Decizia penală nr. 467/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ /a1
Cod operator cu caracter personal:3184
DECIZIA PENALĂ Nr. 467/R/_
Ședința publică din data de 30 decembrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE M. L.
Judecător R. M. Judecător A. Ț. Grefier M. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul A. L. I. , împotriva încheierii penale f.nr. din data de_, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei C. -N.
, prin care s-a dispus menținerea stării de arest preventiv dispusă față de inculpat.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. L. I., aflat în stare de arest la Penitenciarul Gherla, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.Ploscar L., cu delegație avocațială la dosarul cauzei.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror :
G. Prunean.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la solicitarea instanței, inculpatul arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri ori excepții de formulat, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului A. L. I., solicită instanței admiterea recursului declarat de inculpat împotriva dispozițiilor încheierii penale fără număr, din data de_ a Judecătoriei C.
-N., cu consecința casării încheierii atacate, iar rejudecând cauza solicită instanței să dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Consideră că motivarea instanței de fond este abstractă, nu face referire la situația inculpatului. În această motivare se reține faptul că inculpatul dă dovadă de perseverență infracțională, considerând că s-a copiat o motivare, care nu are legătură cu speța de față.
Solicită instanței să aibă în vedere faptul că inculpatul a fost sincer, nu are antecedente penale, pedeapsa ce se va aplica va fi una cu suspendare, având în vedere practica judiciară, considerând că nu se impune menținerea stării de arest.
Inculpatul este încadrat în muncă, iar prin prelungirea stării de arest acesta riscă să piardă locul de muncă, inculpatul având o fetiță de 8 ani de zile care are nevoie de tată și de veniturile acestuia.
În opinia sa rezonanța faptei a fost diminuată, organele abilitate au intervenit prompt, considerând că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpatul poate fi judecat în stare de libertate, solicitând instanței înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea, solicitând totodată acordarea onorariului avocațial din FMJ.
R. entanta M. ului Public, solicită instanței respingerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii penale f. nr. din data de_ a Judecătoriei C. -N., cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond, aceasta fiind temeinică și legală. Consideră că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent și impun privarea de libertate a inculpatului.
Inculpatul A. L. I., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie lăsat în stare de libertate, are un loc de muncă și un copil minor a cărei mamă este și ea arestată, regretă săvârșirea faptei, solicitând să fie lăsat în libertate să poată să își crească copilul.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală fără număr din data de_ a Judecătoriei C. -N., în temeiul articolului 3001, alin.1 din Codul de procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților A. D., fiul lui Dănuț și Salonica, născut la data_, cu același domiciliu str. Tulcea nr. 13, ap. 12, jud. C., posesor CI seria PC nr. 8., CNP 1. și A. L. I. , fiul lui L. I. și Eva C. ia născut la
data de_ în C. -N., jud. C., domiciliat în C. -N., str. S. Micu nr. 3, ap. 6, jud. C., posesor CI, seria KX nr. 6., CNP 1., deținuți în prezent în arestul IPJ C. și în temeiul articolului 3001, alin.3 din Codul de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților A. D. și A. L. I. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin încheierea penală nr.98/C/A/2013 din data de 24 noiembrie 2013 a Judecătoriei C. -N., a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații A. D. și A. L. I. în temeiul dispozițiilor articolului 1491
raportat la articolul 148, litera f din Codul de procedură penală și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 zile, începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.
Prin rechizitoriul nr.10785/P/2013 din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 din Codul P., patru infracțiuni de lovire și alte violențe faptă prev. și ped. de art. 180 alin. 2 din Codul penal, distrugere faptă ped. și prev. de art. 217 alin. 1 din Codul P. și portul fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 republicată, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul P. și cu aplicarea art. 37 lit. b din Codul P. și a inculpatului A. L. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice faptă prev. și ped. de art. 321 alin.1 din Codul P., lovire sau alte violențe faptă prev. și ped. de art. 180 alin. 2 din Codul penal și portul fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, a cuțitului, pumnalului, șișului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 republicată, totul cu aplicarea art. 33 lit. a din Codul P. .
Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanței în data de_ și s-a fixat primul termen pentru judecarea în fond a cauzei la data de_ .
În conformitate cu dispozițiile articolului 3001, alineatul 1 din Codul de procedură penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în cameră de consiliu, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Întrucât măsura arestării preventive a fost luată împotriva inculpaților pe o perioadă de 29 zile, iar executarea acestei măsuri a început la data de_ urmând ca ea să expire la data de_, în temeiul articolului 3001din Codul de procedură penală instanța s-a sesizat din oficiu în vederea verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților A. D. și A.
L. I. .
Sub aspectul legalității, analizând dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că luarea acestei măsuri preventive a avut loc cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condițiilor de fond cât și sub aspectul condițiilor de procedură și întinderii în timp a măsurii.
Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi menținută în
continuare față de ambii inculpați întrucât temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun și în continuare privarea de libertate a inculpaților. Instanța de fond a apreciat că probele administrate până în acest moment procesual, constând în concret în declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, procesele verbale de prindere în flagrant și de ridicare a cuțitului și săbiei de la inculpatul A. D., planșele foto, imaginile înregistrate de camerele de supraveghere, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico științifică, rapoartele de expertiză medico legală, certificatul medico legal constituie probe care pot fi considerate motive verosimile de bănuială că inculpații ar putea fi autorii faptelor pentru care sunt trimiși în judecată în prezenta cauză. Așadar instanța a reținut ca fiind îndeplinită condiția impusă de dispozițiile articolului 143 din Codul de procedură penală conform căreia luarea și implicit menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat presupune în mod obligatoriu existența unor probe temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care s-a propus arestarea sa.
Conform dispozițiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenția europeană a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 și prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituția României, este permisă restrângerea libertății persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana față de care s-a luat această măsură extremă, a săvârșit o infracțiune și fără a se ante pronunța și fără a aduce atingere prin această apreciere prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpații, întrucât doar prin hotărârea care se va pronunța în urma administrării tuturor probelor necesare pentru o justă soluționare a cauzei se va stabili nevinovăția sau vinovăția inculpaților în această cauză, - instanța de fond a apreciat că în speță, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal, există motive serioase de bănuială în sensul convenției.
Cu privire la dispozițiile articolului 148, litera f din Codul de procedură penală, care au fost reținute ca temei pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții pe care acest text legal le impune pentru că pe de o parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev. și ped. de art. 321 alin.1 din Codul P., infracțiune de care sunt acuzați inculpații este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru aprecierea pericolului pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere și natura faptei săvârșite, al cărei grad de pericol social abstract se reflectă în limitele legale ale pedepsei pentru că deși gradul de pericol social abstract nu trebuie confundat cu pericolul concret pe care lăsarea inculpatului în libertate l- ar prezenta pentru ordinea publică, nu se poate face abstracție de acesta când se analizează cea de-a doua categorie de pericol.
Instanța de fond a avut în vedere în acest sens, circumstanțele concrete în care au fost săvârșite faptele care imprimă atât faptelor cât și făptuitorilor un grad de pericol ridicat pentru că faptele au fost săvârșite în scop de răzbunare și intimidare a părților vătămate prin crearea unui sentiment de teamă față de inculpați, prin exercitarea de violențe grave, respectiv prin tăieri și împunsături cu cuțit și sabie, împotriva a patru părți vătămate, deși cunoșteau că persoanele pe care le vizau sunt agenți ai unei firme de pază, leziunile cauzate au necesitat mai multe zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, iar urmările faptelor au inclus și tulburarea liniștii publice într-o zonă circulată din municipiul C. -N., în timpul nopții.
Cu ocazia evaluării pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpaților este imperios necesară evaluarea persoanei acestora, iar sub acest aspect, în privința inculpatului A. D., instanța a avut în vedere modul în care a fost pregătită fapta, dar și faptul că deși a mai executat pedepse cu închisoarea inclusiv pentru infracțiuni comise cu violență, inculpatul nu și-a ameliorat conduita în societate.
În privința inculpatului A. L. I., instanța de fond a reținut că deși acesta n-a avut nici un motiv, nici măcar aparent, să intervină în conflictul în care a intrat coinculpatul, el a adoptat o conduită antisocială, implicându-se în conflict după ce s-a înarmat cu un obiect
periculos, o sabie, dar și faptul că acesta a mai fost anterior sancționat administrativ pentru infracțiuni comise cu violență.
Instanța supremă a statuat prin decizia nr.1435/2002 că existența pericolului public poate rezulta din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte. Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai datele ce sunt legate de persoana infractorului, ci și date referitoare la faptă, nu de puține ori aceasta fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția și cei care concurează la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Instanța de fond a apreciat că faptele pentru care au fost arestați inculpații și perseverența acestora în comiterea unor fapte penale este de natură a crea un sentiment de insecuritate în cadrul societății civile în cazul cercetării în stare de libertate a unor persoane asupra cărora planează o puternică bănuială verosimilă că ar fi comis faptele de gravitatea abstractă și concretă a celor pentru care sunt cercetați inculpații și care ar putea intra sub incidența legii penale și că reprimarea faptelor de violență publică trebuie să aibă loc cu fermitate și să constituie un exemplu pentru oricine ar dori să își facă singur dreptate în această formă.
Pentru aceste motive și având în vedere rezonanța socială a unor asemenea fapte grave, împotriva cărora autoritățile statului sunt obligate să ia măsuri efective de combatere și prevenire, instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Prin urmare, în temeiul articolului 3001din Codul de procedură penală instanța de fond a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților și a menținut această măsură.
Împotriva acestei încheieri inculpatul A. L. I. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și punerea sa de îndată în libertate, arătând că nu există probe la dosar, în sensul că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând recursul formulat de inculpat, în raport cu dispozițiile legale în materie, cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că acesta nu este fondat.
Aceasta deoarece, instanța de fond a apreciat în mod corect că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea acestuia de libertate, deoarece sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen.
Așadar, s-a reținut în mod just că, raportat la actele și lucrările efectuate pe parcursul urmăririi penale, există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, în acest sens fiind avute în vedere procesul verbal de prindere în flagrant, procesul verbal de ridicare a armelor albe, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, declarațiile părților vătămate, declarații de martori, raport de constatare tehnico științifică, în condițiile în care în declarațiile date, inculpatul a recunoscut voalat comiterea faptelor.
Pe de altă parte, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând, în principal, din circumstanțele concrete în care s-au comis faptele, urmările acestora, inculpatul fiind anterior sancționat administrativ pentru infracțiunea de lovire și alte violențe și violare de domiciliu.
În acest context, considerăm că în mod corect prima instanță a reținut incidența art. 148 lit. f C.p.pen. și a apreciat că sunt întrunite cumulativ cerințele acestui text de lege și din această perspectivă, că se impune menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, circumstanțele sale personale urmând a fi avute în vedere în procesul individualizării judiciare a pedepsei în măsura în care se va ajunge la o soluție de condamnare, la acest moment lăsarea sa în libertate nefiind oportună.
Pentru aceste motive, concluzionând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii penale sus-menționate.
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (av. Ploscar L. ), care se va avansa din F.M.J.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. L. I. , fiul lui L. I. și Eva C. ia, născut la data de_, deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale f.n. din_ a Judecătoriei C. -N. .
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu (cuvenit av. Ploscar L. ), care se avansează din FMJ.
Obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. L. R. M. A. Ț.
GREFIER
M. B.
Red. 2 ex./A.Ț./D.M.
_
Jud.fond: Moț M. G.
| ← Decizia penală nr. 22/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri... | Decizia penală nr. 517/2013. Ultrajul contra bunelor moravuri... → |
|---|
