Decizia penală nr. 351/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 351/R/2013

Ședința publică din data de 13 martie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTORI: I. C. M.

: DP GREFIER: A. BIA. H.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de A. C., reprezentat prin PROCUROR - V. GĂZDAC

S-a luat spre examinare cauza penală având ca obiect recursurile declarate de către inculpații M. I. -A., B. S., C. N. Ș., partea vătămată Ș. I. și partea civilă B. A. E. împotriva sentinței penale nr.194 din 28 septembrie 2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Ș. -S., inculpații fiind trimiși în judecată după cum urmează:

inculpatul M. I. -A. pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și încăierare prev. de art.322 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
inculpatul B. S. pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și încăierare prev. de art.322 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
inculpatul C. N. Ș. pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și încăierare prev. de art.322 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.
inculpatul R. F. R. pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art.321 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.40 al.1 Cod penal și încăierare prev. de art.322 al.1 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art. 40 al.1 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de

8 martie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin încheiere din data de 8 martie 2013, s-a amânat pronunțarea pentru data de 13 martie 2013.

C U R T E A

Prin sentința penală nr.194 din 28 septembrie 2012, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Ș. -S. s-a admis excepție prescripției răspunderii penale invocată din oficiu de către instanță.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 lit. g) Cod procedură penală a pronunțat încetarea procesului penal față de

inculpații R. F.	-R.	fiul lui M.	, născut la data de_ în Nușfalău jud. S.
, domiciliat în S.	S.	str. P.	nr.36, bl.6, et.3, ap.17 jud. S., cetățean

român, studii gimnaziale, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, CI seria SX nr.1. eliberat de Orș. SS, CNP 1., cu antecedente penale, C.

N. -Ș., fiul lui N. și Floare, născut la data de_ în SS jud. S.

, domiciliat în mun. C. -N. str. Dinu Lipatti nr.23 jud. C., cetățean român, studii 12 clase, căsătorit, 2 copii minori, CI seria KX nr.7. eliberat de SPCLEP

C. -N., CNP 1. ), fără antecedente penale, M. I. -A. fiul lui I. și Ana-M., născut la data de_ în SS, jud. S., domiciliat în SS str. P. nr.36, bl.7, et.4, ap.25 jud. S., cetățean român, fără ocupație, fără loc de muncă,, necăsătorit, CI seria SX nr.3. eliberat de SPCLEP SS, CNP 1., fără antecedente penale și B. S. fiul lui Constantin și Eva, născut la data de_ în SS jud. S., domiciliat în SS str. Gh. Lazăr bl.L.19, et.3,ap.13, jud. S., cetățean român, CI seria SX nr.2. eliberat de SPCLEP SS, CNP 1., fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare.

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art.40 alin 1 Cod penal a fost condamnat inculpatul R. F. -R. (fiul lui M., născut la data de_ în Nușfalău jud. S., domiciliat în SS str. P. nr.36, bl.6, et.3, ap.17 jud. S., cetățean român, studii gimnaziale, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, CI seria SX nr.1. eliberat de Orș.SS, CNP 1.

, cu antecedente penale la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

S-a constatat că infracțiunea de mai sus a fost săvârșită în condițiile pluralității intermediare față de amenda de 500 lei (5.000.000 lei vechi) aplicată prin Sentința penală nr. 173/_ a Judecătoriei Ș. S., pronunțată în dosarul nr. 685/2004.

În baza art. 40 alin. 1 Cod penal raportat la art. 34 alin.1 lit. d) Cod penal s- a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 (un) an închisoare la care s-a adaugat în totalitate amenda de 500 lei.

În baza art. 71 alin.1 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) Cod penal, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul C. N. -Ș. fiul lui N. și Floare, născut la data de_ în SS jud. S., domiciliat în mun. C. -N. str. Dinu Lipatti nr.23 jud. C., cetățean român, studii 12 clase, căsătorit, 2 copii minori, CI seria KX nr.7. eliberat de SPCLEP C. -N., CNP 1. ), fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o durată de 3 (trei) ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art. 82 alin.1 Cod penal.

În baza art. 71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul M. I. -A. DRIAN fiul lui I. și Ana-M., născut la data de_ în SS, jud. S., domiciliat în SS str. P. nr.36, bl.7, et.4, ap.25 jud. S., cetățean român, fără ocupație, fără loc de muncă,, necăsătorit, CI seria SX nr.3. eliberat de SPCLEP SS, CNP 1.

, fără antecedente penale) la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul B. S. fiul lui Constantin și Eva, născut la data de_ în SS jud. S., domiciliat în SS str. Gh.Lazăr bl.L.19, et.3,ap.13, jud. S., cetățean român, CI seria SX nr.2. eliberat de SPCLEP S.

S., CNP 1. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 din Vechiul cod civil și art. 103 din Legea nr. 71/2011 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile astfel:

au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către S. C. J. de Urgență O. a sumei de 2521,34 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, cu dobânda legală de la data săvârșirii faptei și până la achitarea integrală;
au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă B. A.

a sumei de 30.000,00 lei reprezentând daune morale și a sumei de 1000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare cu onorariu avocat;
- au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă Ș. I. a sumei de 35.000,00 lei reprezentând daune morale și a sumei de 1000 de lei reprezentând cheltuieli judiciare cu onorariu avocat;
- au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă J. R. a sumei de 7.000,00 lei reprezentând daune morale;

obligă inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă A. V. a sumei de 6.000,00 lei reprezentând daune morale;
- au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă Ș. V. a sumei de 6.000,00 lei reprezentând daune morale;
- au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă V. L. a sumei de 5.000,00 lei reprezentând daune morale;
- au fost obligați inculpații, în cote egale, la plata către partea civilă A. C.

-M. a sumei de 4.000,00 lei reprezentând daune morale

S-a luat act că partea vătămată S. J. S. - Z. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul R. F.

-R. la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei reprezentând onorarul parțial al avocatului din oficiu, dna Biro- Pacsa Kinga, va fi înaintată din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul C.

N. -Ș. la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei reprezentând onorarul parțial al avocatului din oficiu, dna Cubleșan R., va fi înaintată din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul M.

I. -A. la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezentând onorarul avocatului din oficiu, dna P. M., va fi înaintată din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj.

În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul B.

S. la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezentând onorarul avocatului din oficiu, dna P. M., va fi înaintată din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în data de_, inculpații R. F. -R., C. N. -Ș., M. I. -A., B. S. și numitul Ulmeanu V. -V. au participat la o petrecere organizată de către martorul Vlădoiu I., la o cabană din localitatea M. . La această petrecere au participat mai multe persoane, iar petrecerea a durat până în jurul orelor 2100. Participanții la petrecere au plecat de la cabana la care aceasta s-a organizat, cu mai multe autoturisme la intervale scurte de timp.

Din probatoriul administrat s-a stabilit că în autoturismul condus de către inculpatul R. F. -R., marca BMW de culoare argintie, înmatriculat în Italia sub numărul AR-999-XM s-au urcat inculpații C. N. -Ș., M. I. -A. și

B. S. și au plecat cu toții din localitatea M. înspre localitatea Ș. S.

. La un moment dat, pe raza localității M., în dreptul imobilului cu nr. 329 aparținând părinților martorei B. A. D., inculpatul R. F. -R. a oprit autoturismul și l-a întrebat pe B. A. E., prietenul martorei B. A. D. dacă acela este drumul spre Constanța, B. A. E. indicându-i direcția opusă. În afara părții vătămate B. A. E. și a prietenei acestuia B. A. -

D., în locul respectiv se mai aflau părțile vătămate V. L. și B. V. . Iritați de răspunsul pe care l-au primit de la partea vătămată B. A., inculpații R. F. -R., C. N. -Ș., M. I. -A., B. S. au coborât din autoturism și s-au încăierat cu părțile vătămate B. A., V. L. și B.

V. exercitând acte de violență fizică asupra acestora. Nu s-a putut determina din probele administrate contribuția concretă a fiecărui inculpat în ceea ce

privește actele de violență exercitate asupra părților vătămate. În urma agresiunilor exercitate în cadrul încăierării, partea vătămată B. A. E. a suferit multiple leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 35 zile îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal, filele 134-135 iar partea vătămată

V. L. a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare 6 zile îngrijiri medicale (fila 162).

După ce inculpații R. F. R., C. N. Ș., M. I. A. și B. S. au exercitat actele de violență în cadrul încăierării asupra părților vătămate B.

A. E., V. L. și B. V. pe raza localității M., s-au deplasat cu autoturismul inculpatului R. F. R. pe raza localității Ip. Ajunși în centrul localității Ip, inculpații au avut un schimb de replici cu partea vătămată A. V. care locuiește într-un bloc situat în centrul localității Ip. Partea vătămată A. V. ieșise pe balcon și avusese unele discuții cu inculpații, iar în momentul în care a intrat în apartament o piatră aruncată de unul dintre inculpați, probabil de către inculpatul R. F. R., a spart geamul de la sufrageria părții vătămate A. V.

. Auzind acest zgomot, partea vătămată Ș. V., cumnatul părții vătămate A.

V., care se afla în stradă alături de fiul său în vârstă de 15 ani, l-a întrebat pe inculpatul R. F. R. ce s-a întâmplat, dar acesta i-a spus că nu are treabă cu el și i-a întins mâna însă în momentul în care partea vătămată Ș. V. a dat mâna cu inculpatul R. F. R., răspunzându-i astfel la salut, a fost lovită cu capul în figură de către acesta și a căzut la pământ. Văzând ce se întâmplă, părțile vătămate Ș. I., A. V., A. M. C. și Ș. T., au coborât rând pe rând din apartamentul părții vătămate A. V. pentru a aplana conflictul și pentru a face să înceteze actele de agresiune, însă toate aceste părți vătămate au fost agresate fizic de către inculpații R. F. R., C. N. Ș., M. I. A. și B. S. . La rândul său partea vătămată J. R., care la acea dată,

îndeplinea funcția de agent de poliție la Postul de P. ție Ip, fără a se afla în exercițiul funcțiunii, a intervenit pentru aplanarea conflictului însă a fost de asemenea agresată fizic în cursul încăierării care a avut loc în aceste împrejurări. La un moment dat, partea vătămată J. R. a luat cheile autoturismului din contact pentru a-i împiedica pe inculpați să se deplaseze de la fața locului, însă nu a reușit să le păstreze întrucât a fost lovit de doi dintre inculpați, aceștia reușind să recupereze cheile.

Partea vătămată Ș. I. a suferit o fractură de mandibulă ca urmare a actelor de violență exercitate în cadrul agresiunii, precum și alte leziuni minore, toate leziunile necesitând pentru vindecare îngrijiri medicale de 40 zile.

Partea vătămată Ș. V. a suferit leziuni pentru vindecarea cărora au fost necesare 7 zile îngrijiri medicale, iar în cazul părții vătămate A. M. C. leziunile suferite au necesitat 3-4 zile îngrijiri medicale. Numărul zilelor de îngrijiri medicale în cazul părții vătămate A. V. a fost de 7-8, diagnosticul fiind traumatism toraco-abdominal prin agresiune. De asemenea, partea vătămată J. R. a suferit o hemoragie conjunctivală post-traumatică la nivelul ochiului stâng, leziune care a necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale. Partea vătămată Ș. T., deși a suferit la rândul său leziuni ca urmare a actelor de violență derulate în cadrul încăierării nu a prezentat certificat medico legal care să ateste eventualul număr al îngrijirilor medicale.

Întrucât atât în cadrul agresiunii consumate pe raza localității M. cât și în cazul celei consumate pe raza localității Ip, nu s-a putut determina cu exactitate contribuția concretă a fiecărui participant la producerea leziunilor descrise în certificatele medico legale depuse la dosarul cauzei, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de loviri sau alte violențe și vătămare corporală reținute inițial în sarcina inculpaților în infracțiunea de încăierare, prev. de art. 322 alin.1 Cod pen. săvârșită în formă continuată, în concurs real

cu infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod pen. săvârșită de asemenea în formă continuată, ținând cont de împrejurarea că prin actele săvârșite în locuri publice, inculpații au produs scandal public și au tulburat liniștea publică. De altfel, prin modul în care au conceput activitatea infracțională, inculpații au avut reprezentarea acestor infracțiuni în formă continuată și au acționat în consecință, căutându-și pretexte puerile de genul adresării unor întrebări precum "care este drumul spre Constanța?"; pentru a trece la săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu.

În drept:Faptele inculpatului R. F. R., aflat în stare de pluralitate intermediară, care, în baza unei rezoluții infracționale unice, a participat în data de_ la două încăierări pe raza localităților M. și Ip, în urma cărora s-au produs vătămări corporale mai multor părți vătămate și a produs scandal public, tulburând liniștea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de

încăierare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de dispozițiile: art. 322 alin. 1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod pen. și art. 40 alin. 1 Cod pen.;art. 321 alin. 1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod pen.și art. 40 alin. 1 Cod pen.

Faptele inculpaților C. N. Ș., M. I. A. și B. S., care, în baza unei rezoluții infracționale unice, au participat în data de_ la două

încăierări pe raza localităților M. și Ip,în urma cărora s-au produs vătămări corporale mai multor părți vătămate și au produs scandal public, tulburând liniștea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de încăierare și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzute de dispozițiile:art. 322 alin. 1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod pen.;art. 321 alin. 1 Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod pen.

Cu privire la săvârșirea infracțiunii de încăierare instanța a reținut că, în conformitate cu art. 124 Cod penal, prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut la art. 122 Cod penal este depășit cu încă jumătate.

Conform art. 322 alin. 1 Cod penal, fapta de încăierare se pedepsește cu închisoare de la o lună la șase luni sau cu amendă, iar conform art. 122 alin. 1 lit. e Cod penal, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 3 ani.

Coroborând art. 122 alin. 1 lit. e Cod penal cu art. 124 Cod penal, a rezultat că specială în cazul încăierării prevăzute de art. 322 alin. 1 Cod penal este de 4 ani și 6 luni.

Cu fapta de încăierare a fost săvârșită la data de_, termenul prescripției speciale s-a împlinit la data de_, pe parcursul judecății.

Astfel, instanța a admis excepția prescripției răspunderii penale invocată din oficiu, și, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 lit. g) Cod procedură penală a pronunțat încetarea procesului penal față de

inculpații R. F. -R., C. N. -Ș., M. I. -A. și B. S. pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare.

Referitor la inculpatul R. F. R. :

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului R. F.

R. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art.40 alin 1 Cod penal instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia, de circumstanțele personale ale inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, că este cunoscut cu antecedente penale, de numărul și calitatea persoanelor implicate.

Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de 31 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă și cunoscut cu antecedente penale, cu atitudine nesinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, nefiind la primul conflict cu legea penală sau la primul contact cu reprezentanții autorității statului.

Având în vedere aceste criterii, instanța a dispus condamnarea, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Referitor la inculpatul C. N. -Ș. :

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului C.

N. -Ș. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia, de circumstanțele personale ale inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

Instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de 26 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă și fără antecedente penale, cu atitudine nesinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, fiind la primul conflict cu legea penală.

Referitor la inculpatul M. I. -A. :

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului M.

I. -A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia, de circumstanțele personale ale inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

S-au avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul este în vârstă de 24 de ani, fără o ocupație și un loc de muncă și fără antecedente penale, cu atitudine nesinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, fiind la primul conflict cu legea penală.

Referitor la inculpatul B. S. :

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului B.

S. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia, de circumstanțele personale ale inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

Referitor la latura civilă:

Părțile vătămate sau constituit părți civile în cauză în cursul cercetării judecătorești cu sumele de: 5270,58 lei către S. C. J. de Urgență O.

(f.31), B. A. E. cu suma de 105.926 lei din care 100.000 lei daune morale și 5.926 lei daune materiale; Ș. V. cu suma de 10.000 lei daune morale; A.

V. cu suma de 20.000 lei din care 1000lei daune materiale iar diferența daune morale; Ș. I. cu suma de 100.000 lei reprezentând daune morale; J. R. cu suma de 15.000 lei; A. C. M. cu suma de 5000 lei din care 2500 lei daune morale și 2500 lei daune materiale; A. V. cu suma de 20.000 lei din care 5000 lei daune materiale și 15.000 lei daune morale, V. L. .

În cauză au fost îndeplinite condițiile prev. de art. 998-999 C. Civ.: fapta ilicită - infracțiunea săvârșită, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de părțile civile, este cert (a fost stabilit conform înscrisurilor depuse de acestea la dosar așa cum se va prezenta mai jos) și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției.

S. C. J. de Urgență O., prin cererea de constituire de parte civilă solicită, pe lângă debitul reprezentat de contravaloarea îngrijirilor medicale, și majorările de întârziere, Conform Codului de procedură Fiscală. Prin art. 12 indice 1 din acest act normativ se instituie obligativitatea calculării de majorări de întârziere pentru neplata sumelor ce se fac venit la bugetul local (creanțe bugetare). Cum sumele de bani solicitate reprezintă servicii de îngrijire medicală, se fac venit la bugetul instituției medicale și nu la cel local, nu sunt aplicabile reglementările cap. III din Codul de procedură fiscală (O.G. nr. 93/2003) privind majorările de întârziere. Ar fi fost aplicabilă în cauză instituirea de dobânzi legale, dar cum acestea nu au fost cerute, instanța nu le-a acordat. Astfel, instanța a luat în considerare ca dovedite următoarele sume: 841,59 lei pentru partea civilă Ș.

, 77 lei pentru partea civilă Ș. M., 77 lei pentru partea civilă A. M., 685,77 lei pentru partea civilă B. A. -E., 839,98 lei pentru partea civilă V.
L., cumulând un total de 2521,34 lei.
Partea civilă B. A. E., la termenul din data de_, respectiv_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 100.000,00 lei daune morale și 5926 lei daune materiale. Din certificatul medico-legal reiese că leziunile produse (lipsă dentiție parțial, cicatrice și dureri la nivel facial) au necesitat 35 zile de îngrijiri medicale (f. 138 dosar de urmărire penală) și a achitat avocatului ales onorariu în cuantum de 1000 lei (chit. nr. 0000134/_ ). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 30000 lei, iar pentru prejudiciul material suferit, conform dovezilor de la dosar va acorda suma de 1000 lei.
Partea civilă Ș. I., la termenul din data de_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 100.000,00 lei daune morale și 5000 lei daune materiale. Din certificatul medico-legal a reieșit că leziunile produse (la nivel facial și toracic) au necesitat 40 zile de îngrijiri medicale (f. 176 dosar de urmărire penală) și a achitat avocatului ales onorariu în cuantum de 1000 lei (chit. nr. 30/_ ). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 35000 lei, iar pentru prejudiciul material suferit, conform dovezilor de la dosar va acorda suma de 1000 lei.
Partea civilă J. R., la termenul din data de_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 150.000,00 lei. Din certificatul medico-legal reiese că leziunile produse (la nivel facial) au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale (f. 155 dosar de urmărire penală). Pentru prejudiciul moral suferit instanța va acorda suma de 7000 lei.
Partea civilă A. V., la termenele din data de_ și_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 15.000,00 lei daune morale și 5000 lei daune materiale. Din certificatul medico-legal a reieșit că
leziunile produse (la nivel facial și toracal) au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale (f. 134 dosar de urmărire penală). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 6000 lei, prejudiciul material nefiind dovedit.
Partea civilă Ș. V., la termenul din data de_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 10.000,00 lei daune morale. Din certificatul medico-legal a reieșit că leziunile produse (la nivelul feței și al membrului superior stâng) au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale (f. 180 dosar de urmărire penală). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 6000 lei.
Referitor la partea civilă V. L., instanța a reținut că din certificatul medico-legal a reieșit că leziunile produse (la nivelul feței) au necesitat 6 zile de îngrijiri medicale (f. 162 dosar de urmărire penală). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 6000 lei.
Partea civilă A. C. -M., la termenul din data de_ și-a precizat cuantumul pretențiilor civile, acestea constând în 2500,00 lei daune morale și 2500 lei daune materiale. Din certificatul medico-legal a reieșit că leziunile produse (la nivelul feței) au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale (f. 160 dosar de urmărire penală). Pentru prejudiciul moral suferit instanța a acordat suma de 4000 lei.
În concluzie, în baza art. 14, art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 998-999 din Vechiul Cod civil și art. 103 din Legea nr. 71/2011 a admis în parte acțiunea civilă formulată de către părțile civile.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații M. I. -A. ,
B. S., C. N. Ș., partea vătămată Ș. I. și partea civilă B.
A. E. .
Inculpatul recurent C. N. Ș. a invocat nulitatea absolută a cercetării penale și, cu toate că motivul invocat nu se regăsește în disp. art. 197 alin. 2 C. pr. pen., acest text se poate extinde pentru că face referire la dreptul la apărare care a fost încălcat pentru că nu s-a dispus față de el schimbarea încadrării juridice din infracținea de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin.2 în infracțiunea de încăierare. Sentința a mai fost criticată pe motiv că deși s-a dispus citirea declarațiilor luate martorilor în faza de urmărire penală, din dosar nu rezultă că acestea au fost citite efectiv.
Sub aspectul infracțiunii de încăierare a relevat că acesta nu există pentru că presupune un grup care atacă și un alt grup care se apără, aspecte ce nu au fost analizate de către parchet; ca atare nu trebuia constatată prescripția specială ci achitarea; în ceea ce privește infracțiunea de ultraj și tulburarea liniștii și ordinii publice s-a constat că nu există nicio probă, toate probele făcând referire la infracțiunea de lovire sau alte violente ori de încăierare, impunându-se achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d C. pr.pen. Fapta inculpatului de a împinge un agent de poliție care nu și-a declinat calitatea și care a încercat să scoată chelie autoturismului din contact a fost justificată de aceea că a conștientizat că fără chei nu va putea pleca din acel loc, decât numai după o corecție aplicată de către părțile vătămate.
Soluționarea laturii civile s-a apreciat că este inadmisibilă pentru că părțile civile sunt victimele infracțiuni de încăierare și nu au legătură cu infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburării ordinii publice prev de art. 321 C. pen.
Inculpatul recurent B. S. a achiesat motivelor primului recurent invocând în plus că latura civilă s-a prescris pentru infracțiunea de încăierare, la fel ca și răspunderea penală pentru această faptă.
Inculpatul recurent M. I. -A. a criticat sentința pe motiv că nu se face vinovat pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată, iar simpla împrejurare că se afla într-un anumit loc nu îl poate inculpa. În subsidiar, a criticat pedeapsa
pe motiv că nu are antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare în cursul procesului penal.
Sub aspectul laturii civile a criticat cuantumul mare al daunelor morale.
Părțile civile recurente Ș. I. și B. A. E. au invocat motive comune de recurs; sub aspectul laturii penale au învederat că se impunea reținerea în sarcina tuturor inculpaților a circumstanțelor agravante prev. de art. 75 lit. a C. pen. privind săvârșirea faptei de trei sau mai multe fapte împreună; a susținut că pedepsele au fost greșit individualizate pentru că inculpații nu a recunoscut faptele și nu au efectuat nici un demers pentru despăgubirea părților civile.
Sub aspectul laturii civile s-a invocat că în mod nelegal inculpații au fost obligați să achite sumele solicitate în cote egale, în speță, fiind aplicabile disp. art. 1003 C civil privind răspunderea solidară pentru prejudiciul produs; au apreciat că daunele morale au fost acordate într-un cuantum minim deoarece părțile civile au fost internate în mod repetat în spital, partea civilă B. și-a pierdut trei dinți, astfel că agresiunile au fost grave; față de ultima parte civilă s-a precizat că instanța nu a analizat cererea de daune materiale de 5926 lei sumă ce a fost explicată și justificată cu chitanțele depuse.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum prevede art.3856alin. 3 C. pr. pen., Curtea reține următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt că în data de 6 ianuarie 2006 după participarea la o petrecere ce a durat până în jurul orelor
21.00 în localitatea M., inculpații recurenți s-au deplasat cu autoturismul condus de către inculpatul intimat R. F. R. însă ajungând în dreptul casei cu nr. 329 au întrebat pe partea civilă B. dacă acela este drumul spre Constanța iar acesta a indicat direcția opusă; nemulțumiți de răspuns inculpații au coborât din autoturism și s-au încăierat cu partea civilă, cu părțile vătămate V. Ladilau și B. V. cauzându-le leziuni ce au avut nevoie pentru vindecare între 6-35 zile . Ajunși cu autoturismul în localitatea IP inculpații au avut un schimb de replici cu partea vătămată A. V. ; partea vătămată Ș. I. a intervenit, inculpatul R. F. R. i-a întins mâna, iar când partea vătămată a dat mâna răspunzând la salut inculpatul a lovit-o cu capul în figură; văzând ce s-a întâmplat mai multe persoane au apărut pentru a aplana conflictul insă au fost agresate de către inculpați; partea vătămată J. R., agent de poliție, care nu se afla în exercițiu funcțiunii a intervenit, a luat cheile autoturismului pentru a-i
împiedica pe inculpați să plece însă doi dintre aceștia l-au lovit și au luat cheile.
Partea vătămată Ș. I. în urma agresiunilor a avut o fractură de mandibulă și alte leziuni având nevoie pentru vindecare de 40 zile de îngrijiri medicale; părțile vătămate Ș. V., A. V., J. R. și Ș. T. au suferit leziuni, cu excepția ultimei părți vătămate, leziunile fiind constatate prin certificate medico-legale în care s-a consemnat că necesită maxim 9 zile de îngrijiri medicale.
În mod temeinic prima instanță a reținut că faptele inculpaților de a participa la două încăierări în M. și în Ip în urma cărora s-au produs vătămări corporale mai multor părți vătămate, tulburând liniștea publică întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de încăierare, respectiv ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prev. de art. 322 alin.2 C. pen. cu aplic. art. 41 alin 2 C. pen., respectiv prev. de art. 321 alin.1 C. pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C. pen.
Susținerile inculpatului recurent C. N. Ș. că faptele reținute nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de încăierare, deoarece în cursul cercetării penale nu s-au efectuat acte de urmărire față de două grupuri distincte
nu poate fi primită deoarece existența celor două grupuri rezultă din descrierea stării de fapt, respectiv grupul inculpaților care s-au deplasat cu mașina prin cele două localități și grupurile persoanelor din localitățile respective cu care primii s- au încăierat; evident, netrimiterea în judecată a tuturor persoanelor nu reprezintă o condiție necesară pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de încăierare.
Motivul de recurs invocat de către inculpatul recurent C. N. Ș. referitor la nulitatea absolută a cercetării penale datorită omisiunii schimbării încadrării încadrări juridice în infracțiunea de încăierare, prev de art.322 alin.1 C. pr. pen. este netemeinic; prin ordonanța din_ ( f. 229 d.u.p.) procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice nu doar față de inculpatul R. F. R., ci față de toți inculpații, inclusiv față de învinuitul Ulmeanu V. -V. .
Cel de al doilea motiv de recurs vizând faptul că din dosar nu rezultă că declarațiile date în cursul urmăriri penale de către persoanele a căror audiere nu s-a putut efectua în cursul judecății nu poate fi primit, din moment ce instanța a menționat în încheiere că procedează potrivit art. 327 C. pr. pen. și dă citire declarației martorului dată în faza de urmărire penală (f.413, f. 290).
Pentru mențiunile din încheierea de ședință nu este necesară o altă dovadă, suplimentară, care să ateste caracterul efectiv al mențiunilor, deoarece însăși încheierea de ședință reprezintă un proces-verbal al procedurilor efectuate în cursul ședinței de judecată.
Critica referitoare la obligația primei instanțe de a se pronunța privitor la achitare în temeiul art.10 alin.1 lit. d C. pr. pen. este nefondată pentru că, în speță, s-a invocat, și toți inculpații au solicitat, admiterea excepției prescripției răspunderii penale (f.443) pentru infracțiunile de încăierare, prev. de art. 322 alin.1 C. pen., și fără ca vreunul dintre inculpați să ceară continuarea procesului penal conform art. 13 alin.1 C. pr. pen.; doar în această ipoteză legală se poate pronunța achitarea lucru expres prevăzut în art. 13 alin.2 C. pr. pen. și doar dacă există unul din cazurile prev. de art.10 lit. a-e C. pr. pen.
Inculpatul recurent C. N. Ș. a mai criticat soluția de condamnare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și
liniștii publice, prev. de art. 321 alin.1 C. pen., însă contribuția sa nu s-a redus doar la împingerea din autoturism a unui agent de poliție care încerca să scoată cheia din contactul autoturismului; din probe (f. 264,265) rezultă că toți inculpații au coborât din autoturism și au început să o lovească pe partea vătămată B. și celelalte părți vătămate.
Motivul de recurs invocat de către inculpații recurenți potrivit căruia infracțiunea prev. de art. 321 alin.1 C. pen. nu este probată este contrazisă atât de
către martorii audiați - f. 264;288- de părțile vătămate, cât și de planșele cu fotografii efectuate cu ocazia cercetării la fata locului, din care se observă urme de sânge, geamul spart etc. Este neîndoielnic că inculpații au produs scandal în cele două localități, s-au manifestat violent și au tulburat relațiile pașnice în mod intenționat. De aceea nu poate fi primit nici motivul de recurs prin care s-a invocat schimbarea în întregime a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea de încăierare, prev. de art. 321 C. pen. și constatarea prescripției acesteia;pentru același motiv nu poate fi primită susținerea lipsei de pericol social al faptelor invocată de inculpatul recurent C. .
Critica subsidiară a inculpatului recurent M. I. A. vizând reducerea pedepsei de 1 (un) an închisoare este netemeinică, fiindcă lipsa antecedentelor penale și conduita pe parcursul procesului penal au fost apreciate la individualizarea modalității de executare a pedepsei prin suspendarea condiționată a acesteia față de toți inculpații recurenți.
Afirmația că acțiunea civilă s-a prescris odată cu acțiunea penală exercitată pentru infracțiunea de încăierare nu este legală, fiindcă potrivit art. 16 lit. c din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă lege sub care a început să curgă termenul de prescripție introducerea unei cereri de chemare în judecată întrerupe curgerea termenului prescripției dreptului la acțiune, semnificație pe care în procesul penal o are constituirea de parte civilă, constituire efectuată de părțile vătămate din speță încă din cursul urmăririi penale; un alt argument de text în sprijinul întreruperii prescripției civile îl reprezintă dispozițiile art.19 alin.2 C.pr.pen. în sensul că judecata în fața instanței civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.
Ca atare recursurile inculpaților sunt nefondate.
Contrar susținerilor părților vătămate recurente, pedeapsele de câte 1 (un) an închisoare aplicate inculpaților au fost individualizate cu respectarea tuturor criteriilor generale și speciale, prev. de art. 72 C. pen.; în concret, prima instanță a luat în considerare pentru fiecare inculpat atitudinea de nerecunoaștere a faptelor adoptată atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății; în speță, nu poate fi reținută circumstanța agravantă prev de art. 75 alin.1 lit. c C. pen. pentru că infracțiunea de încăierare, prev. de art. 322 C. pen. pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, presupune participarea mai multor persoane, astfel încât circumstanța comiterii faptei de către trei sau mai multe persoane este deja inclusă în conținutul constitutiv al uneia dintre fapte.Împrejurarea ulterioară că s- a constatat prescripția răspunderii penale nu justifică revalorificarea acestei
împrejurări de fapt prin reținerea circumstanței la infracțiunea concurentă.
Efect al împrejurării participării mai multor autori la comiterea infracțiunii de încăierare îl constituie faptul că recursul părților civile este fondat sub latura civilă a cauzei, deoarece, inculpații răspund în solidar conform art. 1003 C. civil anterior pentru repararea prejudiciului către părțile vătămate. Susținerile inculpaților recurenți că, fiind prescrisă răspunderea penală pentru infracțiunea de încăierare este prescrisă și răspunderea civilă sau că infracțiunea de ultraj la bunele moravuri și tulburarea liniștii și ordini publice, prev. de art. 322 C. pen. nu poate întemeia obligarea la despăgubiri, pentru că nu există părți vătămate la această infracțiune va fi înlăturată de către Curte.
Părțile vătămate s-au constituit părți civile, inclusiv S. C. J. de Urgentă O., pentru prejudiciile morale și materiale cauzate de leziunile produse ca urmare a infracțiunilor de lovire sau alte violențe și de vătămare corporală din care s-a schimbat încadrarea juridică în infracțiunea de încăierare, deci nu pentru infracțiunea de ultraj conta bunelor moravuri, prev. de art. 322 C. pen.
Potrivit art. 346 alin.4C. pr. pen., instanța penală nu soluționează acțiunea civilă doar atunci când pronunță achitarea pentru cazul de prev. de art. 10 alin.1 lit. b C. pr. pen. fapta nu este prevăzută de legea penală, ori când pronunță încetarea pentru vreunul dintre cazurile prev. de art. 10 alin.1 lit. f și g C. pr. pen. sau în caz de retragere a plângerii prealabile; reiese că în cazul încetării procesului penal pentru prescripție, prev de art. 10 alin.1lit.g C. pr. pen. instanța este obligată să soluționeze latura civilă a cauzei, ca atare latura civilă nu este prescrisă.
Sub aspectul cuantumului daunelor morale de 30.000 lei către partea civilă
B. A. E. și de 35.000 lei către partea civilă S. I. Curtea constată că, tocmai raportat la numărul zilelor de îngrijiri medicale la internările ocazionate și la suferințele fizice și psihice cuantumul este just individualizat; prima instanță a ținut seama pentru prima parte civilă de aspectele invocate în recurs referitoare la lipsa parțială a dentiției, cicatricea produsă și durerile faciale, iar pentru cea de a doua parte civilă recurentă, Ș. I., a luat în considerare fractura suferită a
maxilarului inferior și imobilizarea maxilarului urmată de modificarea regimului alimentar.
Este nefondată afirmația că instanța nu a analizat cererea de acordare către partea civilă B. A. E. a daunelor materiale de 5.9296 lei formulată la termenul din 14 aprilie 2010; în mod temeinic s-a acordat suma de 1.000 lei daune materiale, deoarece nu se puteau acorda toate sumele din constituirea de parte civilă depusă în cursul urmăririi penale (f. 254) chiar dacă acestea au fost însoțite de acte; astfel, costul estimativ al protezei și al refacerii fizionomiei nu au caracter cert chiar dacă este înscris într-o scrisoare medicală; onorariul de 1.675 lei din cursul urmăririi penale nu face parte din latura civilă a cauzei;costul alimentației speciale trebuie dovedit neputând fi estimat doar pe baza certificatului medico-legal care nu îl cuantifică.
Ca atare, cei 1.000 lei reprezintă suma daunelor materiale dovedite cu chitanțe și documentele de la dosar:consultație medicală, costul a trei dinți și venitul nerealizat.
Așa fiind în baza art. 38515pct.1 lit. d C. pr. pen. va admite recursurile părților civile S. I. și B. A. E., va casa parțial sentința și va înlătura dispozițiile privind obligarea inculpaților în cote egale la plata daunelor materiale și morale și va dispune obligarea inculpaților în solidar
Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
În temeiul art. 38515pct.2 lit. b C. pr. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 și 3 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursurile declarate de părțile civile Ș. I., domiciliat în M., nr.203, jud. S. și B. A. E., domiciliat în O., str. M. C. nr.252, jud. Bihor împotriva sentinței penale nr.194/_ a Judecătoriei Ș. S., pe care, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d C. pr. pen., o casează doar sub aspectul laturii civile, și rejudecând:
Înlătură dispoziția privind obligarea inculpaților în cote egale la plata daunelor materiale și morale, în cuantumul stabilit de prima instanță, către toate părțile civile și dispune obligarea inculpaților în solidar la plata daunelor materiale și morale, în cuantumul stabilit de prima instanță, către toate părțile civile.
Menține obligarea inculpaților în cote egale la plata cheltuielilor judiciare de 1000 lei către partea civilă B. A. E. .
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații C. N. -Ș., domiciliat în C. -N., str.Dinu Lipatti nr.23, jud. C., M. I. -A., domiciliat în Ș. S., str. P., nr.36, bl.7, et.4, ap.25, jud. S. și B. S., domiciliat în Ș. S., str. Gh. Lazăr, bl.L.19, et.3, ap.13, jud. S., împotriva aceleiași sentinței penale.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C., suma de 900 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu, respectiv câte 300 lei pentru av. Ancheș D. -Ionela, av. Andrașoni D. și av. M. Gligor.
Obligă inculpații M. I. -A. și B. S. la câte 700 lei ─ din care câte 300 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu─, iar pe inculpatul C. N. - Ș., la 500 lei ─ din care 100 lei reprezintă onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu ─ cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat în recursurile părților civile rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
1. C. I. C. M. DP
  GREFIER,
  1. BIA. H.

Red. C.V./dact. V.R.

2 ex./_

Jud. fond. S. L.

← Decizia penală nr. 1233/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri...		Infracțiuni cu carduri bancare. Decizia penală nr. 118/2013. →

Decizia penală nr. 351/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 351/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice