acestuia de a achita pensia de întreținere restantă, dar în mod special interesul minorului ca inculpatul să poată obține venituri și să îi achite pensia de întreținere, instanța a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei a considerat că este un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului care poate fi reintegrată social și reeducată și fără izolare în regim de detenție.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin. 1 Cod Penal, prin urmare va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei,

pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 2 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Referitor la acțiunea civilă formulată de către partea civilă T. S. D., instanța a constatat că pentru pretențiile civile formulate aceasta are deja un titlu executoriu - sentința civilă 3398/_, titlu ce poate fi pus în executare silită, nemaiputând obține un alt titlu executoriu pentru aceleași obligații bănești. În consecință urmează a respinge ca inadmisibilă acțiunea părții civile.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, pentru motive de nelegalitate.

În motivele de recurs formulate, existente la dosarul cauzei la fila 4 s-au arătat următoarele:

Infracțiunea de abandon de familie a constat în neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere pe perioada decembrie 2010 - mai 2012, fiind evident că momentul consumării infracțiunii l-a constituit luna februarie 2011 moment la care inculpatul se afla în perioada termenului de încercare.

În cursul judecății inculpatul nu a fost prezent la niciun termen de judecată, deși a fost legal citat, pe numele său fiind emis și mandat de aducere. S-a mai arătat că din conținutul proceselor verbale de executare a mandatelor a rezultat că inculpatul ar fi plecat în loc necunoscut.

Referitor la motivul de nelegalitate s-a arătat că instanța de fond l-a condamnat pe inculpat înlăturând starea de recidivă, care chiar dacă nu constituie o schimbare de încadrare, eliminarea acesteia din rechizitoriu trebuie pusă în discuție. Din considerentele hotărârii recurate rezultă că instanța a reținut ca moment al consumării infracțiunii data de_ și nu data de_, pornind de la faptul că inculpatul a încasat primele venituri în luna iunie 2011.

Hotărârea instanței este nelegală întrucât eliminarea stării de recidivă nu se impunea, ea conducând la neaplicarea prevederilor art.83 Cod penal, privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

Infracțiunea de abandon de familie este o infracțiune continuă, care asemenea tuturor infracțiunilor de acest gen are un moment al consumării și un moment al epuizării, momentul consumării fiind dat de primul moment de pasivitate al inculpatului, sau de momentul expirării celor 2 luni de neplată.

Pentru aceste considerente s-a solicitat în baza art.385/6 alin.3 Cod procedură penală art.385/15 pct.2 lit.d raportat la art.385/9 pct.17/2 admiterea recursului, casarea hotărârii și în rejudecare condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de abandon de familie, cu consecința revocării suspendării

condiționate a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr.492/_ a Judecătoriei C. -Napoca.

Examinând motivele invocate, tribunalul a constatat că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin sentința penală nr.390 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Z., în baza art.305 alin.1 lit.c Cod penal inculpatul S. I., a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie iar în baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 ani și 2 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 alin.1 Cod penal.

Prin actul de sesizare al instanței, s-a reținut în esență că în perioada decembrie 2010 - mai 2012 învinuitul S. I., cu rea-credință, nu a achitat pensia de întreținere la care este obligat în favoarea părților vătămate S. Robert prin sentința civilă nr. 3398/_ a Judecătoriei Z. .

Instanța de fond a reținut în urma probatoriului administrat în cauză că în anul 2010 inculpatul nu a avut un loc de muncă, de la data comunicării sentinței civile - decembrie 2010 și până la data de_ inculpatul nu a avut venituri de natură salarială, nu a beneficiat de indemnizație de șomaj, acesta a locuit cu mama sa, potrivit adresei Primăriei Crișeni (f. 17) și nu figurează cu bunuri impozabile, prin natura profesiei sale - zidar, dar începând cu luna mai 2011 acesta s-a angajat, obținând venituri așa cum rezultă și din comunicările făcute de către ITM fila 69 dosar fond.

În această situație, instanța de fond în mod corect a apreciat că pentru perioada decembrie 2010 - mai 2011 nu a fost dovedită reaua credință a inculpatului, având în vedere faptul că acesta nu a realizat niciun fel de venituri, iar după data angajării sale, inculpatul a dispus de resurse financiare necesare achitării pensiei de întreținere, iar dacă s-a întâmplat că resursele sale financiare să fie insuficiente, acest lucru s-a datorat relei credințe a acestuia care și-a dat demisia de la mai multe locuri de muncă. Această apreciere a instanței de fond a intervenit cu ocazia deliberării, în urma analizării întregului material probator, constatându-se că anumite acte materiale din conținutul constitutiv al infracțiunii nu sunt dovedite.

Latura subiectivă a infracțiunii de abandon de familie prevăzută de art.305 alin.1 lit.c Cod penal se caracterizează prin rea-credință, ceea ce înseamnă că persoana obligată la plata pensiei de întreținere are posibilitatea de a o plăti, dar refuză să o facă timp de 2 luni. în consecință, nu comite această infracțiune cel care, din cauza lipsei de mijloace materiale este împiedicat să plătească pensia de întreținere, nefiind deci vorba de rea-credință.

Având în vedere că termenul de reabilitate al primei condamnări prin sentința penală nr. 492/_ a Judecătoriei C. Napoca, definitivă prin neapelare la data de_ prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 luni cu suspendare condiționată pe un termen de încercare de 2 ani și 10 luni, s-a

împlinit la data de_, iar pentru actele materiale din perioada decembrie 2010

- mai 2011 nu a fost dovedită reaua-credință a inculpatului, în mod corect instanța de fond a înlăturat starea de recidivă a inculpatului, reținând că față de momentul consumării infracțiunii de abandon de familie termenul de reabilitare al primei condamnări era împlinit.

Pentru aceste motive, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.390/_ a Judecătoriei Z., dosar nr._

Conform prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive, În numele Legii Decide:

Respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.390/_ a Judecătoriei Z., dosar nr._

Conform prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul T. ui Sălaj, azi, 9 ianuarie 2013. Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

Ț. D. B. T. C. P. A. B. M.

Red.TC/_

Dact.BM/_ /2 ex.

← Decizia penală nr. 546/2013. Fals privind identitatea		Decizia penală nr. 428/2013. Abandon de familie →

Decizia penală nr. 2/2013. Abandon de familie

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 2/2013. Abandon de familie