Decizia penală nr. 681/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.681/R/2013
Ședința publică din 20 mai 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
SS
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul M. M. L. împotriva sentinței penale nr.200 din 20 februarie 2013 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de armă letală fără drept, prev. și ped. de art.133 din Legea nr.295/2004, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art.321 al.1 și 2 C.pen., cu aplic.art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. M. L., asistat de către apărători aleși, av. Ban Tiberiu și Pânzaru Anatol, ambii avocați din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul M. M. L., arată că își însușește recursul declarat de către apărătorul său.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului M. M. L. , av. Ban Tiberiu, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune în temeiul art.334 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a faptei imputate inculpatului, reținându-se infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri, în forma simplă prev. de art. 321 al.1 C.pen. și nu cea calificată prev. de art.321 al.2 C.pen.
De asemenea, critică hotărârea primei instanțe și în ce privește greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.
În motivarea recursului, susține că se impune a face trimitere și a analiza latura obiectivă a infracțiunii, deoarece, într-adevăr, diferența dintre varianta simplă și cea agravantă, este dată de gravitatea tulburării ordinii și liniștii publice. Este vorba despre elementul material care se referă la actele de executare și lezarea valorilor sociale ocrotite de lege.
Pentru că legiuitorul nu precizează noțiunea de tulburare gravă a ordinii și liniștii publice, arată că acest atribut revine exclusiv instanței.
Critică împrejurarea că prima instanță a înlăturat ca neîntemeiată solicitarea apărării de a schimba încadrarea juridică. Susține că atunci când se pune problema analizării distincțiilor între cele două modalități normative, trebuie avute în vedere câteva criterii. Este foarte adevărat că prima instanță la fila 5 din considerentele hotărârii, face referire la aceste criterii de delimitare între
forma de bază și cea calificată, însă, nu se pronunță în totalitate asupra tuturor acelor element, care duc la diferențierea formei calificate de forma simplă.
Solicită a se constata că faptele din speță s-au comis departe de spațiul comercial, într-un sector în care nu erau nici un fel de magazine sau spații comerciale. Din schița depusă la dosar, se poate constata că între locul în care s- a comis acea împușcătură și spațiul comercial, este o distanță de aproximativ 40 m.
Solicită a se reține că faptele s-au consumat într-un interval de 5 minute, martorii audiați în cauză arătând că au auzit un zgomot specific unor petarde, după care s-a instalat liniștea. Celelalte urmări pe care le produce această faptă trebuie să determine o gravă lezare a ordinii și a liniștii publice, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză..
Apreciază judicioasă solicitarea de schimbare a încadrării juridice, cu consecințe asupra tratamentului sancționator.
Apărătorul ales al inculpatului M. M. L., av.Pânzaru Anatol, în ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, arată că acesta vizează modul în care instanța a aplicat pedeapsa inculpatului, respectiv sporul de 3 luni, în condițiile în care s-a admis cererea inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen.
În susținerea recursului arată că legiuitorul a prevăzut concursul de infracțiuni, dar nu consideră că singurul argument care poate fi luat în considerare este gravitatea faptelor de care este învinuit inculpatul, deoarece fapta este săvârșită de o persoană, astfel că, în condițiile legale, instanța nu a
luat în considerare că faptele prezintă un grad de pericol social scăzut.
Pe de altă parte, la stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte, s- a luat în considerare aspectul gravității acestor infracțiuni.
În speță, fiind vorba de concurs ideal de infracțiuni, nu putem vorbi de o perseverență infracțională.
Nu în ultimul rând, susține că deși prima instanță a constatat circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv că are o vârstă de 40 de ani, este căsătorit și are doi copii minori în întreținere, precum și împrejurarea că este administrator al unei societăți comerciale cu un nume cunoscut în mun. C. -N.
, cu toate acestea, a dispus aplicarea sporului de 3 luni de zile.
Solicită a se observa că pedeapsa stabilită inculpatului este cea de minim de 2 ani închisoare pentru una dintre infracțiuni, în condițiile în care instanța de fond analizează acele circumstanțe care au legătură cu persoana inculpatului.
Se poate observa că art.320/1 C.pr.pen., exclude aplicarea unor circumstanțe atenuante vis-a-vis de persoana inculpatului care face obiectul procesului penal. În speță, este o situație mai specială, întrucât inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanța pronunțându-se cu inculpatul aflat în stare de deținere. În această situație, subliniază că a exclus orice posibilitate de a specula acele drepturi procesuale pe care le are un inculpat în faza de urmărire penală, tocmai pentru a nu da posibilitatea interpretării demersurilor apărării ca un abuz de drept. Pe de altă parte, inculpatul a recunoscut chiar din primul moment fapta comisă.
Consideră ca în virtutea art.320/1 C.pr.pen., această pedeapsă trebuia să fie scăzută sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că inculpatul nu a avut antecedente penale până la data producerii evenimentelor.
Solicită a se lua în considerare că din toate punctele de vedere și toate aprecierile făcute de legiuitor, se impunea condamnarea inculpatului la o pedeapsă sub minimul stabilit de lege și fără aplicarea vreunui spor.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, arată că instanța de fond a apreciat că modalitatea de executare prev. de art.86/1 C.pen., este în măsură
să justifice sancțiunea aplicată inculpatului. În schimb, apărarea apreciază că modalitatea de executare prev. de art.81 C.pen. este aplicabilă în speță, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă și a făcut toate demersurile pentru a se reintegra în familie și societate.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală sub toate aspectele de fapt și de drept.
Solicită analizarea criticilor aduse, din perspectiva motivării primei instanțe, pe care, raportat la argumentația susținută în fața instanței de recurs, o consideră suficientă pentru a justifica soluția dată.
În susținerea poziției procesuale arată că, în cuprinsul hotărârii instanța face o descriere completă și judicioasă, care reflectă într-un mod extrem de fidel situațiile probațiuni cauzei, atât a situației de facto cât și din perspectiva interpretării elementelor constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Prin urmare, apreciază că dispozițiile art.321 al.2 C.pen., sunt incidente în cauză deoarece în această speță, împrejurările dovedite în dosar conduc la concluzia existenței urmării, constând în tulburarea gravă a liniștii publice presupusă de textul incriminator. Aspectul legat de existența sau nu, a unui anumit număr de persoane în spațiul public în care s-a petrecut activitatea infracțională, apreciază că nu este important, în contextul celorlalte circumstanțe care au fost dovedite, ca fiind elemente ce au putut duce la rezultatul activității infracționale a inculpatului.
Are în vedere că instanța a precizat aceste elemente și s-a făcut o referire expresă la toate împrejurările care au condus la reținerea al.2 al art.321 C.pen., reținând corect pericolul semnificativ ridicat al faptei comise, din perspectiva gradului ridicat al intensității tulburării, raportat la elementele care caracterizează această speță.
Susține că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii în forma agravantă.
De asemenea, instanța a procedat la o analiză corectă și judicioasă a gradului de pericol social al faptelor comise, evaluând corect împrejurările care au stat în final la baza pronunțării unei soluții, raportat la pedepsele aplicate
Totodată, instanța a valorizat substanțial tot ceea ce se putea reține de natură atenuantă în favoarea inculpatului.
Prin urmare, solicită respingerea cererilor de reținere de circumstanțe atenuante și reducerea sub minim a pedepsei aplicate.
În ce privește sporul aplicat, apreciază că este redus, având în vedere limitele textelor de lege care permit aplicarea acestuia, procedeul juridic ales de prima instanță având o confirmare jurisprudențială substanțială.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, susține că raportat la aserțiunile legate de pericolul social concret ridicat al faptelor comise, se justifică modalitatea de executare care îndeplinește toate condițiile referitoare la funcțiile pedepsei, la ideea de realizare a unei reeducări a inculpatului, care nu se poate realiza decât prin impunerea unor măsuri de supraveghere care să conducă inculpatul la conștientizarea activităților infracționale, a valorilor încălcate, a urmărilor pe care le puteau produce și, în final, să genereze efectul pe care legiuitorul l-a avut în vedere.
Așa fiind, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Apărătorul ales al inculpatului M. M. L., av. Pânzaru Anatol, în replică, arată că instanța trebuie să ia în considerare și atitudinea inculpatului anterioară săvârșirii faptelor din prezentul dosar..
Inculpatul M. M. L. , având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise. Solicită reducerea pedepsei.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 200 din data de_ a Judecătoriei C. -N., pronunțată în dosar nr._ , s-a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată ca fiind nefondată.
În baza art. 321 al. 1 și 2 din C.pen. cu aplicarea art. 320^1 din C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpatului M. M. L. , fiul lui fiul lui M. și V., născut la data de_ în Zalău, jud. Sălaj, domiciliat în mun. C. -N., str. I.
M. nr. 23, ap.1, jud.C., CNP 1. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.
În baza art. 133 din Legea 295/2004 cu aplicarea art. 320^1 din C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpatului M. M. L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă letală fără drept.
În baza art. 33 lit. b din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni.
În temeiul art. 34 al.1 lit.b din C.pen. s-au contopit pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 an i ș i 3 lun i înch iso are .
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 al.1 lit. a teza a II-a din C.pen. pe perioada prevăzută de art. 71 al.2 din C.pen.
În baza art.86^1 și 86^2 din C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatul M. M. L. și s-a stabilit termenul de încercare de 5 ani.
În baza art.71 al.5 din C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii dispuse.
În baza 86^3 al. 1 și 3 din C.pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare a domiciliului, reședinței sau locuinței și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență;
În baza 359 din C.p.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M. M. L., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 decembrie 2012 până la data de 20 februarie 2013.
În baza art. 118 al. 1 lit. b din C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a unei arme de vânătoare cu alice marca Rizzini mod. BR552 seria 73449 cal. 20 mm, a cinci cartușe de vânătoare cal. 20 mm și două tuburi de cartușe cal. 20 mm, toate ridicate de la inculpate și aflate la IPJ C. sub dovada nr. 20111004 (f.107 dos. UP).
În baza art. 191 al. 1 din C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele stare de fapt:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul M. M. L. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de armă letală fără drept prev. de art.133 din Legea 295/2004 și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 al. 1 și 2 din C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-au reținut faptele inculpatului M. M. L. care la data de_ in jurul orei 17.30 a intrat în incinta Complexului Comercial Galeriile Ferdinand din mun. C. -N. situat pe str. Regele Ferdinand nr. 6 și cu o armă letală cu destinația de vânătoare a executat doua focuri în plan orizontal, într-un panou rulant din aluminiu cu intenția de a intimida angajații complexului, tulburând în mod grav liniștea și ordinea publică, întrucât la acel moment în incinta complexului se aflau mai multe persoane.
Instanța de fond a reținut că prin încheierea penală nr. 133/C/A/2012 din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. M. L. pe o durata de 29 de zile, în temeiul art.1491, art.143, art.148 lit. f C.pr.pen., asigurându-i-se drepturile procesuale cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, prin ascultarea inculpatului în prezenta apărătorilor desemnați din oficiu. Măsura a fost prelungită prin încheierea penală nr. 6/C/A/14 ianuarie 2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca. Legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate împotriva inculpatului Ciceu Petru M. a fost verificată, în temeiul art. 300^1 din C.p.p., prin încheierea din data de 12 februarie 2013.
La termenul de judecată din data de 19 februarie 2012 inculpatul a declarat că dorește să beneficieze de disp. art. 320^1 din C.p.p.
Instanța de fond a audiat inculpatul, a admis cererea și analizând actele din dosarul de urmărire penală a reținut următoarele:
La dosarul cauzei sunt probe din care rezultă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, respectiv recunoașterea faptelor de către inculpat, chiar și lacunar și nuanțat, care se coroborează cu procesul de cercetare la fața locului, procesul-verbal de consemnare a primelor declarații ale persoanelor găsite la fața locului, procesul verbal de identificare a autovehiculului condus de către inculpat și de ridicare a armei și muniției, declarațiile martorilor Stor I. Adelina, Stor R. B., Urs Zoita Bondi Iolanda, C. G. Sile, M.
M. și Roșca M. Melania.
La data de_, în jurul orei 1730inculpatul a intrat în incinta Complexului Comercial Galeriile Ferdinand din municipiul C. -N., spațiu aflat în proprietatea unei societăți comerciale la care inculpatul este asociat și, pe fondul unor discuții contradictorii cu soția sa și apoi cu angajații pe care îi suspecta că sustrăgeau din gestiune, cu o armă letală de vânătoare, pe care a luat-o din autovehiculul cu care a venit și care era parcat în apropiere, a executat două focuri de armă în plan orizontal într-un panou rulant din aluminiu, în condițiile în care în interiorul complexului erau mai multe persoane printre care și cei doi copii ai inculpatului, starea de temere și frica creată în rândul celor prezenți fiind mare. Cu privire la locul de unde au fost executate cele două focuri de armă, din procesul-verbal de cercetare la fața locului și din fotografiile anexate, s-a reținut că inculpatul a intrat pe ușa de acces în magazin din b-ul Regele Ferdinand și a traversat culoarul principal care are în stânga și în dreapta două spații comerciale. Culoarul principal se continuă până la scările rulante ce conduc spre etajul superior, precum și în spatele scărilor rulante unde sunt amenajate alte spații comerciale, care, la acea dată erau închise cu grilaje
metalice, după care culoarul se închide cu un alt grilaj metalic. Inculpatul a traversat culoarul principal, trecând pe lângă scara rulantă și ajungând în spațiul delimitat de grilaje metalice. Aici a executat cele două focuri de armă, dovadă fiind urmele materiale fixate odată cu cercetarea la fața locului (f.21 dos. UP). În ciuda susținerilor inculpatului și a fotografiilor locului realizate ulterior săvârșirii faptelor, acel spațiu nu era delimitat în vreun fel și era foarte bine accesibil oricărei persoane care intra în magazin.
Organele de poliție au sosit la fața locului după ce a fost apelat serviciul de urgență 112 și din procesul verbal de la fila 15 dos. UP și din declarațiile
inculpatului reținem că în perioada imediat anterioară, inculpatul s-a confruntat cu mai multe probleme familiale, fiind despărțit în fapt de soția sa. Soția
inculpatului a declarat că în ultima perioadă inculpatul a consumat frecvent băuturi alcoolice și a avut un comportament verbal violent spunându-i la un moment dat nu cred că vei prinde Crăciunul.
Din declarațiile martorilor Stor Paul B. s-a reținut că în urmă trei săptămâni, înainte de data de 19 decembrie 2012, inculpatul a introdus autovehiculul marca Land Rover în interiorul magazinului cu scopul declarat de a-l vinde și a ascultat muzica la un volum ridicat în timp ce consuma băuturi alcoolice.
Cu privire la elementele de fapt obiective instanța de fond a reținut că inculpatul purta în mașina cu care se deplasa prin oraș o armă letală de vânătoare și separat muniția. Inculpatul susține că odată cu mutarea sa din locuința conjugală și-a luat și armele, însă dulapul metalic în care le ținea a rămas la locuința conjugală. Împrejurarea că arma era în portbagajul mașinii cu care circula în mod frecvent s-a datorat faptului că avea programată o partidă de vânătoare care a fost contramandată. Mutarea sa din locuința conjugală a fost fără îndoială provizorie și determinată de anumite disensiuni, însă s-a constatat că inculpatul și-a luat și armele de vânătoare, ceea ce implică faptul că pasiunea sa pentru vânătoare ocupă un loc esențial. Inculpatul știa foarte bine modul și locul în care trebuie păstrate armele letale, iar instanța de fond a apreciat că pasiunile nu se uită pur și simplu în portbagajul mașinii cu care inculpatul circula frecvent. O astfel de împrejurare, nu poate fi interpretată în mod rezonabil, decât prin aceea că inculpatul purta în mașină un obiect pe care îl folosește și de care considera că avea nevoie. Concluzia este întărită de mersul evenimentelor. Astfel, pe fondul tensiunilor anterioare, inculpatul ridică suspiciunea de sustragere din gestiune de către angajați la un nivel al certitudinilor, amenință verbal că dacă mai furați nu știu ce vă fac (declarația martorei Bondi Iolanda - fila 74 dos. UP) și iese din magazin pentru a se întoarce imediat având asupra sa arma frântă (declarația martorei Bondi Iolanda - fila 76 verso), o încarcă în timp ce se deplasează în interiorul magazinului și execută două focuri într-un grilaj metalic, ce desparte spațiul comercial public de un spațiu accesibil angajaților, folosind proiectile cu rază mare de dispersie. În magazin, la acel moment erau angajații, soția inculpatului, cei doi copii minori ai
inculpatului și câțiva clienți (declarația martorei Stor I. - filele 67-68 dos. UP).
La momentul sosirii organelor de poliție martora M. M. era în stare de șoc, iar angajații erau speriați. Starea de șoc a martorei era evidentă de vreme ce tocmai martora, soția inculpatului, a sesizat telefonic organele de poliție.
Cu privire la încadrarea juridică a faptelor instanța de fond a avut în vedere cu prioritate întregul mers al evenimentelor, pentru a decela semnificația juridică a faptelor. Este cert că al. 2 al art. 321 din C.pen. se referă la același gen de fapte ca și în cazul al. 1, însă consecințele lor au un grad semnificativ ridicat al intensității, provocând astfel o tulburare gravă a liniștii și ordinii publice. Dintru început s-a reținut că aceeași faptă, chiar și în condiții de similaritate, nu
prezintă aceeași semnificație juridică indiferent de locul și epoca săvârșirii ei. Cele două dimensiuni sunt esențiale mai cu seamă în cazul art. 321 din C.pen.
Având în vedere criteriile judicioase expuse de apărare, instanța de fond a reținut că faptele inculpatul nu se circumscriu numai momentului executării celor două focuri de armă în spațiul situat pe coridorul principal, dar într-un perimetru ce ține de culoarul principal, dar cu spațiile comerciale închise. Teatrul evenimentelor care trebui decelat din perspectiva art. 321 din C.pen. debutează de la momentul în care inculpatul ridică arma din autovehiculul parcat pe b-dul Regele Ferdinand, se deplasează pe stradă cu arma în mână, chiar dacă o distanță relativ mică, după care intră în magazin în spațiul accesibil publicului și în care erau clienți, angajați și copii săi. În acest spațiu încarcă arma și continuând același gest ostentativ, din apropierea scărilor rulante execută cele două focuri de armă în plan orizontal spre grilajul metalic de la capătul culoarului. Gesturile inculpatului nu pot avea altă semnificație și alt scop, decât acela de a provoca în mod voit teamă, panică și insecuritate. Încărcarea armei din mers, trecând pe lângă persoanele care se aflau în cele două spații comerciale de la intrarea în magazin, este un gest ostentativ care în mod invariabil captează atenția tuturor și trezește o teamă, fiind cu totul imprevizibil deznodământul. Pe de altă parte, instanța de fond a arătat că are îndoieli serioase că inculpatul, înainte de a pune în operă rezoluția infracțională, ar fi numărat persoanele care se află în acel moment în magazin pentru a avea grijă că le va speria numai pe angajatele, pe care le bănuia de săvârșirea unor fapte păgubitoare în dauna sa. Pe lângă împrejurarea, desigur estimativă și de aceea lăsată în subsidiar, că inculpatul a fost văzut de un număr nedeterminat de persoane care circulau pe b-ul Regele Ferdinand la momentul în care inculpatul se deplasa cu arma în mână de la mașină la intrarea în magazin, ecoul faptelor sale nu poate fi neglijat. Ne situăm într-un oraș, care nu se confruntă frecvent cu evenimente ce implică executarea de focuri de armă în spații publice și de aceea, astfel de gesturi creează un impact pregnant. Totodată, împrejurarea că inculpatul a executat cele două focuri de armă în prezența sau în preajma celor doi copii minori, vine să amplifice sentimentul inerent de insecuritate. Acestea sunt considerentele pentru care instanța de fond a stabilit că încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este cea dată prin rechizitoriu, respingând cererea de schimbare a încadrării juridice ca fiind neîntemeiată.
Faptele inculpatului M. M. L. care, la data de_ in jurul orei
17.30 a intrat în incinta Complexului Comercial Galeriile Ferdinand din mun.
C. -N. situat pe str. Regele Ferdinand nr. 6 din C. -N., cu o arma letală cu destinația de vânătoare, cu care a executat doua focuri în plan orizontal într-un panou rulant din aluminiu, cu intenția de a intimida angajații complexului, tulburând în mod grav liniștea si ordinea publica, având în vedere și împrejurarea că la acel moment in incinta complexului se aflau mai multe persoane, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de uz de armă letală fără drept prev. de art. 133 din Legea 295/2004 și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 al. 1 și 2 din C.pen..
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut seama de prev. art.
72 din C.pen., a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile săvârșite de către inculpat și gradul ridicat al pericolului social al faptei, relevat de modul de concepere și punere în operă a planului infracțional relevat mai sus, probe în condițiile art. 63 al. 1 din C.p.p.
Din datele de la dosar s-a reținut că inculpatul este administrator la o societate comercială longevivă, activitatea acesteia fiind de notorietate cel puțin locală. Totodată inculpatul este o persoană instruită și are doi copii minori în întreținere. Încercând să disimuleze sau să surmonteze anumite stări care au
născut conflicte, inculpatul consumă cantități însemnate de alcool care, alăturate stării de spirit au dat naștere unor tulburări de comportament atipice pentru acesta. Cu toate acestea, violența cu care inculpatul a pătruns în spațiul infracțional și indiferența manifestă față de consecințele faptelor sale, au condus spre concluzia necesară că nu pot fi reținute în cauză circumstanțe atenuante.
Instanța de fond a avut în vedere toate argumentele cu privire la faptă și persoana inculpatului, așa cum au fost reținute mai sus și în baza art. 321 al. 1 și 2 din C.pen. cu aplicarea art. 320^1 din C.p.p. a fost condamnat inculpatul M.
M. L. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice.
În baza art. 133 din Legea 295/2004 cu aplicarea art. 320^1 din C.p.p. a fost condamnat inculpatul M. M. L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă letală fără drept.
În baza art. 33 lit. b din C.pen. s-a constatat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului ideal de infracțiuni, fiind săvârșite prin aceeași acțiune.
În temeiul art. 34 al. 1 lit. b din C.pen. au fost contopite pedepsele de 2 ani închisoare și 1 an închisoare, s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare care a fost sporită cu 3 luni închisoare, având în vedere gravitatea fiecărei fapte săvârșite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 71 al. 2 din C.pen. au fost interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a C. pen. pe perioada prev. de art. 71 al. 2 din C.pen., ținând seama de gravitatea faptei care creează o incompatibilitate morală și juridică cu calitatea de ales în cadrul autorităților publice.
Raportat la persoana inculpatului, activitatea infracțională este consecința directă a stării sale de sănătate și nu s-a identificat tipologia clasică a unui infractor.
La acest punct, instanța de fond a valorificat împrejurările care delimitează raportarea inculpatului la faptele pe care le-a săvârșit și la contextul subiectiv care a determinat în măsură substanțială săvârșirea lor. Instanța nu a ignorat numărul impresionant de caracterizări favorabile inculpatului din partea unor persoane, asupra onestității cărora instanța de fond nu a avut motive să se îndoiască. Modul în care este perceput inculpatul în spațiul social relevant este congruent cu împrejurarea că este o persoană instruită, cu abilități manageriale.
În baza art. 86^1 și 86^2 din C.pen., ținând seama de aprecierile de mai sus și considerând că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpat și că acesta, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție nu va săvârși alte infracțiuni, însă apreciind că sunt necesare luarea unor măsuri de supraveghere a comportamentului social viitor, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului M. M.
L. pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 71 al. 5 din C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
Raportat la natura infracțiunilor săvârșite și la caracterul lor repetitiv în condițiile unei patologii medii, dar augmentată de consumul excesiv de alcool, s- au impus măsuri suplimentare de supraveghere, astfel încât în baza art. 86^3 al. 1 și 3 din C.pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere menționate în dispozitiv.
S-a făcut aplicarea dispoz. art. 359 din C.p.p.
În temeiul art. 350 al. 3 lit. b din C.p.p. s-a dispus punerea de îndată a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 al.1 din C.pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării inculpatului din data de 19 decembrie 2012 până la data de 20 februarie 2013.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs inculpatul M. M. L. solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecând: schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art.321 alin.1 C.pen. în infracțiunea prev. de art.321 alin.2 C.pen.; reducerea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare din cele două infracțiuni, urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit. a și c C.pen., iar în urma contopirii pedepselor, să nu se aplice nici un spor pedepsei rezultante; stabilirea unei modalități de executare a pedepsei mai puțin restrictive - suspendarea condiționată.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele:
cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei de ultraj contra bunelor moravuri din infracțiunea în formă simplă în infracțiunea în forma agravantă, în mod greșit instanța a apreciat că nu este justificată și a respins-o, în condițiile în care, în cauză: nu sunt probe la dosar care să dovedească că arma a fost încărcată în spațiul public al complexului ori că inculpatul ar fi fost observat de vreo persoană cu arma în mână pe stradă sau că au fost prezente un nr. mare de persoane în spațiul în care s-au tras focurile de armă; apoi, ca și criterii de distincție între cele două forme ale infracțiunii, instanța nu a avut în vedere amploarea mediului social în care s-a produs tulburarea - mediul social ultragiat s-a redus la câteva persoane, natura mediului social - nu a fost vorba în cauză de manifestări culturale, artistice ori spații comerciale, durata în timp a faptei - câteva minute, intensitatea efectelor, efectivele forțelor de poliție utilizate - reduse, în cauză. De asemenea, neîntemeiat instanța a raportat amploarea evenimentului la mediatizarea cazului și nu la reacția concretă a persoanelor, care l-au perceput nemijlocit și asupra cărora, conform probelor, nu a produs o stare de temere și de frică.
în cauză, în mod nejustificat s-a aplicat un spor de pedeapsă rezultantei contopirii, în condițiile în care faptele au fost comise în concurs ideal, prezintă un grad de pericol social redus - reliefat de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor și, oricum, gravitatea faptelor a fost avută în vedere la momentul stabilirii pedepsei pentru fiecare faptă, ce nu s-a considerat a fi sporită până la maximul ei special;
s-a apreciat, sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, că instanța de fond putea să rețină în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 alin.1 lit. a și c C.pen., iar ca modalitate de executare - suspendarea condiționată. Aceasta, deoarece, dincolo de gravitatea faptelor - pe care instanța trebuie să o aprecieze, în funcție de criteriile, mai sus arătate - nu se poate face abstracție de persoana inculpatului - cu o conduită anterioară în societate corespunzătoare, care a cooperat cu organele judiciare - recunoscând și regretând fapta, fără antecedente penale, având o societate comercială cu renume în oraș, cu o longevitate, pe care puține firme în România au reușit să o aibă, care se bucură de apreciere în mediul întreprinzătorilor din comunitate; este o persoană educată, integrată social - are o familie, doi copii minori în întreținere, iar evenimentul ce face obiectul cauzei a fost unul izolat, ce nu-l caracterizează. Față urmările efective ale faptelor, poziția de recunoaștere și regret, persoana inculpatului, care a efectuat 2 luni de închisoare în arest preventiv - suspendarea condiționată a executării pedepsei poate realiza scopul coercitiv și de reeducare al pedepsei.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea
dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată fondat recursul în cauză, în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului și modalității de executare, respectiv, la încadrarea juridică a faptei de ultraj contra bunelor moravuri dată prin rechizitoriu.
Astfel, sub acest din urmă aspect, Curtea constată că instanța a analizat și apreciat corect starea de fapt descrisă în actul de sesizare, încadrând-o juridic corespunzător în infracțiunile de uz de armă letală fără drept prev. de art. 133 din Legea 295/2004 și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice prev. de art. 321 al. 1 și 2 din C.pen.
Instanța a argumentat pe larg și a analizat în detaliu motivele pentru care este incidentă forma agravantă a infracțiunii prev. de art.321 alin.2 C.pen., și nu forma simplă prev. de art.321 alin.1 C.pen.
S-a considerat că fapta inculpatului comisă în contextul și condițiile precizate în rechizitoriu, a tulburat grav liniștea și ordinea publică, având în vedere nu numai momentul efectiv al tragerii focurilor de armă, ci întregul interval de timp al derulării incidentului, de la ridicarea armei din autoturism și până la momentul părăsirii incintei magazinului de către inculpat. Astfel, s-a luat în considerare că inculpatul a ridicat arma din autovehiculul parcat pe b-dul Regele Ferdinand din C. -N., s-a deplasat pe stradă cu arma în mână - chiar dacă o distanță relativ mică, așa cum s-a precizat și, chiar dacă, în această postură, nu l-a remarcat nimeni - această împrejurarea neavând o relevanță prea mare în economia factorilor ce au conturat ulterior, caracterul grav la tulburării ordinii publice, deși este greu de crezut că în zona și la ora respectivă ( în plin centrul orașului, într-o zonă intens circulată) nu a existat, cel puțin o persoană care să remarce prezența inculpatului cu arma în mână; inculpatul a intrat apoi în magazin în spațiul accesibil publicului și în care erau clienți, angajați și copiii săi, spațiu în care, a încărcat arma - rezultă din declarațiile martorilor și planșele foto de la dos. u.p. că spațiul în care au avut loc gesturile imediat anterioare tragerii focurilor de armă sunt în locuri accesibile publicului, chiar dacă, efectiv, la momentul respectiv, nu se afla vreo persoană chiar în acel loc, dar se aflau cu siguranță în spațiile deschise din apropiere - clienți, personal al magazinului și copiii inculpatului. Inculpatul a executat, după aceea, cele două focuri de armă
în plan orizontal spre grilajul metalic de la capătul culoarului.
În contextul în care, anterior reproșase amenințător angajaților că "îl fură";, gesturile inculpatului au fost, evident, făcute pentru provoca teamă, panică și insecuritate, indiferent dacă inculpatul a conștientizat câte persoane se aflau în magazin, fiind cert însă, că a conștientizat că, fiind deschis, în magazin se aflau, pe lângă angajați, și clienți, sau chiar și numai angajați.
Cum corect a punctat și instanța, fără a avea un rol determinant în evaluarea gradului de tulburare a ordinii și liniștii publice, nu poate fi neglijat nici ecoul faptelor inculpatului, într-un oraș, care nu se confruntă frecvent cu evenimente ce implică o astfel de doză de agresiune, comise în spații publice, în prezența sau în preajma unor minori, astfel de gesturi fiind de natură a crea un puternic impact și de a amplifica sentimentul de insecuritate.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, Curtea constată că s-au valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., avându-se în vedere: gradul de pericol social concret al faptelor comise - ridicat, raportat la natura infracțiunilor comise, importanța relațiilor sociale lezate; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile comise
- limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen.; persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta.
S-au aplicat astfel, pedepse în limite legale, cu puțin peste nivelul minimului special ( redus cu 1/3), în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.pen.
Curtea apreciază că nu se impune în cauză, a se da o eficiență mai mare decât cea reclamată de dispoz. art.320/1 C.pr.pen. împrejurării că inculpatul a fost sincer și a recunoscut fapta, pentru că ar însemna, pe de o parte, a se da o dublă semnificație acestei împrejurări, iar pe de altă parte, a lipsi practic de conținut dispoz. art.52 C.pen. privind scopul pedepsei.
Din aceeași rațiune, a asigurării realizării scopului pedepsei, nu se impune valorificarea ca circumstanță atenuantă nici a atitudinii anterioare a inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale sau faptul că se bucură de respect și apreciere în societate și comunitatea locală de afaceri deoarece, apreciem că acestea sunt, practic, atitudini firești, normale, ce trebuie să caracterizeze orice cetățean de bună credință și nu trebuie neapărat recompensate, făcut un titlu de glorie din aceste lucruri firești, în lipsa unor evidențieri cu totul speciale, care să reclame acest tip de clemență.
Se constată însă că, nu se justifică în cauză aplicarea unui spor la pedeapsa rezultantă, motivat doar prin gravitatea faptei, în condițiile în care, la momentul individualizării pedepsei pentru fiecare din cele două infracțiuni deduse judecății, instanța nu a considerat necesar, în virtutea acestei gravități, să aplice o pedeapsă orientată spre maximul special, iar pe de altă parte, nici nu poate fi amplificată artificial gravitatea faptelor sau periculozitatea infractorului, în virtutea pluralității de infracțiuni, dacă se are în vedere că este vorba, în fapt, de un concurs ideal de infracțiuni, acțiunea inculpatului fiind unică, dar cu efecte complexe și, aducând atingere unor multiple valori sociale și, nicidecum, nu denotă o perseverență infracțională.
Totodată, Curtea apreciază oportună și eficientă și modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, întrucât, raportat la natura infracțiunilor comise, relațiile sociale periclitate prin astfel de infracțiuni - se impune o monitorizare mai eficientă a inculpatului, o anumită perioadă, și din perspectiva asigurării scopului sancționator, dar și preventiv al pedepsei, precum și a conștientizării într-o mai mare măsură a faptelor comise și a consecințelor acestora pentru inculpat, a comportamentului viitor al acestuia.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată fondat recursul în cauză, doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, astfel că în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen. va fi admis, sentința atacată va fi casată în parte, sub acest aspect și, rejudecând în aceste limite, se va înlătura sporul de 3 luni închisoare aplicat pedepsei rezultante, pedeapsa de executat fiind de 2 ani închisoare.
În baza art. 385/17 rap. la art. 383 alin.2 C.pr.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 decembrie 2012 până la data de 20 februarie 2013.
În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial apărător din oficiu - av. M. O. - sumă ce se va plăti din FMJ.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate. Văzând și dispoz. art.192 alin.3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE M. IVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.385/15 pct.2 lit.d C.pr.pen. admite recursul declarat de inculpatul M. M. L., domiciliat în C. -N., str. I. M., nr. 23, ap.1, jud. C., împotriva sentinței penale nr. 200 din_ a Judecătoriei C. -N., pe care o casează, în parte, doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și, rejudecând în aceste limite:
Înlătură sporul de 3 luni închisoare aplicat pedepsei rezultante, pedeapsa de executat fiind de 2 ani închisoare.
În baza art. 385/17 rap. la art. 383 alin.2 C.pr.pen. deduce din durata pedepsei aplicate, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19 decembrie 2012 până la data de 20 februarie 2013.
În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, onorariu parțial apărător din oficiu - av. M. O. - sumă ce se va plăti din FMJ.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
ANA C. | M. Ș. | S. | S. |
GREFIER
M. B.
Red.A.C./Dact.H.C.
4 ex./_
Jud. fond: L. M.
| ← Decizia penală nr. 517/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri... | Decizia penală nr. 1374/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri... → |
|---|
