Decizia penală nr. 115/21. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
DECIZIA PENA LĂ nr. 115/RȘedința publică din 21 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. C. - judecător
JUDECĂTORI: S. -F. A.
:G. O. M. - președintele Secției penale
GREFIER: B. E.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror B. I. V.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol este soluționarea recursului declarat de inculpatul M. D.
(fiul lui S. și D., născut la data de_ în Groșii Țibleșului, județul M.
, CNP 1., cu domiciliul în comuna Groșii Țibleșului, nr. 599, județul M.
, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 36 din 16 mai 2013 pronunțată de J. ecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._ având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-inculpat
M. D., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales - av.C. O. din cadrul Baroului M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul ales al recurentului-inculpat M. D., domnul avocat C.
O., depune la dosar împuternicire avocațială.
Întrebat fiind de către instanță, recurentul-inculpat M. D. arată că își menține recursul formulat.
Nefiind chestiuni prealabile dezbaterii recursului, instanța dă cuvântul asupra acestuia apărătorului recurentului-inculpat, reprezentantului parchetului și recurentului-inculpat.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat M. D., domnul avocat C.
O., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar. Instanța de fond a respins cererea de liberare formulată de inculpat cu motivarea că temeiurile arestării preventive subzistă în continuare și că dacă ar
fi lăsat în libertate, ar crea o stare de nesiguranță în rândul opiniei publice. Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul și-a asumat responsabilitatea faptei comise pe care o regretă, și-a accidentat mortal cel mai bun prieten, are 60 de ani și a greșit, se va prevela de disp. art. 3201C.pr.pen. Solicită instanței ca la soluționarea recursului să aibă în vedere caracterizarea depusă la instanța de fond care indică un comportament excepțional. Inculpatul nu este un împătimit al alcoolului, este un om bun la toate, este un om de nădejde în
comunitate, săritor și a răspuns apelului cetățenilor atunci când aceștia au avut nevoie de el, deci inculpatul a avut o conduită ireproșabilă. Într-adevăr în urmă cu 3 ani a fost sancționat pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice. Arată că inculpatul și-a achitat toate despăgubirile civile, iar reacția oamenilor din zonă în prezent este de compasiune, cunoscându-i activitatea anterioară. Pentru ca lăsarea în libertate să prezinte pericol pentru ordinea publică e cale lungă. Până la vârsta de 60 de ani acesta nu a avut niciodată tangență cu legea penală, toată familia sa este plecată în Portugalia și el s-a gospodărit singur, ocupându-se de locuința pe care o deține, îngrijindu-se de animale și lucrând hectarele de teren pe care îl deține. Consideră că merită să i se dea o șansă. De când este arestat a făcut o infecție pe tot corpul din cauza gipsului. Cercetarea penală este finalizată. Raportat la toate aceste aspecte și persoana inculpatului apreciază că se impune liberarea inculpatului sub control judiciar, existând garanția că vor fi respectate toate condițiile impuse de instanță. Nu știe când trebuie să se împlinească perioada rezonabilă.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului având în vedere motivele invocate de către prima instanță.
Recurentul-inculpat M. D., la ultimul cuvânt, arată că regretă fapta, îi pare rău.
T.
Prin încheierea penală nr. 36 din 16 mai 2013 a Judecătoriei Tg.Lăpuș s- a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul M. D. .
În baza art. 192 alin.2 C.pr.pen., inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 100 lei - cheltuieli judiciare.
In considerentele încheierii s-a reținut faptul că se constată îndeplinirea condiției prevăzute de art. 1602alin. 1 din Codul de procedură penală referitoare la posibilitatea de acordare a liberării provizorii sub control judiciar în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă.
În continuare urmează a se analiza dacă subzistă temeiurile ce au stat la baza arestării preventive a inculpatului.
Prin încheierea penală nr. 35 din data de_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg. Lăpuș rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 107/R/10 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a dispus
arestarea preventivă a inculpatului M. D. pentru o perioadă de pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de_ până la data de_ .
Măsura preventivă dispusă față de inculpatul M. D. a fost luată în condițiile art.136 alin. 1 lit. "d";, art. 143, art. 148 alin. 1 lit. "f";, art. 149 și art. 1491alin. 9 și 10 din Codul de procedură penală, existând probe și indicii temeinice că inculpatul la data de_, în timp ce conducea pe drumurile publice respectiv pe DJ 171 A, pe raza localității Groșii Țibleșului, județul M. autoturismul marca VW Passat cu nr. de înmatriculare_ având o îmbibație alcoolică de 1,75 g/l alcool pur în sânge, a surprins și accidentat pe victima Horț Onișor care se deplasa regulamentar cu bicicleta având aceeași direcție
de deplasare cu cea a inculpatului, ulterior victima decedând la Spitalul J. ețean de Urgență "Dr. Constantin O. "; Baia Mare, jud. M. .
S-a apreciat că luarea măsurii propuse se impune pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, fiind necesară izolarea temporară a inculpatului din mediul social având în vedere și faptul că acesta locuiește singur, familia sa fiind plecată în străinătate, iar pe fondul consumului de băuturi alcoolice poate reprezenta un pericol real pentru viața sa, cât și a celor din jurul său. Faptul că acesta a recurs anterior la ajutorul preotului pentru a jura că nu mai consumă băuturi alcoolice demonstrează o predispoziție accentuată a acestuia pentru consumul de alcool.
Din probele depuse la dosar s-a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din rezonanța socială negativă a faptei care a determinat un puternic sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, precum și din conduita inculpatului care a săvârșit în aceeași zi mai multe fapte constând în conducerea autoturismului pe drumurile publice cu toate că se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Totodată s-a apreciat că lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților în cazul constatării unor fapte cu consecințe deosebit de grave și în special a celor care aduc atingere unor valori fundamentale cum ar fi dreptul la viață poate conduce la încurajarea fenomenului infracțional.
Condițiile negative prevăzute de art. 1602alin. 2 din Codul de procedură penală care vizează imposibilitatea acordării liberării provizorii sub control
judiciar nu sunt îndeplinite. Potrivit articolului de lege menționat, această măsură alternativă nu se poate lua dacă există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte-ceea ce nu s-a dovedit în prezenta cauză.
Potrivit prevederilor legale incidente, acordarea liberării provizorii reprezintă o vocație și nu un drept al inculpatului, doar instanța fiind în măsură să aprecieze asupra oportunității dispunerii acestei măsuri, aprecierea în acest sens presupunând un examen al cauzei concrete cu privire la fapta pentru care
s-a dispus arestarea învinuitului ori inculpatului, calitatea acestuia, modul de săvârșire a faptei, natura acesteia, circumstanțele concrete ale cauzei și cele privind persoana învinuitului sau inculpatului. Dispozițiile art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu instituie o obligație de acordare a liberării provizorii în cursul procedurii judiciare, iar luarea măsurilor alternative celor privative de libertate se subsumează în mod obligatoriu realizării scopurilor acestora. Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat în Decizia nr. 17/2011
pronunțată în recurs în interesul legii că "analiza temeiniciei cererii de liberare presupune atât verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1602din Codul de procedură penală, cât și a aptitudinii pe care această măsură o va avea de a asigura realizarea efectivă a scopului măsurilor preventive, astfel cum acesta este reglementat de dispozițiile art. 136 alin. 1 cu trimitere la alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv oportunitatea acestei măsuri. Deși Codul de procedură penală și Convenția Europeană a Drepturilor Omului
garantează dreptul persoanei acuzate de a obține liberarea în cursul procedurii, aprecierea cu privire la oportunitatea unei asemenea cereri aparține instanței de judecată prin raportare la condițiile de admisibilitate și având în vedere necesitatea bunei desfășurări a procesului penal.
În absența unor criterii legale care ar trebui să stea la baza aprecierii instanței asupra temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar a inculpatului aceasta trebuie să se raporteze atât la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat, cât și la datele care circumstanțiază persoana inculpatului.
În ceea ce privește persoana inculpatului s-a constatat că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și recunoaște săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. Cu toate acestea din cazierul auto aflat la fila 56 din dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatului i-a fost suspendat anterior dreptul de a conduce autovehicule întrucât a condus autoturismul în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice. Ținând seama de această împrejurare se poate concluziona că inculpatul obișnuia să ignore fără teamă interdicțiile legale referitoare la circulația pe drumurile publice, iar sancțiunea aplicată acestuia anterior nu și-a atins scopul.
Față de situația actuală a inculpatului s-a apreciat că acesta prezintă un pericol social ridicat și că lăsarea în libertate ar crea o stare de nesiguranță în rândul opiniei publice și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție din partea organelor statului. Privarea în continuare de libertate a inculpatului este necesară nu numai din necesitatea împiedicării acestuia de a-și relua activitatea infracțională, dar și pentru menținerea normalei desfășurări a relațiilor sociale care impun o prevenție de ordin general.
În cauza McKay contra Angliei pronunțată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a stabilit că liberarea provizorie a persoanei poate fi
dispusă în măsura în care se apreciază că arestarea a depășit o durată rezonabilă ori dacă nu mai subzistă cazurile (pericolul social pentru ordinea publică și de a influența martorii, în acest dosar) pentru care s-a apreciat că este necesară luarea măsurii arestării preventive. S-a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv în data de_, nefiind depășită durata rezonabilă a arestării preventive, iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă în continuare și nu s-au schimbat.
S-a reținut în final că o astfel de măsură nu este oportună pentru desfășurarea procesului penal întrucât față de gravitatea deosebită a acuzațiilor și față de reacția publicului se justifică o detenție provizorie cel puțin o perioadă de timp, iar o durată rezonabilă în acest sens nu a fost depășită. Pentru toate aceste considerente, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe control judiciar, iar în temeiul art. 192 alin. 2 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către
stat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul fără a și-l motiva în scris, însă în ședința publică din 21 mai 2013 a solicitat a fi liberat sub control judiciar cu motivarea, în esență, că inculpatul și-a asumat responsabilitatea, se va prevala de prev.art. 3201C.pr.pen., caracterizarea de la dosar evidențiază existența unui comportament foarte bun, nu obișnuia să consume în mod excesiv băuturi alcoolice, s-a împăcat cu familia victimei, achitându-se toate despăgubirile, lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Recurentul-inculpat nu are antecedente penale, are o
gospodărie pe care și-o întreține singur, are probleme de sănătate (are o infecție la nivelul întregului corp de la gips). Urmărirea penală este terminată. A făcut trimitere la perioada rezonabilă de arest.
Examinând încheierea penală recurată, tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea penală nr. 35 din 8 mai 2013 a Judecătoriei Tg.Lăpuș s-a dispus arestarea preventivă a recurentului-inculpat pe o perioadă de 29 de zile (8 mai 2013-5 iunie 2013 inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f C.pr.pen., acesta fiind cercetat pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev.de art. 178 alin.3 C.pen.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 107/R/2013 a T. ui M. .
În considerentele acestei din urmă încheieri s-a reținut faptul că în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că acesta în data de 4 mai 2013, în timp ce conducea pe drumurile publice din localitatea Groșii Tibleșului (județul M. ) autoturismul marca VW Passat cu număr de înmatriculare_ având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,75 g/l alcool pur în sânge, din cauza nerespectării dispozițiilor legale referitoare la circulația pe drumurile publice a accidentat-o pe victima Horț Onișor care se deplasa regulamentar cu bicicleta având aceeași direcție de deplasare care a decedat ulterior la Spitalul J. ețean de Urgență "Dr. C-tin O. "; Baia Mare.
T. apreciază că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a recurentului-inculpat se menține și în prezent, fiind necesară în continuare privarea sa de libertate.
Raportat la probele administrate până în prezent în cauză, în speță, există indicii care să justifice presupunerea că în data de 4 mai 2013, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice (după un interval de 2 ore acesta a avut o îmbibație alcoolică de 1,75 g%o, iar după 3 ore de 1,60 g%o), recurentul- inculpat a condus autoturismul marca VW Passat cu număr de înmatriculare_ în comuna Groșii Țibleșului accidentând-o pe victima Horț Onișor care se deplasa regulamentar în același sens de mers cu o bicicletă și care a decedat la data de 6 mai 2013. Există, în consecință, indicii în sensul celor prevăzute de art. 143 C.pr.pen.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a recurentului-inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la fapta comisă din vina acestuia (care având o îmbibație alcoolică ridicată a urcat la volan, punând în pericol viața altor persoane și în aceste condiții a accidentat-o pe victimă) și la urmările produse (decesul acesteia) chiar dacă nu are antecedente penale, și-a recunoscut presupusa faptă, a achitat în parte despăgubirile civile solicitate urmând a se plăti și diferența pretinsă, iar din caracterizarea întocmită de Primăria Groșii Țibleșului rezultă că acesta a avut un comportament foarte bun în societate.
Sunt îndeplinite deci și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Apărările referitoare la problemele de sănătate nu pot fi primite în condițiile în care potrivit art. 1391C.pr.pen., în cazul în care se constată că persoana arestată preventiv suferă de o boală ce nu poate fi tratată în rețeaua sanitară a A.N.P., administrația locului de deținere are obligația de a dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății Publice.
Durata arestării preventive a acestuia se încadrează în limitele unui termen rezonabil (este arestat de circa două săptămâni).
Recurentul-inculpat a fost arestat preventiv pentru o infracțiune din culpă, nu există date în sensul că ar putea comite și alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului în vreuna din modalitățile prev.de art. 1602alin.2 C.pr.pen. astfel că cerințele prev.de art. 160 alin.1,2 C.pr.pen. sunt îndeplinite. Cu toate acestea chiar dacă aceste condiții sunt întrunite, liberarea provizorie sub control judiciar nu se poate acorda automat, legiuitorul folosind în cuprinsul alin.1 al art. 160 C.pr.pen. sintagma "se poate
acorda"; astfel că temeinicia cererii se impune a fi examinată de la caz la caz. In speță, cererea recurentului-inculpat nu este întemeiată având în vedere gravitatea faptei pe care se presupune că a comis-o (dată de un consum ridicat de alcool, de punerea în pericol în aceste condiții a vieții altor persoane, de accidentarea efectivă în aceste împrejurări a victimei și de urmarea produsă -
decesul acesteia) chiar dacă acesta nu are antecedente penale, și-a recunoscut prezumata faptă, a avut anterior o conduită foarte bună în societate, a achitat o parte din presupusul prejudiciu, urmând a achita și celelalte despăgubiri pretinse.
Pentru toate aceste considerente recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În baza art. 192 alin.2 C.pr.pen., acesta va fi obligat la plata către stat a sumei de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. D. (fiul lui S. și D., născut la data de_ în Groșii Țibleșului, județul M., CNP 1., cu domiciliul în comuna Groșii Țibleșului, nr. 599, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ), împotriva încheierii penale nr. 36 din 16 mai 2013 pronunțată de J. ecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
B. C. S. -F. A. ;G. O. M. B. E.
c.o. semnează președintele completului
Red. B.C. / T-red. B. E. 3 ex. / 24 mai 2013
J. ecător la fond: B. C.
TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618
Secția penală Minută Dosar nr._ Dec.pen.nr. 115/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.penală, respinge ca nefondat
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
TRIBUNALUL MARAMUREȘ 2618
Secția penală COPIE - Minută
Dosar nr._ Dec.pen.nr. 115/R/_
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.penală, respinge ca nefondat
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 mai 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
s.s.indesc. s.s.indesc. s.s.indesc.
pt.conf.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618
Secția penală DOSAR NR. _
din 21 mai 2013
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 115/R din 21 mai 2013 pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat privind pe inculpatul M. D. (fiul lui S. și D., născut la data de_ în Groșii Țibleșului, județul M.
, CNP 1., cu domiciliul în comuna Groșii Țibleșului, nr. 599, județul M.
, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).
PREȘEDINTE GREFIER
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618
Secția penală DOSAR NR. _
din 21 mai 2013
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă înaintăm copia dispozitivului deciziei penale nr. 115/R din 21 mai 2013 pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat privind pe inculpatul M. D. (fiul lui S. și D., născut la data de_ în Groșii Țibleșului, județul M.
, CNP 1., cu domiciliul în comuna Groșii Țibleșului, nr. 599, județul M.
, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Sentința penală nr. 91/2013. Cerere de liberare provizorie sub... | Sentința penală nr. 70/2013. Cerere de liberare provizorie sub... → |
|---|
