Încheierea penală nr. 982/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 982/R/2013
Ședința publică din data de 17 iulie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: DP JUDECĂTORI: SS
: V. G. GREFIER: G. I. -B.
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR - DANILA SUCIU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata L. C. Z. împotriva încheierii penale nr. 296/_ pronunțată de Tribunalul Cluj, având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar, acesta fiind cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și spălare de bani, în formă continuată, prev. de art.29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, (în legătură cu S.C.
"Auto Viomar"; S.R.L. Gherla), evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și spălare de bani, în formă continuată, prev. de art.29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal (în legătură cu S.C.
"Ralcom Link"; S.R.L.), respectiv pentru infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art.9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal (în legătură cu S.C. "NSD Technology"; S.R.L.), aflate în concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal;
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata L. Carmnen Z., în stare de arest, asistat de către apărător ales - avocat A. F. Chiciu, din cadrul Baroului București cu delegație avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care
Inculpata arată că își menține recursul formulat .
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatei, solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii penale nr. 296/_ pronunțată de Tribunalul Cluj și casarea acesteia.
Astfel, apreciază încheierea penală recurată ca fiind nelegală având în vedere faptul că, instanța de fond nu a analizat cererea de liberare provizorie sub control judiciar ținând de caracteristicile acestei instituții. Pe de altă apreciază ca fiind netemeinică încheierea penală recurat întrucât sunt suficiente elemente pentru a se aprecia asupra admisibilității și asupra oportunității unei asemenea cereri.
Cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpată a fost în mod nelegal analizată de către instanța de fond, întrucât judecătorul fondului a analizat cererea din perspectiva admisibilității unei măsuri
preventive respectiv cea a arestului preventiv, confundând instituția prelungirii său luării arestului preventiv cu cea prev. de art. 136 alin.2 C.pr.pen
Având în vedere decizia nr.17 a Înaltei Curți de C. și Justiție privind Recursul în interesul legii este adevărat că instanța de fond trebuie să facă o analiză a temeiurilor care au stat la baza luării unei măsuri preventive pentru a se putea aprecia asupra admisibilității și oportunității unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, însă, din punctul său de vedere o reanalizare a acestor temeiuri care inițial au fost analizate la momentul luării arestului preventiv exced cadrului instituțional prevăzut de art.1602C.pr.pen.
Cele două instituții au finalitate diferită, art. 136 alin3. C.pr.pen. apreciază că scopul măsurilor preventive poate fi atins și printr-o liberare provizorie sub control judiciar, ori în speță, scopul procesului penal și buna lui desfășurare, se pot atinge și prin intermediul liberării provizorii sub control judiciar. În opinia, sa era de datoria instanței de fond să analizeze de ce doar măsura arestului preventiv s-ar impune pentru buna desfășurare a procesului penal, pe alte considerente decât cele avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv.
Astfel, înțelege să critice încheierea penală recurată și cu privire la faptul că, judecătorul fondului nu a arătat de ce măsuri alternative aplicate inculpatei nu au putea justifica o bună desfășurare a procesului penal.
Apreciază că, elementele ce țin de analiza circumstanțelor personale sunt nefondate și nelegale. În acest sens, face trimitere la fila 7 din încheierea recurată unde se analizează circumstanțele concrete ale persoanei inculpatei, respectiv fișa de cazier judiciar, dar și la posibilitatea continuării activității infracționale pe mai departe. Posibilitatea continuării activității infracționale este doar o afirmație, întrucât nu există nici un element din care să rezulte că o asemenea activitatea infracțională descrisă de către judecătorului fondului ar putea continua în privința inculpatei.
Învederează faptul că, există elemente suficiente în dreptul penal român care aplicate ar putea să garanteze buna desfășurare a procesului penal și sub acest aspect.
Totodată, a fost surprins de interpretarea pe care judecătorul fondului o dă gravității faptelor pentru care inculpata este cercetată. Folosind sintagma
"gravitatea faptei";, instanța de fond a apreciat inclusiv asupra elementelor constitutive ale unei asemenea fapte ceea ce din punctul său de vedere în această etapă procesuală este inadmisibil, iar gavitatea faptei nu poate fi temei de respingere a unei analize de liberare provizorie sub control judiciar.
Raportat la cele expuse depune la dosarul cauzei concluzii scrise. Apreciază că, oportunitatea din punctul său de vedere a fost dovedită, iar scopul statului român este să își recupereze prejudiciul, iar printr-un control judiciar sever se poate atinge acest scop. In opinia sa, măsura arestului preventiv în cazul unor astfel de infracțiuni economice, nu corespunde interpretării legislației și practicii judiciare.
Reprezentantul M. ui P., arată că, inculpata recurentă este cercetată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, ambele în formă continuată.
Având în vedere gravitatea faptelor săvârșite de către inculpată, numărul mare de acte materiale comise, modalitatea de comiterea a faptelor în care a atras un număr mare de persoane, faptul că, a angrenat în circuit documente false și a afectat un număr mare de societăți comerciale, solicită respingerea recursului formulat.
Totodată, solicită instanței să aibă în vedere atât valoarea mare a prejudiciului cauzat, cât și faptul că a inculpata mai fost trimisă în judecată, așa cum rezultă din actele de la dosar, tot pentru infracțiuni economice.
Apreciază soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică, sens în care solicită respingerea recursului formulat de către inculpată.
Inculpata L. C. Z., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetată în stare de libertate întrucât dorește să încheie activitatea contabilă la toate firmele în privința cărora le-a ținut contabilitatea, cu mențiunea că, obligația de a depune toate declarațiile și bilanțul contabil pentru primul semestru îi aparține Arată că, dorește să închidă situația contabilă pe luna mai și iunie la societățile cărora le-a ținut contabilitatea, să aibă posibilitatea să predea toate documentele societăților și baza acestora de date, pentru a nu crea și alte prejudicii statului și persoanelor cărora le-a ținut contabilitatea.
C U R T E A :
Asupra recursului de față,
Prin încheierea penală nr. 296 din 11 iulie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj, în baza art.160/8a al.6 C.p.p., s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata L. C. Z., fiica lui G. și S., ns. la data de_ în mun. Hunedoara, jud. Hunedoara, CNP 2., deținută în prezent în Arestul IPJ Cluj.
În baza art. 192 al.2 C.p.p., a fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 100 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, inculpata L. C. Z. - prin apărător ales - a solicitat instanței admiterea ei și, pe cale de consecință, punerea sa deîndată în libertate provizorie sub control judiciar.
În motivare s-a arătat în esență faptul că, îndeplinește condițiile prev. de art. 160/2 al.1 și 2 C.p.p. pentru admiterea cererii formulate în cauză; la dosar nu există nici un fel de date din care să rezulte faptul că, lăsată în libertate, ar săvârși infracțiuni și nici date care să releve că ar încerca zădărnicirea adevărului; în condițiile în care, a colaborat cu organele de urmărire penală, a colaborat cu organele judiciare; lipsa antecedentelor penale, buna comportare avută anterior comiterii faptelor.
Analizând cererea formulată prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarele:
Inculpata L. C. Z. este cercetată în stare de arest preventiv în dosarul 71/P/2013 al Parch. de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2 C.p. și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 al.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art.41 al.2 C.p. (în legătură cu S.C. "Auto Viomar" S.R.L. Gherla), evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2 C.p. și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 al.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art.41 al.2 C.p. (în legătură cu
S.C. "Ralcom Link" S.R.L.), respectiv pentru infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2 C.p. (în legătură cu S.C. "NSD Technology" S.R.L.), totul cu aplic. art.33 lit.a C.p.
În fapt s-a reținut în esență că, în perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link" S.R.L., au fost înregistrate, în mod repetat, facturi fictive emise în numele S.C. "Casa Construcții Metalice" S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 2.476.438 lei a rămas neplătită, suma de 18.600 lei a fost achitată prin circuit bancar, iar 50.000 de lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
S-a stabilit că, prin evidențierea în contabilitatea S.C. "Ralcom Link" S.R.L. a operațiunilor fictive de aprovizionare cu piese de schimb, s-a cauzat prejudicierea bugetului de stat cu T.V.A. în cuantum de 492.588 lei și impozit pe profit de 328.392 lei, sustrase de la plată.
S-a reținut că, inculpata este cea care ar fi dispus și efectuat înregistrarea
în evidența contabilă a tuturor facturilor fiscale fictive mai sus menționate, cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale și de a prejudicia bugetul de stat; de asemenea, a transferat, în mod repetat, prin circuit bancar, sume de bani drept plată a unor facturi fiscale fictive.
Totodată, în perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link" S.R.L., au fost înregistrate, în mod repetat, facturi fictive emise în numele
S.C. "General Nova Construct" S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 1.691.341,32 lei a rămas neplătită, suma de 50.000 lei a fost achitată prin circuit bancar, suma de 349.245,31 lei, prin compensare, iar 185.000 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
Inculpata a obținut facturile fiscale fictive de la coinculpatul Cîrnici V., apoi le-a înregistrat în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link", cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale și de a prejudicia bugetul de stat; de asemenea, a transferat, în mod repetat, prin circuit bancar, sume de bani drept plată pentru livrările de mărfuri fictive.
În perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link" S.R.L. Gherla a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele S.C.
"Intermet Construct" S.R.L. Tecuci, județul Galați.
Valoarea totală a acestor facturi ar fi fost de 1.584.700 lei, fără T.V.A., din care 589.728 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale, suma de 25.300 lei ar fi fost achitată prin circuit bancar, iar suma de 1.350.000 lei ar fi fost achitată prin compensare.
Inculpata a obținut și înregistrat în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link"
S.R.L. Gherla, cu același scop mai sus arătat, transferând totodată sume de bani drept plată pentru livrările de mărfuri fictive.
În același sens, în perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link" S.R.L. Gherla a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele S.C. "Metal Comprest Invest" S.R.L. București, vizând achiziționarea de piese de schimb pentru echipamente tehnologice, creioane diamantate și piese de schimb pentru camioane Man si Iveco, în valoare totală de 3.816.284 lei, fără
T.V.A. (valoare care figurează a fi fost achitată în numerar și prin compensare).
Produsele care sunt înscrise în facturile fictive, au făcut ulterior obiectul unor pretinse livrări intracomunitare, efectuate în aceeași perioadă de către S.C.
"Ralcom Link" S.R.L. Gherla, către A.G. "Transportes y Comercio" S.L.U. din Spania și S.C. "Agromaxtrade" K.F.T. din Ungaria.
Inculpata a obținut și înregistrat în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link"
S.R.L. Gherla, scopul fiind același, sustragerea de la plata obligațiilor fiscale.
În perioada mai-iulie 2012, cuantumul estimat al sumelor sustrase de la plată, prin acțiuni repetate de evaziune fiscală, săvârșite la S.C. "Ralcom Link"
S.R.L. Gherla este până în prezent de 3.720.918,31 lei, din care 2.232.550,98 lei
T.V.A și 1.488.367,33 lei impozit pe profit.
În perioada iulie 2012 - februarie 2013, S.C. Auto Viomar SRL Gherla a înregistrat în evidența contabilă numeroase facturi fiscale fictive, pretins a fi emise de S.C. General Nova Construct SRL București, S.C. Intermet Construct SRL Tecuci, jud. Galați și S.C. Metal Comprest Invest SRL București, fiind cauzat bugetului general al statului un prejudiciu total de 2.795.656 lei, compus din TVA sustras de la plată, în cuantum de 1.677.394 lei, respectiv impozit pe profit sustras de la plată, în cuantum de 1.118.262 lei.
Inculpata a înregistrat în evidența contabilă toate operațiunile fictive de mai
sus, cu scopul sustragerii de la obligațiile fiscale.
De asemenea, s-a reținut că, în activitatea S.C. Auto Vimar SRL au fost săvârșite în mod repetat acțiuni infracționale de spălare de bani. Astfel, suma de 30.150,41 lei a fost achitată către S.C. General Nova Construct SRL, prin instrumente bancare, ca plată a unor facturi fictive. Cu același titlu, au fost achitate, prin bancă, sumele totale de 148.550 lei către S.C. Intermet Construct SRL, respectiv 285.600 lei către S.C. Metal Comprest Invest SRL; totodată, au fost întocmite numeroase chitanțe de plată fictive, pentru suma totală de 595.175 lei, care să justifice pretinsele plăți în numerar care ar fi fost făcute către furnizorii fictivi.
Activitatea concretă a acestei societăți comerciale, pe toată perioada vizată, a fost condusă efectiv de către inculpata L. C. Z. .
În perioada martie 2004 - iunie 2009, S.C. "NSD Technology" S.R.L. a avut înregistrate relații comerciale cu S.C. "Agromeridian" S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, S.C. "Arcomat" S.R.L. comuna Fundu Moldovei, sat Botuș, jud. Suceava, S.C. "Nuțu & Alex" S.R.L. Lunca llvei, jud. Bistrița Năsăud,
S.C. "Feher Gold Team" S.R.L. Hunedoara, jud. Hunedoara, S.C. "Tabita" S.R.L. Deva, jud. Hunedoara și S.C. "Onix Construct" S.R.L. Borșa, jud. Maramureș.
Cu privire la aceste relații comerciale, s-a stabilit că, acestea sunt fictive, stabilindu-se, totodată că, numita L. C. Z. a avut încheiate contracte de prestări servicii de contabilitate cu toate cele 6 firme menționate, pretinse furnizoare de mărfuri pentru S.C. "NSD Technology" S.R.L.
S-a stabilit că, S.C. "NSD Technology" S.R.L. s-a sustras, prin înregistrarea unor achiziții fictive, de la plata unui impozit pe profit în sumă de 613.012 lei. În total, s-a stabilit că S.C. "NSD Technology" S.R.L. datorează bugetului de stat un impozit pe profit stabilit suplimentar, în valoare de 665.525 lei, la care se adaugă dobânzile 282.494 lei.
În ceea ce privește T.V.A., S.C. "NSD Technology" S.R.L. s-a sustras de la plata T.V.A. în cuantum de 727.946 lei, prin achiziții fictive.
În total, S.C. "NSD Technology" S.R.L. datorează suplimentar bugetului de stat T.V.A. în cuantum de 741.375 lei și dobânzi de 316.705 lei.
S-a apreciat că, persoana vinovată ar fi L. Camen Z. .
Conform art.160/1 C.p.p., în tot cursul procesului penal, inculpatul arestat preventiv poate solicita punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, admisibilitatea unei astfel de cereri fiind subordonată îndeplinirii a
două condiții, una pozitivă referitoare la fapta sau faptele comise, care în cazul infracțiunilor intenționate, cum este cazul în speță, nu trebuie să fie sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 18 ani și cealaltă, negativă, referitoare la lipsa unor date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, așa cum rezultă din cuprinsul art.160/2 alin.1 și 2 C.p.p.
Fără îndoială, sesizată cu o astfel de cerere, instanța de judecată nu analizează și subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, deoarece instituția liberării provizorii pleacă de la premiza existenței unei stări de arest preventiv luată cu respectarea legii și în mod temeinic, în caz contrar punându-se problema revocării măsurii arestării preventive, motiv pentru care se va reține că, în cauză, există indicii temeinice de săvârșire a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, indicii prezentate cu ocazia luării măsurii arestului preventiv, atât de către judecătorul de la instanța de fond, cât și de către instanța de control judiciar.
Dealtfel, așa cum a statuat și instanța supremă, liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune presupune, chiar prin ipoteză, menținerea temeiurilor arestării preventive; sub acest aspect, dispozițiile legale care reglementează instituția liberării sub control judiciar, nu cuprinde nici o referire explicită la un astfel de impediment care să o facă inaplicabilă.
Instanța a constatat faptul că, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatei L. Camen Z., nu depășesc limita de 18 ani impusă de al.1 al art.160/2 C.p.p.;
Însă, pe fondul ei, s-a apreciat cererea ca fiind neîntemeiată raportat la gravitatea faptelor pentru care este cercetată inculpata; numărul mare al actelor materiale pretins a fi comise; modalitatea complexă de comitere a acestor pretinse fapte, atrăgând în activitățile infracționale un mare număr de persoane, angrenând în circuitul de documente false o multitudine de societăți comerciale; valoarea deosebit de ridicată estimată cu titlu de prejudiciu în dauna statului;
Apoi, așa cum a statuat și instanța supremă, la aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, instanța trebuie să se raporteze "mai ales la datele care circumstanțiază persoana inculpatului";;
Astfel, inculpata, la data comiterii pretinselor fapte pentru care este cercetată, nu se afla la prima confruntare cu legea penală, din fișa de cazier
judiciar rezultând faptul că, anterior, a fost sancționată contravențional, chiar condamnată la amendă penală, pentru comiterea unor infracțiuni economice; totodată, a fost trimisă în judecată în alte două dosare penale, tot pentru comiterea de infracțiuni economice; cu toate acestea, în prezentul dosar, inculpata este acuzată de săvârșirea cu intenție a noi infracțiuni de evaziune fiscale și spălare de bani; aspecte ce constituie în opinia instanței, date că, lăsată în libertate, ar putea continua activitatea infracțională și în condițiile în care, sus-numita nu recunoaște pretinsele fapte pentru care este cercetată.
De asemenea, inculpata este expert contabil, profesie ce impune obligatoriu respect pentru lege și asigurarea aplicării corecte a acesteia; nicidecum un comportament antisocial de maniera celui imputat acesteia.
Având în vedere cele anterior menționate, faptul că, inculpata este căsătorită, are un copil minor în întreținere, nu justifică la acest moment procesual cercetarea sa în stare de libertate, iar perioada rezonabilă nu a fost depășită, sus-numita fiind arestată preventiv din data de_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata L. C. Z.
solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea încheierii Tribunalului Cluj
și rejudecând cauza, a se admite cerere de liberare provizorie sub control judiciar, fiind întrunite cerințele art 1602Cod procedură penală.
Apărătorul ales al recurentei învederează că, atât persoana inculpatei cât și faptele presupus a fi comise de către aceasta nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, ca atare lăsarea ei în libertate sub control judiciar nu ar îngreuna desfășurarea actului de justiție.
Curtea examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate ajunge la următoarele constatări:
Curtea reține că prin prisma dispozițiilor recursului în interesul legii a ÎCCJ nr.17/2011, magistrații trebuie să cerceteze dacă subzistă în continuare temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și dacă o astfel de măsură ar fi oportună pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru continuarea cercetărilor în cauză.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că față de inculpata L.
C. Z. s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea penală dată în dosarul nr. 71/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, în dosarul tribunalului nr._, la propunerea procurorilor din aceeași unitate de parchet, de către Tribunalul Cluj la 26 iunie 2013, apreciindu-se că sunt în vigoare cerințele temeiului de arestare vizate de art.148 lit.f C.proc.pen., rap.la art.143 C.proc.pen., în sensul că există probe și indicii temeinice, din care rezultă presupunerea rezonabilă că aceasta este implicată în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2 C.p. și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 al.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art.41 al.2 C.p. (în legătură cu S.C. "Auto Viomar" S.R.L. Gherla), evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2
C.p. și spălare de bani în formă continuată, prev. de art.29 al.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplic. art.41 al.2 C.p. (în legătură cu S.C. "Ralcom Link" S.R.L.), respectiv pentru infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art.41 al.2
C.p. (în legătură cu S.C. "NSD Technology" S.R.L.), totul cu aplic. art.33 lit.a C.p.
Din analiza prevederilor art.1602C.pr.penaIă, rezultă că liberarea sub control judiciar se poate acorda de instanță în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul celor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani și nu există probe din care să rezulte că inculpatul ar mai putea comite alte infracțiuni sau ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură preventivă limitativă de drepturi instituită pentru a înlocui arestarea preventivă cu o constrângere mai puțin gravă, suficientă însă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Aplicarea dispozițiilor legale care reglementează această instituție se poate justifica în cazul unor infracțiuni mai puțin grave luându-se în considerare și încrederea pe care o poate oferi inculpatul că, lăsat în libertate nu va săvârși și alte infractiuni.
Acordarea liberării sub control judiciar nu este un drept absolut și nici formal al inculpatului, fapt ce rezultă din dispozițiile art.1601alin.1 C.proc.pen., care precizează că aceasta poate fi acordată de către instanță, ceea ce implică dreptul de apreciere al judecătorului asupra cererii în raport cu probele administrate în cauză; în același sens dispozițiile art.1606alin.2 C.proc.pen.fac distincție între condițiile formale prevăzute de lege referitoare la cererea de liberare sub control judiciar, iar, pe de altă parte, temeinicia acesteia. Analiza în cazul cererii de liberare sub control judiciar are în vedere îndeplinirea condițiilor
formale prevăzute de disp.art.1602și 160/6 C.proc.pen., ceea ce înseamnă că temeinicia acesteia se referă la alte aspecte, rezultate din probatoriul administrat în cauză, precum și din verificarea îndeplinirii condiției prevăzute de art.136 alin.2 C.proc.pen.
În acord cu jurisprudența CEDO se constată că instanța europeană a dezvoltat patru motive acceptabile pentru a se refuza eliberarea sub control judiciar sau pe cauțiune: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, posibilitatea ca în cazul eliberării, acesta să încerce să împiedice desfășurarea procesului, să comită alte infracțiuni, ori să tulbure ordinea publică (cauza SBC contra Regatului Unit-19 iunie 2001; cauza Smirnova contra R. iei - 25 iulie 2003; Stogmuler contra Austriei-10 noiembrie 1969; Wemhoff contra Germaniei - 27 iunie 1968; cauza Matznetter contra Austriei-10 nov.1969 și Letellier contra Franței-26 iunie 1991).
În privința temeiniciei cererii formulate, Curtea reține că din coroborarea textului art.1602raportat la art.1606C.proc.pen.reiese caracterul facultativ al acordării liberării sub control judiciar, chiar și în ipoteza în care inculpatul nu s- ar afla în vreunul dintre cazurile de împiedicare a acordării liberării. Cu toate acestea, instanța nu ar putea uza în mod discreționar de această facultate, întrucât ar încălca în mod flagrant dispozițiile art.5 alin.5 C.proc.pen., art.23 alin.10 din Constituția României și art.5 paragr.3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, astfel încât, cu ocazia verificării temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar trebuie pornit de la una dintre premisele esențiale ale liberării, respectiv subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului. Într-adevăr, dacă aceste temeiuri s-ar schimba ori ar înceta, instanța ar fi obligată ca, la cerere sau din oficiu, să dispună, după caz, înlocuirea sau revocarea măsurii arestării preventive, nemaipunându-se, prin ipoteză, problema liberării sub control judiciar. Logic, această premisă conduce la concluzia că, pentru a refuza
liberarea pe considerente de netemeinicie, instanța trebuie să constate existența unor temeiuri mai puternice decât cele avute în vedere, îndeobște, la luarea măsurii arestării preventive, care să justifice convingerea că lăsarea inculpatei în libertate, sub control judiciar, nu este totuși oportună. Interpretând sistematic dispozițiile procedurale din materia măsurilor preventive, în corelație și cu exigențele Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ale jurisprudenței Curții de la Strasbourg, instanța de recurs consideră că astfel de temeiuri pot privi fie aspecte legate de buna desfășurare a procesului penal, respectiv existența unor date, altele decât cele avute în vedere
de art.1602rap.la art.1606C.proc.pen.din care să rezulte temerea că atingerea scopului procesului penal ar putea fi compromisă, fie aspecte legate de pericolul social concret al faptelor pentru care inculpata este cercetată, respectiv prin modul și mijloacele de săvârșire ori prin urmări, acestea să fi produs o gravă vătămare relațiilor sociale ocrotite, traduse printr-un impact violent asupra conștiinței publicului, astfel încât liberarea inculpatei, chiar sub control judiciar, să fie de natură să creeze o puternică stare de insecuritate socială și de neîncredere în actul de justiție.
O mare pondere în aprecierea temeiniciei unei cereri de liberare sub control judiciar trebuie să o aibă datele care țin de circumstanțierea persoanei inculpatei. În acest sens, s-a pronunțat CEDO (cauza N contra Austriei din 27 iunie 1968), și în cauza Jose Gomes Pires Coelho c/a Spaniei din_, care a statuat că la menținerea unei persoane în detenție, instanțele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci și la alte circumstanțe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele sale materiale, legăturile cu familia.
În fața Tribunalului Cluj recurenta nu a dorit să dea declarație.
Prin prisma celor relevate mai sus, Curtea reține că în speță există împrejurări care justifică aprecierea că cererea inculpatei este nefondată. Astfel, la acest moment procesual, Curtea constată că punerea în libertate sub control judiciar a inculpatei nu este oportună, buna desfășurare a procesului penal putând fi compromisă prin faptul că dosarul se află în faza de urmărire penală, ce obligă la administrarea de probe, testimoniale și științifice, urmărirea penală nefiind încă finalizată.
În acest sens, Curtea reține că pericolul social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a acesteia, rezultă din modul și împrejurările în care se presupune că faptele pentru care este cercetată, au fost săvârșite.
Instanța de recurs constată că raportat la natura infracțiunilor presupus a fi comise, (evaziune fiscală, spălare de bani) la împrejurarea că aceasta este în vârstă de 51 de ani, expert contabil, a mai fost trimisă în judecată în alte două dosare penale, tot pentru presupunerea implicării în activități economice ilegale, lăsarea sa în libertate, chiar și sub control judiciar ar constitui o stare de pericol pentru ordinea publică și ar induce o stare de temere și de neîncredere a cetățenilor, în general, și a celor implicați în cauză, în special, în înfăptuirea corectă a actului de justiție, iar, pe de altă parte, ar putea zădărnici aflarea adevărului prin posibilitatea de a influența depozițiile unor martori ce urmează a fi ascultați în faza de urmărire penală, dosarul aflându-se în faza primelor cercetări.
Prin prisma hotărârii CEDO "N contra Austriei din 27 iunie 1968"; instanța de recurs reține că inculpata deși nu are antecedente penale, și posedă un domiciliu stabil, fiind expert contabil, în vârstă de 51 de ani, este cercetată în prezent pentru presupunerea de a fi implicată în infracțiuni economice, astfel că, lăsată în libertate ar putea exista temerea continuării potențialelor activități ilicite.
În concluzie, având în vedere pericolul social concret al faptelor presupus a fi comise de inculpata L. Z., de impactul negativ produs asupra ordinii sociale, curtea apreciază că în această fază a procesului penal, și ținând cont de poziția inculpatei și a împrejurării că formal, cererea acesteia îndeplinește condițiile legale, se impune cercetarea sa, în continuare, în stare de arest. Împrejurarea că nu posedă antecedente penale, nu îndreptățește instanța a pronunța o soluție favorabilă în speță.
Atâta timp cât sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.148 lit.f C.proc.pen. instanța sesizată cu cererea de liberare provizorie nu o poate acorda, întrucât lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol pentru ordinea publică. În acest caz, sunt excluse garanțiile de ordin personal, iar cele prevăzute de textul de lege respectiv art.1602rap.la art.1606C.proc.pen.nu sunt de natură a înlătura pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a celui arestat.
În schimb, după o anumită durată a arestării, dacă se constată o diluare a pericolului concret pentru ordinea publică și garanțiile oferite de cel arestat sunt suficiente, liberarea poate fi acordată potrivit reglementării prevăzute de Codul de procedură penală, cât și cele din art.5 paragr.3 din Convenția europeană a Drepturilor Omului. Ori, în acest moment procesual, pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpatei, este prezent și actual, întrucât, odată cu punerea acesteia în libertate s-ar crea falsa impresie că persoane asupra cărora planează suspiciunea de a fi comis infracțiuni economice cu presupuse prejudicii ridicate, ar periclita înfăptuirea actului de justiție, deoarece inculpata din speță ar putea săvârși noi fapte de natură penală, de același gen, ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor
urmează a fi audiați, punând la îndoială capacitatea de ripostă a organelor de urmărire penală și ale instanței de judecată, de a nu fi fermi în reprimarea unor asemenea activități ilicite.
Potrivit dispoz.art.136 alin.2 C.proc.pen.liberarea provizorie poate fi acordată dacă scopul măsurii arestării preventive poate fi realizat și prin admiterea unei astfel de cereri. În cauză, s-a constatat că arestarea preventivă a fost luată invocându-se ca temei disp.art.148 lit.f C.proc.pen., în principal luându-se în discuție aspectul că lăsarea în libertate al acesteia prezintă pericol pentru ordinea publică. Din datele existente până în prezent în dosarul cauzei, a rezultat că inculpata, anterior suspiciunii și presupunerii rezonabile că ar fi comis infracțiunile de evaziune fiscală și spălare de bani, pentru care este acuzată, a avut o comportare bună, neposedând antecedente penale. Aceste aspecte, nu sunt însă suficiente pentru a ajunge la concluzia că acordarea beneficiului liberării și sub control judiciar ar satisface scopul pentru care s-a luat măsura arestării preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal și protejarea valorilor specifice noțiunii de ordine publică. Dată fiind natura infracțiunilor presupus a fi comise de către inculpată, împrejurările în care acestea ar fi fost săvârșite, a rezultat că până la acest moment în care se examinează cererea sa, nu sunt suficiente elemente cu caracter probator, potrivit cărora să se constate că liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură adecvată scopului pentru care a fost aplicată inculpatei măsura arestării preventive. În plus, în speță, în această fază a procesului penal, urmează să se administreze și alte probe, audieri de martori, efectuarea de expertize contabile pentru calculul prejudiciului.
Mai mult, măsura arestării fiind luată doar la data de 26 iunie 2013, nu este oportună pentru buna derulare a cercetării judecătorești, lăsarea în libertate a inculpatei existând pericolul de a periclita aflarea adevărului, prin influențarea martorilor care urmează să fie audiați de către procuror.
De asemenea, prin prisma jurisprudenței CEDO, inculpata având o vârstă de 51 ani, există riscul să părăsească nejustificat teritoriul României și să nu se prezinte la proces, de asemenea așa cum am arătat liberă fiind, să încerce să
împiedice în acest moment derularea urmăririi penale, să comită alte infracțiuni de același gen, ori să tulbure ordinea publică.
Atunci când o persoană este liberată provizoriu, trebuie să nu mai prezinte pericol social pentru ordinea publică. Ori, în cazul reținerii unor indicii temeinice de săvârșire a unor presupuse fapte penale, nu se poate susține că nu s-a produs un impact turbulent în climatul social firesc al relațiilor interumane și asupra stării de siguranță, securitate, de liniște și de respect al drepturilor cetățenilor. Într-o asemenea situație, societatea este interesată ca procesul penal să se desfășoare în condițiile în care să fie asigurată aflarea adevărului.
În raport cu aceste considerente, cererea inculpatei de liberare provizorie sub control judiciar, apare ca nefondată la acest moment procesual, urmând a fi respinsă conform art.160/8 C.proc.pen. Pe cale de consecință, recursul inculpatei este nefondat, respingându-se în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală.
Recurenta va fi obligată să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, conform art 192 alin 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata L. C. Z., fiica lui
G. și S., născută la 20 august 1961, deținută în Arestul IPJ Cluj împotriva încheierii penale nr.296 din 11 iulie 2013 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe recurentă să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 17 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
DP SS V. G.
plecat în C.O. semnează Președintele completului
GREFIER
G. I. -B.
Red. D.P./M.N.
3 ex./_
Jud.fond.-I. N. B.
← Decizia penală nr. 287/2013. Cerere de liberare provizorie sub... | Decizia penală nr. 124/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
---|