Decizia penală nr. 786/2013. Violare de domiciliu
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.786/R/2013
Ședința publică din 3 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător JUDECĂTORI: L. M.
L. H.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul B. G. D. împotriva sentinței penale nr.148 din 12 aprilie 2013 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prevăzută de art.192 alin.1 și 2 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal și furt calificat prevăzut de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.g Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. G. D., av.Breaz C., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul B. G. D. și partea civilă M. J. .
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că prin serviciul registratură, la data de 31 mai 2013, s-a depus de către partea civilă M. J., un script prin care arată că, datorită distanței la care locuiește, nu se va prezenta în fața instanței și dorește ca această cauză să se soluționeze în lipsa sa. De asemenea, solicită a se avea în vedere declarațiile date în faza de urmărire penală.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. G. D. , solicită admiterea recursului formulat de inculpat și rejudecând cauza, a se dispune achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 rap.al art.10 lit.c C.pr.pen., în ceea ce privește ambele infracțiuni.
În susținerea recursului arată că se impune această soluție întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă împrejurarea că inculpatul a săvârșit faptele. De asemenea, solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor audiați în cauză din care rezultă că acele chei ridicate de către organele de urmărire penală erau ale inculpatului și că spațiul unde erau depozitate bunurile era un garaj deschis, fără ușă. Apreciază că aceste declarații trebuie să profite inculpatului.
În subsidiar, solicită reducerea pedepsei, având în vedere circumstanțele concrete și personale ale cauzei.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului a nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că prima instanță a motivat pe larg toate aspectele specifice cauzei care corespund dezideratelor legate de
determinarea elementelor constitutive și de pedeapsă și nu suportă criticile relevate de apărare.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.
C U R T E A :
Prin sentința penală nr 148 din 12 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Zalău în baza art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și a art. 37 alin.1 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul B. G. D., fiul lui V. și A., născut la data de_ în loc. Târgu L., jud. Maramureș, domiciliat în loc. Târgu L., Piața E., bl. D1, et. 4, ap.10, jud. Maramureș, cu reședința în oraș Cehu Silvaniei, sat N., nr. 125, jud. Sălaj, CNP 1., cetățean român, fără ocupație, cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată, în dauna părții vătămate F. A. .
În baza art. 83 alin.1 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 110/_ pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Zalău, definitivă prin neapelare la data de_ și s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, rezultând o pedeapsă de 5 ani și 10 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 și a art. 37 alin.1 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul B. G. D. la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în dauna părții vătămate M. J. .
În baza art. 83 alin.1 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 110/_ pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Zalău, definitivă prin neapelare la data de_ și s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare alături de pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, rezultând o pedeapsă de 6 ani închisoare.
În baza art.71 alin.1 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal
În baza art.33 lit. a) Cod penal raportat la art.34 lit. b) Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentință, respectiv pedeapsa de 5 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa de 6 ani închisoare și s-a aplicat în final inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare cu privare de libertate.
În baza art.71 alin.1 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale a închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și până la data executării sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.
În baza art.14 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1349 și art. 1357 Noul cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M. J. cu domiciliul în B. - B. B. nr. 35 Germania și a fost obligat inculpatul B. G. D. la plata către partea civilă a echivalentului în lei a sumei de 600 euro, calculat la cursul de referință al BNR din ziua plății, cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art.14 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1349 și art. 1357 Noul Cod civil s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă F. A. .
În baza art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu av. I. Nicu Eugen.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 50 lei reprezintă onorariul parțial avansat pentru apărătorul din oficiu).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr. 1009/P/2012, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului B. G. -D. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g C.p cu aplicare arat. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 lit. a C.p. și violare de domiciliu în formă continuată prev. de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicare arat. 41 alin.2 C.p și a art. 37 lit. a C.p.,totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de_ sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut, în esență că în perioada octombrie 2011- februarie 2012, învinuitul B. G. D., pe timp de noapte, în mod repetat a pătruns fără drept în curtea părții vătămate F. A.
, iar din anexele gospodărești ale acestuia a sustras bunuri aparținând părții vătămate M. J., în valoare de aproximativ 1000 euro.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: declarațiile învinuitului B. G. D. (f.26-28, 31-32, 74-75, 94); declarațiile părții vătămate F. A. (f. 5, 19, 20, 91); declarațiile părții civile M. J. (f. 22-23, 44-45), declarațiile martorului Szepeși Jozsef Attila (f. 89), declarațiile martorului Gurzău Cornel (f. 92, 93), procese-verbale de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f. 6-7, 9-18, 47- 57, 58-64), dovadă de ridicare-predare bunuri (f. 24, 25), raport de constatare tehnico-științifică nr. 128771/_ (f. 35-37), fișă cazier judiciar a învinuitului (f.30, 66); proces-verbal de prezentare material de urmărire penală (f.97-98).
În faza de urmărire penală, prin declarația din_ (f.50-51) partea vătămată M. J. a a declarat că se constituie parte civilă în cauză și solicită restituirea în natură a bunurilor sustrase sau obligare inculpatului la plata echivalentului bănesc a acestora respectiv suma de 1000 euro, iar prin înscrisul sub semnătură privată depus în faza de judecată la dosarul cauzei (f. 112) partea civilă arată că își menține constituirea parte civilă în cauză.
În faza de judecată prezent la termenul din data de_ partea vătămată
F. A. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1000 euro reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.
Inculpatului B. G. D., în prezența apărătorului ales. av. Sas Garofița, la termenul de judecată din data de_ i-au fost aduse la cunoștință prevederile art. 3201C.p.p. și posibilitatea optării între soluționarea cauzei în procedură simplificată sau procedură obișnuită, cu administrare de probe, inculpatul declarând că dorește judecarea cauzei potrivit procedurii obișnuite și administrarea de probe.
După citirea actului de sesizare a instanței potrivit prev. art. 322 C.p.p., a fost ascultat inculpatul care a dorit să dea declarații în cauză ( f. 127) acesta declarând că nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în actul de sesizare, iar declarația dată în fața organelor de cercetare penală nu și-o menține întrucât când a dat declarația respectivă a fost bătut de către organele de poliție.
Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii: Sepesi Josef Attila (f. 138) propus prin actul de sesizare al instanței, Vaida Janiel Teofil (f. 137)- propus de către procuror, F. Nazarica (f. 139), Mone L. (f. 148) - martori propuși de către inculpat. S-a constatat imposibilitatea audierii martorului propus prin actul de sesizare, Gurzău Cornel, stabilit în Germania, iar potrivit art. 327 alin.3 C.p.p. s-a dat citire declarației dată de martor în faza de urmărire penală (f. 38) urmând a se ține cont de aceasta la soluționare cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Partea vătămată F. A., în vârstă de 85 de ani, locuiește singur în satul N., jud. Sălaj, iar ginerele său - partea vătămată M. J. -, lucrează în Germania, având meseria de strungar. Acesta a adus în mod repetat diferite unelte, pe care le-a depozitat în anexele locuinței lui F. A. . Între acestea erau mai multe bunuri de același fel - drujbe, alte unelte electrice, prelungitoare, mai multe chei fixe de diferite modele și mărimi. În data de_, partea vătămată F. A. a sesizat organele de poliței cu faptul că în perioada octombrie 2011-martie 2012 persoană necunoscută i-a intrat în garaj de unde a sustras 2 drujbe, cablu din cupru, un polizor, bunuri care aparțin părții vătămate M. J., ginerele său. (f.5).
Din probele administrate în cauză rezultă că în cursul anului 2011, inculpatul B. G. -D. a fost de mai multe ori la locuința părții vătămate F.
A. arătându-se interesat de a cumpăra de la acesta o mobră care era defectă și era depozitată într-un una din anexe, în care erau depozitate și alte bunuri și unelte care astfel au fost văzute de inculpat.
Într-o noapte, în cursul lunii octombrie 2011, inculpatul s-a deplasat singur la locuința părții vătămate, a pătruns în curte pe poarta care era închisă, dar nu era asigurată, iar din garaj a sustras o drujbă Sthil de culoare portocalie.
După aproximativ 2-3 luni, în cursul lunii ianuarie 2012, tot pe timp de noapte, inculpatul s-a dus din nou la locuința părții vătămate, a pătruns din nou pe poartă, iar din garaj a sustras un polizor cu două pietre și mai multe chei fixe.
După aproximativ încă o lună, într-o noapte din cursul lunii februarie 2012, inculpatul a mers din nou la locuința părții vătămate, a pătruns în curte, iar apoi în garajul care nu era închis cu cheia și a sustras un prelungitor, a tăiat și cablul de la circulară și a mai sustras o drujbă din curte, de lângă niște lemne.
Dintre bunurile sustrase inculpatul a păstrat acasă doar cheile fixe, precum și mânerul de la una dintre drujbe, care s-a stricat și a dezmembrat-o. Din declarațiile inculpatului rezultă că o drujbă a vândut-o cu 200 lei, iar restul bunurilor sustrase le-a predat la fier vechi împreună cu alte deșeuri din gospodăria sa.
Prejudiciul total este estimat de partea vătămată M. J. la suma de 1000 de euro.
Analizând materialul probator administrat instanța a reținut că la data de_ partea vătămată F. A. a depus plângere penală arătând că persoane necunoscute în perioada octombrie 2011- martie 2012 i-au sustras din garaj: 2 drujbe, un polizor, cablu de cupru și prelungitoare (f. 11) iar prin declarația din data de_ (f. 25) partea vătămată declară că au fost sustrase din curte și din garaj 2 drujbe, 200 m liniari cablu din cupru, un polizor, un aparat de sudură, fără ca partea vătămată să descrie bunurile, locul în care acestea se aflau, data la care a constatat dispariția lor și nici dacă suspectează vreo persoană.
La aceeași dată,_, inculpatul B. G. D. dă la sediul Poliției Cehu Silvaniei o declarație olografă (f. 32-34) în care arată că în octombrie -noiembrie 2011 pe timp de noapte a sustras din garajul părții vătămate care nu era
asigurat, o drujbă portocalie, pe benzină cu lama de 35 cm pe care ulterior a vândut-o cu suma de 200 lei unei persoane necunoscute, în cursul lunii ianuarie 2012, pe timp de noapte din garajul părții vătămate a sustras " de pe un suport pe care era prins în diagonală cu două șuruburi în colț un polizor cu ax cu două pietre";, mai multe chei fixe ( pe care la are acasă), polizorul valorificându-l la fier vechi împreună cu alte deșeuri pe care inculpatul le avea acasă.; în cursul lunii februarie tot pe timp de noapte din curte de lângă lemne a luat o " drujbă pe benzină cu carcasă de culoare roșiată, din garaj "de pe o rolă a desfăcut și a
înfășurat pe umăr și pe cot un prelungitor de 10 m";, a tăiat cablul de la circula ce se afla în curte, "care era cu trei sau patru fire de lungime 15 m";, în zilele următoare a ars izolația de pe cablu și a redat cuprul la Remat, iar drujba fiind defectă a încercat să o repare, nu a reușit astfel că a dezmembrat-o, fierul rezultat l-a predat la Remat precizând "mânerul de la această drujbă îl am și acum acasă și sunt de acord să-l predau organelor de poliție împreună cu cheile fixe pe care le-am furat de la Șandoru Drulii";.
Tot la aceeași dată_, potrivit dovezii de ridicare bunuri de la fila 30 din dosar au fost ridicate de la inculpat bunurile indicate de acesta în declarația olografă: două chei inelare ( de 8-9 și 14x15), două chei fixe (una de 10x14 cu inscripția DIN 395 și cu o gaură în mijlocul cheii și o cheie de 10x11) și un mâner de drujbă din aluminiu cu protecție din plastic de culoare neagră.
Tot în aceeași dată,_ ora 15.00 are loc cercetarea la fața locului, respectiv la locuința părții vătămate F. A., potrivit procesului verbal întocmit (f 12-13) se indică locurile și se descriu bunurile ce se reclamă de către partea vătămată ca fiind furate, astfel din garaj - aparat de sudură cu carcasă de tablă vopsită maro, de pe o masă metalică se reclamă lipsa unui polizor de culoare verde, prevăzut cu două pietre și protecție de plastic transparent prins pe un suport de lemn cu 4 șuruburi, o drujbă Stihl de culoare portocalie cu lama de
35 cm, o drujbă pe benzină de culoare negru cu vișiniu fără a i se putea identifica marca, mai multe chei metalice de diferite modele și dimensiuni, un colac de cablu de aprox 300 m, de sub o copertină din curte - cablul de alimentare al unui circular, prev. cu 5 fire, de 30 m lungime, care este tăiat.
Ulterior la data de_ inculpatul a revenit asupra declarației din data de_ și a susținut că nu este adevărat ce a declarat, iar că cele 4 chei predate și mânerul de drujbă îi aparțin. În declarația de învinuit dată în faza organelor de cercetare susține același lucru (f. 37-38) iar în declarația dată în fața procurorului în data de_ ( 80) a arătat că a dat declarația din data de_ deoarece a fost bătut de poliție, nu sunt adevărate cele declarate atunci, cheile predate organelor de poliție (cel puțin două) aparțin unui scuter de al său și că mai deține acasă diferite chei.
După ce inculpatul a revenit asupra declarațiilor sale, la data de_ (f.
64) acesta nu poate însă să prezinte organelor de poliție alte chei pe care le-ar deține la domiciliu (așa cum a declarat la data de_ în fața procurorului) în schimb partea vătămată M. J. potrivit procesului verbal din data de_ (f. 53) a predat organelor de poliție două chei fixe de 14-17 și 13-17, chei fixe care purtau aceeași inscripție și semn distinctiv ca și una dintre cheile fixe predate de inculpat la data de_, respectiv inscripția DIN 895 și o gaură în corpul cheii.
A fost depusă la dosar cartea tehnică a scuterului deținut de către inculpat ( f. 82-91), iar potrivit informațiilor de la fila 87, comparând caracteristicile cheilor ce fac parte din trusa scuterului și cheile ridicate de la inculpat la data de_, instanța a constatatcă nu este susținută afirmația inculpatului cum că cele patru chei predate organelor de poliție îi aparțineau și făceau parte din trusa scuterului.
În plus potrivit înscrisului depus la dosarul cauzei de către SC Remat Sălaj SA Cehu Silvaniei (f. 47, 49) rezultă că în data de_ inculpatul B. G. a predat cantitatea de 140 kg la fier vechi, aspect care s-a coroborat cu declarația olografă a acestuia din data de_ .
Starea de fapt reținută de instanță rezultă din coroborarea declarațiilor părților vătămate F. A. și M. Johan, cu procesul verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, procesele verbale de ridicare de bunuri de la inculpat din data de_ și de la partea vătămată din data de_, declarațiile martorului Mone L. (cu privire la bunurile deținute de partea vătămată) și înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nu în ultimul rând cu declarația olografă a inculpatului .
Declarațiile și apărările ulterioare ale inculpatului sunt contradictorii si nu sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză. Așa cum s-a arătat anterior s-a dovedit că cele patru chei predate organelor de poliție nu fac parte din trusa de chei ale scuterului achiziționat de inculpat, precum și faptul că inculpatul nu deținea acasă alte chei similare celor predate în data de_ . În plus susținerea inculpatului că declarația olografă i-a fost dictată de către organele de poliție care l-au bătut și astfel l-au forțat să declare nu este verosimilă și este contrazisă de actele dosarului.
Instanța a observat că la momentul la care inculpatul a dat declarația olografă, la dosarul cauzei exista plângerea și declarația părții vătămate F. A.
, iar din acestea reieșea doar care sunt bunurile reclamate ca fiind furate, nu era specificată data/perioada sustragerii, nici caracteristici de identificare a bunurilor, nici locul în care se aflau în momentul sustragerii, aspecte și detalii oferite însă de inculpat în declarația olografă și ulterior confirmate de celelalte probe administrate în cauză (declarațiile părții vătămate M. J., declarația martorului Mone L., procesul verbal de cercetare la fața locului). Toate detaliile date de inculpat în declarația olografă nu rezultă din actele dosarului la acel moment, nu puteau fi impuse inculpatului de organele de poliție ( care chiar dacă ar fi cunoscut ce bunuri deținea partea vătămată acasă, nu puteau cunoaște ce bunuri deținea inculpatul - cheile și mânerul de drujbă). In mod evident inculpatul a cunoscut toate aspectele și amânuntele precizate în declarația olografă ca urmare a participării la săvârșirea faptelor. Apreciind ca nesincere și necoroborându-se cu probele administrate în cauză instanța a înlăturat declarațiile date de inculpat după începerea urmăririi penale în cauză, neținând cont de acestea la stabilirea stării de fapt.
Din coroborarea ansamblului probelor administrate în cauză instanța a apreciat că starea de fapt reținută în actul de sesizare și de instanță, precum și vinovăția inculpatului sunt dovedite pe deplin.
În drept, fapta inculpatului B. G. -D., care în perioada octombrie 2011- februarie 2012, pe timp de noapte, în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale, a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate F.
, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată , prev. de art.192 alin 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a) C.p. ( trei acte materiale).
Fapta inculpatului B. G. -D., care în perioada octombrie 2011- februarie 2012, pe timp de noapte, în mod repetat și în realizarea aceleași rezoluții infracționale a sustras de la partea vătămată M. J. 2 drujbe, un polizor, chei fixe și cabluri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. g) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit.a) C.p. ( trei acte materiale).
Întrucât cele două infracțiuni au fost comise prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, acestea sunt săvârșite în concurs real, fiind aplicabile prev. art. 33 lit. a Cod penal.
Ambele infracțiuni au fost săvârșite în formă calificată, prev. de alin.2 al art. 192 C.p. respectiv art. 209 alin.1 lit. g C.p. întrucât acestea au fost săvârșite pe timpul nopții, inculpatul pătrunzând în curtea, respectiv garajul părții vătămate potrivit propriei declarații după ora 24, pe poarta, respectiv ușa garajului, care erau închise fără a fi asigurate cu lacăt sau cheie (de altfel la cercetarea la fața locului nu s-au constatat urme de forțare a sistemelor de închidere). Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal, din modul de acțiune rezultă că avut reprezentarea faptei lui, lipsa acordului părții vătămate, a consecințelor păgubitoare asupra vieții private și a patrimoniului părților vătămate, a prevăzut acest rezultat și a urmărit producerea lui.
Din modul de acțiune, natura bunurilor sustrase, intervalul de timp relativ scurt între acte, săvârșirea faptelor împotriva acelorași părți vătămate, instanța a reținut rezoluția infracțională unică a inculpatului în săvârșirea faptelor, motiv pentru care s-a reținut o singură infracțiune de furt calificat și o infracțiunea de violare de domiciliu, săvârșite în formă continuată potrivit art. 41alin.2 C.p.
Prin S.p.110/_ a Judecătoriei Zalău, definitivă la_, inculpatul
G. D. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de încercare de 4 ani și 10 luni. Astfel, ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului (săvârșite cu intenție, pentru care legea prevede închisoare mai mare de 1 an) sunt comise în cursul termenului de încercare, înainte de a fi considerată executată pedeapsa închisorii, în aceste condiții fiind săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit.a) C.p.
Reținând vinovăția inculpatului și constatând întrunite condițiile prev. de art. 345 alin.2 C.p.p. s-a dispus condamnarea inculpatului B. G. D. pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată și a infracțiunii de furt calificat în formă continuată, reținute în sarcina sa.
La individualizarea pedepselor ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social abstract și concret al faptei săvârșite, apreciat raportat la criteriile prevăzute de art.181alin.2 Cod penal, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
În ce privește gradul de pericol concret al faptelor, având în vedere împrejurările în care faptele au fost săvârșite, pe timp de noapte, în mod repetat, profitând de imposibilitatea părții vătămate de reacție sau apărare (persoană în vârstă care locuia singură), prejudiciul produs și nerecuperat, dar și de atitudinea nesinceră a inculpatului și antecedența penală a acestuia, perseverența în săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului, instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social concret ridicat.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 47 de ani, de profesie mecanic, are un loc de muncă, necăsătorit, are o relație de concubinaj. Potrivit fișei de cazier judiciar (f. 72) inculpatul este cunoscut cu antecedente penale suferind anterior 5 condamnări la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de furt calificat, în plus acesta a suferit și 3 condamnări tot pentru furt aplicate de către instanțe străine. Ultima condamnare a inculpatului a fost dispusă prin S.p.110/_, definitivă la_, la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare, a cărei executare s-a
suspendat condiționat, pe un termen de încercare de 4 ani și 10 luni, faptele din acest dosar fiind săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit.a) C.p.
Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine oscilantă, inițial recunoscând faptele și dând o declarație amănunțită despre acestea, relevând detalii necunoscute organelor de anchetă, ulterior nu a recunoscut faptele invocând apărări care au fost contrazise de celelalte probe administrate în cauză.
Față de circumstanțele reale și personale ale cauzei având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu în formă continuată și 3 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Deși cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză sunt săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât acestea sunt comise cu intenție, au fost săvârșite și descoperite în termenul de încercare de 4 ani și 10 luni al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală 110/_ a Judecătoriei Zalău, nu s-a făcut aplicarea art. 39 C.p. privind regimul sancționator al recidivei postcondamnatorii ci se vor aplica prev art.83 alin.1 C.p. și regimul sancționator special prevăzut de acestea.
În baza art. 83 alin.1 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani și 10 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 110/_ pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Zalău, definitivă prin neapelare la data de_ . Potrivit art. 83 alin. 1 C.p. pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare cumulându-se aritmetic cu fiecare din cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință rezultând pedepsele de 5 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu și 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Având în vedere că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, în baza art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta sentință, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare cu privare de libertate.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta, apreciind că acesta este nedemn a ocupa funcții ce implică încrederea publică și exercițiul autorității de stat. Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că instituirea unei interdicții pentru inculpat de a vota ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. Instanța a avut în vedere la stabilirea pedepselor accesorii decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în recurs în interesul legii,
care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a) teza I-lit. c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile instanța a constatat că s-au constituit părți civile în cauză partea vătămată M. J. cu suma de 1000 Euro și partea vătămată F. A. cu suma de 1000 Euro reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de inculpat: 2 drujbe, un polizor, un aparat de sudură, patru prelungitoare trifazice, un cablu de la circulă, chei fixe de diferite mărimi (f.50-51)
.
Din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța a reținut că inculpatul a luat fără drept din posesia părții civile M. J. următoarele bunuri: 2 drujbe, un polizor, chei de diferite forme și mărimi, un cablu prelungitor și cablul de la circulă. Având în vedere această stare de fapt, instanța a constatat îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului față de proprietarul bunurilor respectiv partea civilă M. J., potrivit art. 1349 și art. 1357 Noul Cod civil. În ce privește întinderea prejudiciului produs prin fapta ilicită a inculpatului și nerecuperat, instanța coroborând probele administrate în cauză (declarațiile părților vătămate, declarația martorului Mone L. și declarația olografă a inculpatului) a apreciat că nu este dovedit faptul nici că partea vătămată deținea și nici că ar fi fost sustrase de către inculpat următoarele bunuri cu valoarea cărora s-a constituit parte civilă în cauză M. J.: un aparat de sudură, trei cabluri prelungitoare trifazice. În aceste condiții, instanța a apreciat că prejudiciul cert, dovedit și nerecuperat de către partea civilă este reprezentat de următoarele bunuri ieșite din patrimoniul acestuia: 2 drujbe, un polizor, chei de diferite forme și mărimi, un cablu prelungitor și cablul de la circulă. În ce privește contravaloarea acestor bunuri, ținând cont de natura acestor bunuri, valoarea lor de piață, uzura dar și valorile indicate de partea civilă în declarația de la fila 51, instanța stabilind valoarea de 600 euro ca fiind o valoare reală și rezonabilă a prejudiciului, în această măsură urmând a admite acțiunea civilă a părții civile M. J. .
În ce privește acțiunea civilă formulată de către partea vătămată F. A.
, din actele dosarului rezultă că bunurile sustrase de către inculpat nu aparțineau acestei părți vătămat ci ginerelui acestuia partea civilă M. J., în această situație nefiind produs un prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, instanța a constatat că nu sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, urmând a respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă a părții civile F. A. ; mai mult inculpatul a fost obligat la acoperirea prejudiciul invocat, dar în favoarea persoanei păgubite partea civilă M. J. .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul B. G.
D., fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de_, prin apărător din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului și achitarea sa conform art.10 lit.c Cod procedură penală, în ceea ce privește ambele infracțiuni.
În subsidiar s-a solicitat reducerea pedepsei, având în vedere circumstanțele concrete și personale ale cauzei.
Susținerile inculpatului prin apărător din oficiu sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat și îl va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, pronunțând o hotărâre temeinică și legală, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că
Analiza obiectivă a probelor administrate relevă justețea soluției pronunțate de instanța de fond sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției inculpatului recurent B. G. D. în comiterea acestora, punând în evidență și caracterul adecvat al pedepsei aplicate, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare.
Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: procese-verbale de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f.6-7, 9-18, 47-57, 58-64 dosar u.p.), declarațiile părții vătămate F.
A. (f.5, 19, 20, 91 u.p.), declarațiile părții civile M. J. (f.22-23,44-45 u.p.), declarațiile martorilor Szepeși Jozsef Attila (f.89 u.p., f.138 fond) Gurzău Cornel (f.92, 93 u.p., f.136 fond), Vaida Janiel Teofil (f.137 fond), F. Nazarica (f.139 fond), Mone L. (f.148 fond) dovadă de ridicare-predare de bunuri (f.24,25 u.p.), raport de constatare tehnico-științifică nr.128771/_ (f.35-37 u.p.), fișa de cazier judiciar (f.30,66 u.p.), referat de evaluare (f.120-121 fond)declarațiile inculpatului B. G. D. (f.26-28, 31-32,74-75, 94 u.p., 127 fond).
Prima instanță a efectuat o corectă individualizare a pedepsei, în măsură să reflecte gradul de pericol social concret al faptei comise și de natură a realiza scopul pedepsei, astfel cum este acesta reglementat de art.52 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei care i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator - închisoarea de la 3 la 15 ani, pentru infracțiunea de furt calificat, respectiv închisoare de la 3 la 10 ani pentru infracțiunea de violare de domiciliu, gradul de pericol social concret al faptelor comise, apreciat ca fiind unul ridicat, raportat la modul și mijloacele de comitere a faptelor, curajul și persistența infracțională și la cuantumul prejudiciul creat, persoana inculpatului, care are loc de muncă, a suferit condamnări anterioare pentru fapte similare și a avut un comportament nesincer.
Curtea reține că inculpatul recurent prezintă predispoziție infracțională, astfel că justificat nu au fost reținute circumstanțe judiciare atenuante în favoarea acestuia cu consecința aplicării unei pedepse sub limita specială.
Instanța de fond a manifestat suficientă clemență față de inculpat aplicându-i o pedeapsă situată la nivelul minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea de violare de domiciliu, respectiv orientată spre minimul special al infracțiunii de furt calificat, aceasta și în condițiile în care niciuna din prevederile art.74 Cod penal nu este incidentă în cauză (inculpatul nu a avut anterior o conduită bună, nu a recunoscut comiterea faptelor, nu a recuperat prejudiciul).
Pentru toate aceste considerente, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea va respinge în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod penal ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. G. D. împotriva sentinței penale nr. 148 din 12 aprilie 2013 a Judecătoriei Zalău.
În baza art.189 Cod procedură penală se va stabili în favoarea Baroului C.
, suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Breaz C. .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. G. D. împotriva sentintei penale nr. 148 din 12 aprilie 2013 a Judecătoriei Zalău.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 200 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat Breaz C. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
M. Ș. | L. | M. | L. | H. |
GREFIER
M. B.
Red.M.Ș./M.N.
2 ex./_
Jud.fond: D. E. M.
| ← Decizia penală nr. 759/2013. Violare de domiciliu | Decizia penală nr. 1233/2013. Violare de domiciliu → |
|---|
