Sentința penală nr. 54/2013. Omor calificat
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
SENTINȚA PENALĂ NR.54
Ședința publică de la 5 iunie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ț. D. B., judecător
: O. I. -M., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare procesul penal - după casare - pornit împotriva inculpatului B. A. , din J., str. Ciutărie, nr.5, jud.S., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, prev.de art.174 alin.1, 175 alin.1 lit.d Cod penal, violare de domiciliu prev.de art.192 alin.2 Cod penal, vătămare corporală prev.de art.181 Cod penal, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă nimeni, pentru astăzi fiind amânată pronunțarea.
Se constată că cererile, susținerile și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de_, care face parte integrantă din prezenta.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul din data de_, dos. nr. 491/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul B. A. , pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, violare de domiciliu și vătămare corporală, prevăzute și pedepsite de art.174 alin.1, 175 alin.1 lit. d Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal și art.181 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpatul B. A. locuiește în localitatea J. pe strada Ciutărie, într-o zonă destul de îndepărtată de restul localității J., zonă în care locuiește un număr redus de persoane. Tot aici locuiește și familia părților vătămate L. I., P. C. și P. M. M., între această familie și restul familiilor care locuiesc în zona existând o stare conflictuală mai veche, generată în special de faptul că animalele aparținând familiei părților vătămate sunt lăsate libere și distrug recoltele celorlalte familii care locuiesc pe stradă.
La data de_, inculpatul B. A. s-a deplasat la martorul T. E., unde, pe tot parcursul zilei, a ajutat la efectuarea unor lucrări de construcție și unde a consumat băuturi alcoolice . Tot pe parcursul zilei, inculpatul l-a ajutat și pe numitul
Pestean Vasile să mute un cazan de țuică, consumând și aici băuturi alcoolice, în special țuica. Înspre seară, inculpatul B. A. s-a dus acasă și apoi s-a deplasat la locuința martorului M. D., situată în vecinătatea casei sale . Martorul M. D. și soția sa au plecat de acasă în localitatea J., inculpatul rămânând aici cu copii martorului și continuând să consume țuica.
În jurul orelor 21,00, inculpatul fiind deja într-o stare avansată de ebrietate, și- a amintit că în noaptea de 26/_ a găsit caii aparținând părții vătămate L. I. în grădina să și s-a deplasat înspre locuința părții vătămate să îi ceară acesteia socoteala. Locuința părții vătămate L. I. este formată dintr-o curte și două construcții, curtea fiind împrejmuită cu gard dar nefiind prevăzută cu porți la intrare. În seara zilei de_ aici se aflau partea vătămată L. I., care dormea într-o căruță aflată în curte, partea vătămată P. M. M., aflată în casa dinspre drum și martorele L. C. și L. A., însoțite de copii în casa dinspre pădure .
Din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă faptul că, după lăsarea întunericului, cele două locuințe nefiind dotate cu curent electric, partea vătămată P. M. M., care locuiește în casa dinspre drum, s-a deplasat la martorele L. C. și L. A. care locuiesc în casa dinspre pădure și le-a rugat să aibă grijă și de copii ei până va așeza așternuturile . Apoi P. M. M., avându-l în brațe pe sugarul P. N. Daniel, în vârstă de 10 săptămâni, s-a întors la locuința sa și l-a pus pe sugar într-un cărucior pentru copii situat în curte în imediata vecinătate a căruței în care dormea L. I. și la o mică distanță de ușa de la locuința, după care a intrat în locuința pentru a așterne păturile .
În acest timp în curtea locuinței a intrat inculpatul B. A. care s-a îndreptat spre casă dinspre drum, crezând că aici o va găsi pe partea vătămată L.
I. . Trecând pe lângă căruța, care se afla în fața casei, inculpatul a observat faptul că partea vătămată doarme în căruța și a început să îi aplice acesteia lovituri repetate cu pumnii și apoi cu o bâtă din lemn.
Auzind gălăgie partea vătămată P. M. M. a ieșit afară din locuința și văzându-l pe inculpatul B. A. lovindu-l cu bata pe L. I. și văzând că inculpatul se afla în partea din spate a căruței chiar lângă căruciorul în care se afla P.
N. Daniel, a strigat către inculpat să înceteze deoarece copilul său se afla în cărucior . Inculpatul insă s-a repezit înspre partea vătămată P. M. M. și aceasta de frică a intrat în casa, trăgând ușa după ea Inculpatul a continuat să aplice lovituri cu bâta părții vătămate L. I. lovind cu acea bâtă, prin pânza exterioară și căruciorul în care se afla victima P. N. Daniel. Apoi au ieșit afară din locuința dinspre pădure și martorele L. C. și L. A., martora L. C. strigând către inculpat să nu mai îl lovească pe L. I. . Inculpatul s-a repezit și spre aceste martore care de asemenea de frică au intrat în casă.
După aceea inculpatul s-a îndreptat către ieșirea din curte însă amintindu-și de
L. I. s-a întors la căruța unde i-a mai aplicat acestuia câteva lovituri cu bâta . Apoi inculpatul a aruncat bâta de lemn în curte și a părăsit locuința părții vătămate L.
I. deplasându-se la locuința martorului M. D. .
După plecarea inculpatului B. A., partea vătămată P. M. M. a ieșit afară din locuința și s-a deplasat la căruciorul pentru copii unde victima P. N. Daniel se afla în poziția culcat pe spate fiind însă alb la fata, având spasme și nescoțând nici un sunet . Partea vătămată a luat victima din cărucior care se afla în poziția normală, pe roți, și le-a anunțat pe martorele L. C. și L. A. ,
despre cele întâmplate. Tot după plecarea inculpatului martora L. C. a ieșit afară din locuința și s-a deplasat la căruța în care se afla L. I. și l-a ajutat pe acesta să se coboare din căruța prin partea din față a acesteia . După ce a coborât din căruța L. I. s-a tot deplasat pe jos, pe lângă pădure, la sediul poliției din J. .
P. M. M. având în brațe pe P. N. Daniel, împreună cu L. C. s-au deplasat pe drum înspre sediul SC Arcada SRL unde l-au rugat pe martorul C. a I., paznic de noapte la această societate, să telefoneze la ambulanță întrucât sugarul P. N. Daniel a fost lovit de către inculpat. Martorul a telefonat la ambulanță după care P. M. M. împreună cu sugarul P. N. Daniel au fost transportați la S. O. J. . La scurt timp la fața locului au sosit și organele de poliție care l-au identificat pe inculpat în casa martorului M. D., într-o avansată stare de ebrietate.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului (f.29-30,31-32,34-35,36-37,39-40), declarațiile părților vătămate(f.105-106,107-108,126-127), declarațiile martorilor (f.110-11,112-113,115-116,117-118,119-120,121-122,123-125,128-129,131,78-79),
proces - verbal de cercetare la fața locului și fotografii judiciare (f.43-44,46-47,49- 58,59-67,68-71,90-94),rapoarte de constatare medico-legală (f.136-139,142- 144,147).
Prin ordonanța din_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, dată în dosarul nr.1094/P/2009, a fost declinată competența de efectuare a urmăririi penale in favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, dosarul fiind înregistrat sub nr. 491/P/2009 .
Prin ordonanța din data de_ a Parchetului de pe lângă T. S. a fost dispusă schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin 2 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prev de art 174 alin 1, 175 alin 1 lit d Cod penal, fiind totodată începută urmărirea penală împotriva învinuitului pentru săvârșirea acestei infracțiuni . Prin aceeași ordonanță, s-a dispus extinderea cercetărilor și cu privire la săvârșirea de către învinuit a infracțiunii de violare de domiciliu prev de art 192 alin 2 Cod penal , fiind dispusă începerea urmăririi penale față de inculpat și cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni .
Prin ordonanța din_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a dispus punerea în mișcare acțiunii penale față de învinuit pentru săvârșirea celor două infracțiuni reținute în sarcina să .
Prin ordonanța din_, în urma plângerii penale prealabile formulate de către partea vătămată L. Ion , Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a dispus extinderea cercetărilor în cauză și cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de vătămare corporală prev de art 181 alin 1 Cod penal , fiind totodată începută urmărirea penală față de inculpat și cu privire la această infracțiune.
Prin ordonanța din_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou s-a dispus față de învinuitul B. A. măsura preventiva a obligării de a nu părăsi localitatea J.
, fără încuviințarea procurorului , pe o durată de 30 de zile .
Prin ordonanța din_ a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a dispus față de inculpatul B. A. măsura preventiva a reținerii pe o durată de 23 de ore începând cu data de_ ora 22,20 până la data de_ ora 21,20 .
Prin încheierea penală nr 13/C din_ a T. ui S., față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive pe o durată de 29 de zile începând cu data de_ ora 19,30 până la data de_ ora 19,30
Prin încheierea penală nr 16/C din_ Tribunalul Sălaj a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de_ ora 19 ,30 până la data de_ ora 19,30.
Prin încheierea penală nr 19/C din_ a T. ui S., s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de_ ora 19,30 până la data de_ ora 19,30.
După trimiterea inculpatului în judecată,în stare de arest preventiv, la Tribunalul Sălaj a fost înregistrat dosarul nr._ și s-a fixat termen de judecată la data de 16 decembrie 2009.
La termenul din data de 24 noiembrie 2009, procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 3001Cod procedură penală raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
La termenul din_ însă, verificând din nou legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, instanța a revocat această măsură, apreciind că pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului nu mai subzistă, raportat la persoana inculpatului - relativ în vârstă - 52 ani, fără antecedente penale, cu o atitudine sinceră în cursul procesului, recunoscând și regretând faptele și care, conform înscrisurilor de la dosar, nu a creat în rândul comunității din care provine vreo temere, ci dimpotrivă, partea vătămată L. I. este cel care a creat probleme și nemulțumiri locuitorilor din zonă prin comportamentul său antisocial.
Împotriva încheierii penale din 22 ianuarie 2010 a T. ui S., pronunțată în dosarul nr._, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, solicitând casarea încheierii și, rejudecând, să se dispună menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 47/R/_, Curtea de A. C. a constatat că recursul în cauză era fondat, temeiurile arestării inculpatului subzistând și impunând în continuare privarea de libertate a acestuia.
Cu toate acestea, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului nu mai era posibilă la acel moment, deoarece, aceasta a încetat de drept la data de 22 ianuarie 2010, în temeiul art.140 alin.1 lit. a C.pr.pen., respectiv la expirarea termenului prev. de art.160/b alin.1 C.pr.pen., în interiorul căruia instanța nu a menținut arestarea, ultima menținere fiind făcută la 24 noiembrie 2009.
Întrucât în cauză s-a apreciat că erau întrunite în continuare condițiile prev. de art.143 alin.1 C.pr.pen., respectiv existau indicii temeinice și chiar probe că inculpatul a comis faptele pentru care era judecat și, pentru că, în virtutea dispozițiilor art.136 C.pr.pen., pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impunea luarea unei măsuri preventive față de inculpat, Curtea a dispus în acest sens, respectiv s-a luat față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Prin sentința penală nr. 57/_, Tribunalul Sălaj a hotărât condamnarea inculpatului B. A. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală, art.181 alin.(1) Cod penal,în baza art.81 și 82 Cod
penal, dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 5(cinci) ani, termen de încercare.
A fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare.
În baza art.88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, în intervalul de timp_ -_ .
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c, respectiv art.10 lit.d Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul pentru infracțiunile de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art.174 alin.(1), 175 alin.(1) lit.c Cod penal respectiv violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art.192 alin.(2) Cod penal.
În baza art.109 Cod procedură penală,s-a dispus ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată și un cărucior pentru copii respectiv o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în continuare în Camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P. C. și P. M. M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
S-a constatat că S. C. de U. pentru Copii - C. N. și moștenitorii părții vătămate L. I., nu s-au constituit părți civile în proces.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1176,87 lei despăgubiri civile către
S. J. de U. - Z., sumă ce urma a fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (_ ) până la data plății integrale.
S-au respins cererile în despăgubiri civile formulate de S. C. J. de U.
C., S. J. de A. S. și părțile vătămate P. C. și P. M. M. . Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 lei, reprezintă onorar avocațial din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
Împotriva sentinței penale nr. 57/_ a T. ui S. ,a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În cauză, Curtea de A. C. a dispus exhumarea cadavrului minorului P. David și efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea cauzei morții victimei.
La data de_, Institutul de Medicină Legală C. - N. a întocmit un raport de expertiza medico legala in care s-a concluzionat că leziunile traumatice tanato-generatoare cranio-cerebrale s-au putut produce cel mai probabil prin compresiunea capului între două planuri dure, neputându-se exclude însă mecanismul de lovire activă cu capul sprijinit de un plan dur. Mai mult decât atât, aspectele lezionale cranio-cerebrale și lipsa leziunilor traumatice externe de la nivelul părților moi ale capului exclud practic posibilitatea producerii leziunilor traumatice tanatogeneratoare cu un corp dur( cu pumnul sau bâta).
Prin Decizia penală nr. 9/A/_, Curtea de A. C. a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței penale nr. 57 pronunțata la 30 septembrie 2010 de Tribunalul Sălaj, pe care a desființat-o în parte, în ce privește neaplicarea interzicerii unor drepturi și, judecând în aceste limite, a făcut aplicarea art. 71 al.2 raportat la art. 64 lit.a teza a-II-a si 71 al.5 Cod penal. S- au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. S-a apreciat că prima instanță ,în urma vastului probatoriu administrat în cauză,a stabilit o stare de fapt
corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpatului B. A. în săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev. de art.181 al.1 C. pen. asupra părții vătămate L. I. .
În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 al.2 C. pen.,Curtea a apreciat ca fiind neavenită critica adusă soluției de achitare a inculpatului, întrucât din declarațiile testimoniale și scrise rezultă că locul în care s-a săvârșit fapta era într-o parte a clădirii, fără gard, fără poartă, doar cu câțiva stâlpi,deci un loc neîmprejmuit, motiv pentru care nu se poate susține că s-a pătruns în incita unei curți,nefiind așadar întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Raportat la infracțiunea de omor calificat prev. de art.174 al.1 și 175 al.1 lit.d C.pen., s-a apreciat că soluția de achitare dispusă de către prima instanță este temeinică și legală.
Împotriva Deciziei penale nr. 9/A/_ a Curții de A. C. a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. .
Prin Decizia penală nr.1986/_, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. împotriva deciziei penale nr. 9/A din 17 ianuarie 2012 a Curții de A. C., secția penală și de minori, privind pe inculpatul B.A., a casat decizia penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de A. C. ,reținându-se că la instanța de apel completul de judecată nu a fost compus potrivit legii, întrucât la dezbateri au participat doi judecători însă hotărârea judecătorească a fost semnată numai de unul dintre aceștia, respectiv de doamna judecător I.M. care nu era președintele completului de judecată.
Prin Decizia penală nr.176/R/_, apreciind ca nepronunțarea asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată chiar de către inculpat încalcă dreptul acestuia la apărare, precum și dreptul său la un proces echitabil, ceea ce include și neprivarea acestuia de un grad de jurisdicție, Curtea de A. C. a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței penale nr.57 din 30 septembrie 2010 a T. ui S., pe care a desființat-o în întregime și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalul Sălaj.
S-au mai dispus următoarele: cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de fond să facă o analiză detaliată a probelor administrate în cauză în raport și cu cererea de schimbare a încadrării juridice solicitată, reaudiind în cazul în care va considera necesar inculpatul, părțile vătămate și martorii și cu privire la aspectele noi apărute, cu atât mai mult cu cât depozițiile acestora, date în cursul cercetării judecătorești, nu sunt complete și detaliate, apoi, în final să se pronunțe și asupra acestei cereri. De asemenea, cu ocazia rejudecării instanța de fond să analizeze și celelalte motive de apel invocate în memoriile scrise de la dosar.
În rejudecare, pe rolul T. ui S. s-a înregistrat, la data de_, dos. nr._ .
La termenul din data de_, S. J. S. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1351,48 lei, din care 1176,87 lei reprezintă cheltuieli de spitalizare pentru L. I. ,iar 174,61 lei reprezintă cheltuieli de spitalizare pentru
P. N. Daniel(f. 26-50), iar S. J. de A. S. a comunicat că se
constituie parte civilă în cauză cu suma de 1199,35 lei, reprezentând contravaloarea transportului și îngrijirilor medicale acordate minorului P. N. Daniel.
La termenul din data de_, s-a audiat inculpatul ,acesta solicitând judecarea sa potrivit procedurii prevăzute de art. 321 și urm. C.p.p., precum și revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea,s-a dat citire actului de sesizare a instanței (f.75,76-77), s-a depus la dosar un referat de evaluare a inculpatului (69-71), iar S. C. J. de U. - C. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 791 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate minorului P. N. Daniel(f.67-68).
Prin încheierea din data de_, Tribunalul Sălaj a admis cererea inculpatului
B. A. privind revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea J. .
La termenul din data de_, S. O. J. a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 10,70 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate minorului P. N. Daniel(f.104).
La termenul din data de_, L. D. și L. Crîșma, moștenitorii părții civile L. I. (decedat în cursul procesului) nu s-au constituit părți civile în cauză.
P. M. și P. C. au arătat că se constituie părți civile cu câte 12.500 lei daune morale(f.141). Totodată, au fost audiați în calitate de martori P. C., P. M., L. Crîșma, L. A. ,V. T., L. D. (f.133-140).
La termenul din data de_ au fost audiați C. I., M. V. ,M. D., iar întrucât audierea martorei T. E. nu mai era posibilă, s-a dat citire declarațiilor anterioare ale acesteia(f.134-141), la termenul din data de_ a fost audiată T. M. R., iar întrucât audierea martorului B. I. (decedat) nu mai era posibilă, s-a dat citire declarațiilor anterioare ale acestuia(f. 153,155-156).
Totodată, s-a pus în discuție cererea formulată de inculpat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. d C.p. în infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 al. 1
C.p., B. A. arătând că renunță la această cerere, întrucât nu se face vinovat de decesul minorului P. N. Daniel.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Art.69 din Codul de procedură penală prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente.
În declarațiile date în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței, inculpatul B. A. a recunoscut constant agresarea lui L. I., fapta fiind motivată cu împrejurarea că victima obișnuia să lase caii la păscut pe terenul inculpatului, producând diferite pagube. În schimb, B. A. a negat comiterea infracțiunii de omor calificat ori a celei de ucidere din culpă asupra minorului P. N. Daniel, arătând că nici nu a văzut, în data de_, în fața locuințe familiei P. vreun cărucior.
Declarațiile părții civile P. M. M., au fost contradictorii pe parcursul procesului penal și se coroborează doar parțial cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză.
Astfel, în fața organelor de poliție, P. M. M. , a declarat următoarele:
"Locuiesc pe str.Ciutărie nr.1, într-o colibă iar imobilul respectiv nu este împrejmuit cu gard și nu se delimitează în vreun fel de celelalte case din zonă. Cu
L. Ion nu ne înțelegem prea bine, fapt pentru care în timpul nopții acesta doarme afară în căruță (ștraf). Mi-am lăsat copilul minor, în vârstă de 10 luni într- un cărucior, lângă prispa casei în timp ce eu m-am dus să dau mâncare la porci. Când m-am reîntors, l-am văzut pe vecinul nostru B. A. zis "Gusti"; având o bâtă în mână, cu care lovea alternativ atât în ștraf cât și în căruciorul unde se afla copilul. Am fugit înspre el și am început să țip la acesta să nu mai dea în cărucior că înăuntru se află copilul. Acesta m-a înjurat și a continuat să dea cu bâta în L. Ion care se afla în ștraf. La un moment dat am reușit să iau copilul din cărucior însă am observat că nu plânge fapt pentru care am intrat repede cu acesta în casă unde aveam lumină de la o lampă și m-am uitat la copil, văzând că acesta doar dă din mâini și din picioare. Am început să strig "mi-ai omorât copilul"; și am ieșit afară din casă ocazie cu care B. a încercat să mă lovească cu acea bâtă în timp ce aveam copilul în brațe. Am reușit să-i prind bâta cu o mână și i-am aruncat-o astfel încât acesta nu a reușit să mă lovească. După aceasta am plecat fugind cu copilul în brațe să anunț pe cineva despre cele întâmplate și am auzit pe L. Ion care striga în continuare";stai nu mai da Bebeluș";. Fac precizarea că soțului meu i se spune Bebeluș dar acesta nu era acasă la momentul respectiv. Mi-am dat seama că B. A. îl lovește în continuare pe L. Ion. În timpul agresiunii ceilalți copii au fugit și s- au ascuns iar când L. I. a început să strige, au ieșit din casă L. Crâșmuța și L. A. care au văzut și ele ce s-a întâmplat. Astfel acestea au văzut când mi-am luat copilul din cărucior dar în acest moment copilul era deja lovit, nu mai plângea, doar dădea din mâini. După acest moment B. A. nu l-a mai lovit pe copil întrucât așa cum am mai declarat am reușit să-i prind bâta și am aruncat-o. În timp ce mergeam spre ceilalți vecini români mi-a ieșit în cale L. Crâșmuța împreună cu care ne-am deplasat la o firmă din apropiere unde erau trei persoane pe care îi cunosc doar după nume respectiv: Neluțu, V. și soțul acesteia, V. . Acestora le-am spus ce s-a întâmplat respectiv că B. A. a venit l-a noi în curte și ne-a lovit iar Neluțu a dat telefon după salvare"; (f.95-97 u.p). În schimb, la
S. de U. Z., partea vătămată P. M. M. a declarat ca posibil agresor ";un vecin";, urmând a se identifica agresorul de către Poliția orașului J., în urma cercetărilor (f.179 u.p.) De asemenea, în raportul de constatare medico-legală la
"istoricul faptelor"; se arată că în FO 39224 se găsește și Fișa UPU 10520 din_, cu motiv de prezentare: "stare comatoasă post agresiune";, la anamneză fiind consemnat faptul că a fost agresat la domiciliu, lovit cu pumnii și picioarele la mamă în brațe.(f.137 u.p).
Fiind apoi audiată la parchet, în data de _ , P. M. M. , și-a schimbat total prima declarație dată la poliție, arătând următoarele: "Am dat la porci și când am venit m-am uitat la fiul meu care era în cărucior. După aceea am intrat în casă pentru a face așternuturile și după aproximativ cinci minute am auzit în curte o bufnitură puternică după care l-am auzit pe L. Ion strigând pe țigănește ";ajutor că mor";. Atunci eu am ieșit afară și l-am văzut pe vecinul nostru Gusti care se afla în spatele căruței, între aceasta și căruciorul pentru copii, care ținea o bâtă cu amândouă mâinile deasupra umărului, Eu am strigat";Gusti să nu dai în căruț că mi acolo copilul"; însă el m-a înjurat și s-a îndreptat către mine. Atunci eu am intrat în casă și am tras ușa după mine, nemaivăzând ce se întâmplă în curte. Am auzit-o pe L.
C. care striga către Gusti să îl lase în pace pe L. I. că îl omoară și l-am văzut pe ușa care nu are geam pe Gusti că se îndreaptă spre casa lui C. apoi am văzut că Gusti s-a întors din nou la ștraf lovindu-l pe L. I. . La un moment dat Gusti a plecat până la intrarea în curte unde a stat puțin și s-a întors din nou la căruță unde era L. I. și a continuat să îl lovească. Apoi am văzut că Gusti a ieșit din curte și s-a îndreptat spre casa lui. Atunci când a ieșit în drum nu am văzut ca Gusti să aibă bâta în mână și nici nu știu ce a făcut cu ea. După ce a plecat Gusti eu am ieșit din casă și m-am dus la căruciorul pentru copii unde am văzut că fiul meu era alb la față și avea spasme. Atunci l-am luat în brațe și am început să strig pe C. și pe A. să mă ajute că moare copilul"; .
Această declarație se coroborează până la un punct, cu declarațiile celor două martore, L. C. și L. A., care însă nu fac nici o referire la situația copilului și comportamentul părții vătămate P. M. M., imediat după plecarea inculpatului, referindu-se doar la partea vătămată L. I., de parcă între cele două secvențe relatate, nu ar exista nici o legătură.
În fața instanței, în primul ciclu procesual, respectiv în data de_, P. M.
M. a arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și a făcut următoarele precizări: "; Arăt că nu am avut un contact direct cu inculpatul în timp ce acesta îl agresa pe L. I., nu i-am luat bâta din mână și nu am aruncat-o așa după cum am declarat la poliție.
Precizez faptul că inculpatul a avut tot timpul bâta asupra sa, atât în momentul când l-a bătut prima dată pe L. I., cât și în momentul când acesta s-a îndepărtat spre poartă si apoi a revenit la căruță, continuând să îl bată pe L. I. . Eu nu am văzut ca inculpatul să fi aruncat bâta nici ulterior, când s-a îndepărtat plecând spre casă. Întrebată fiind, arăt că partea vătămată dormea în momentul când a fost atacată de inculpat și nu se afla în stare de ebrietate. Mai arăt faptul că în după amiaza zilei de_ nu au mai trecut alte persoane pe la locuința noastră, care să fi provocat certuri, scandaluri sau să ne agreseze";(f.138,dos._ ).
În rejudecare, la termenul din data de_, P. M. M. a mai făcut unele precizări: "…Chiar în momentul în care a ajuns inculpatul la locuința noastră,eu mă aflam în locuință, dar am auzit strigătele lui L. I. și am ieșit din casă, văzând că inculpatul îl lovea pe acesta cu bâta. Precizez că eu nu am văzut în
acea zi dacă și când inculpatul a lovit căruciorul în care se afla copilul meu , dar, având în vedere că acel cărucior se afla lângă ștraf, am presupus că B. A. a
dat cu bâta și în cărucior.
Văzând ce se întâmpla, am strigat la inculpat să nu-l mai lovească pe L. I.
. Atunci, inculpatul a făcut câțiva pași spre mine, având bâta în mână, iar eu, crezând că inculpatul intenționa să mă lovească, am fugit după casă. Între timp,din locuința lor, situată în apropiere, au ieșit L. Crîșma și L. A. . L. Crîșma a strigat către inculpat să nu îl mai lovească pe tatăl său. Atunci, inculpatul s-a deplasat spre L. A. cu intenția de a o lovi, astfel că și aceasta a fugit, dar nu cunosc unde.
În fața organelor de poliție am declarat că B. A. a lovit căruciorul în care se afla fiul mei, întrucât numai inculpatul putea face acest lucru, P. C., soțul meu, fiind plecat de acasă, iar ceilalți copii, 4 la număr, se aflau în casa lui L. Crîșma și L. A. . După cum am arătat, eu nu am văzut când și cum a lovit
inculpatul căruciorul.
Nu-mi amintesc ce am declarat în momentul internării mele în spital împreună cu fiul meu, întrucât am fost foarte speriată.
Arăt că după plecarea lui B. A. din curtea locuinței mele, m-am deplasat spre căruciorul în care se afla fiul meu, mi-am luat în brațe copilul care a plâns o dată, am văzut că acesta nu se simțea bine și am fugit la casa lui L. Crîșma și L. A., spunându-le că fiul meu va muri, apoi am chemat Salvarea.(…)"; (dos. nr._ ,f. 134-135).
Declarațiile martorilor oculari L. C. și L. A. , menținute în esență pe parcursul procesului, se coroborează în mare măsură cu cele date de inculpat. Astfel, în declarațiile date în fața organelor de poliție în data de _ , adică imediat după producerea evenimentelor, acestea au arătat că l-au văzut pe inculpat agresând pe partea vătămată L. I., P. M. nu a ieșit din casă, în timp ce A. se afla în curte ci doar L. C. pentru o scurtă perioadă de timp după care a intrat din nou în casă și nu l-au văzut pe inculpat să fi lovit copilul iar după plecarea inculpatului au ieșit afară, l-au luat pe L. Ion din ștraf, timp în care P. M. se afla înăuntrul locuinței iar căruciorul cu copilul se afla lângă ștraf și nu era răsturnat.
Martorele au mai arătat că l-au transportat pe L. Ion în casă, acesta a ieșit afară "am ieșit și noi să vedem unde este, timp în care în curte se afla M. cu copilul în brațe, spunând că este bolnav, că l-a lovit B. A. când se afla în cărucior";.
În data de _ , martorele L. C. și L. A. și-au menținut în esență primele declarații, făcând însă și alte precizări. Astfel, L. C. susține că a ieșit în curte și a observat în seara zilei de_ în jurul orelor 21,30, afară fiind întuneric, pe partea vătămată P. M. că pune într-un cărucior de copii aflat în curte, în fața casei, pe fiul său în vârstă de două luni. Când a auzit scandal în curte martora L. C. a ieșit afară împreună cu martora L. A., l-a văzut pe inculpat care îl lovea pe L. Ion iar pe M., care nu avea nimic în mâini, a văzut-o că a intrat în casă, a închis ușa după ea și ținea cu o mână de rama ușii care nu are geam. A strigat la inculpat să îl lase în pace pe Ion, inculpatul s-a repezit la ea după care a intrat în casă împreună cu L. A. și copii ( în număr de șase-n.n.) care s-au ascuns, ea rămânâns lângă ușă pentru a vedea ce se întâmplă în curte. L-a văzut pe inculpat continuând să îl lovească cu bâta pe tatăl său, acesta s-a îndreptat spre drum, după care a revenit și a continuat agresiunea, după care și ea s-a ascuns, nemaivăzând ce se întâmplă în curte. După ce s-a ascuns, a auzit un plânset de copil în curte dar când s-a uitat pe geam a văzut că Gusti se afla în stradă mergând spre casă. Atunci a ieșit afară din casă, s-a dus la ștraf, la luat pe tatăl său și l-a dus în casă. Tatăl său a zis că vrea să meargă până la toaletă și a ieșit din casă. A plecat cu A. să îl caute moment în care a văzut-o pe M. în curte cu bebelușul în brațe, plângând și îndreptându-se spre casa lor. Mergând împreună să dea telefon după salvare, întrebată fiind, M. i-a spus că copilul s-a aflat în căruciorul de copii, în spatele căruței. În plus, L. A. arată că de la locuința sa nu avea posibilitatea să vadă dacă în căruciorul pentru copii se afla sau nu, P. N. .(f.74-77 u.p). Aceste declarații au fost menținute și redate aproximativ cu același conținut, atât la parchet (f.121-125) cât și în instanță(f.61;62).
L. I. , audiat fiind de procuror la data de _, a arătat că "la un moment dat am simțit că sunt lovit cu un lemn și am început să strig; am fost lovit de mai
multe ori la ambele mâini și in zona spatelui. Afară era întuneric și nu am reușit să văd exact cine m-a lovit însă aud că a fost vecinul meu Gusti care este o persoană violentă. Persoana care m-a lovit nu mi-a spus nimic și nici nu am vorbit deloc cu aceasta (!?). Nu mai țin minte dacă vreuna dintre femei a ieșit în curte și a strigat. Știu că la un moment dat am coborât din căruță prin partea din față a acesteia și am fugit direct în față înspre pădure, apoi am plecat peste grădini înspre poliția din
J. . Nu știu dacă lângă căruța în care dormeam se afla un cărucior pentru copii sau nu, deoarece eu m-am culcat mai devreme";(f.105; 106 u.p.),
L. I. nu a mai putut fi audiat în fața instanței, decedând în timpul procesului, însă, așa după cum a reținut și prima instanță, trebuie remarcat că această declarație contrazice în totalitate declarațiile martorelor L. C. și L. A., care susțin că l-au ajutat să coboare din căruță, l-au dus în casă, i-au acordat îngrijiri după care acesta a ieșit afară și a dispărut,fiind greu de acceptat că, după încetarea agresiunii, L. I. a plecat direct la poliție, fără a avea nici o discuție cu celelalte trei femei, M., C. și A., despre cele întâmplate .
P. C., tatăl minorului P. N. Daniel, a susținut că nu s-a aflat în locuința sa în momentul producerii agresiunii asupra lui L. I., declarația sa fiind confirmată de cea dată de V. T. (dos. nr._ ,f. 133,139).
Martorii V. T., L. D., M. V. ,M. D., T. E., B. I.
, T. M. R. nu au văzut cele întâmplate în data de_ în fața locuinței familiei P., aceștia declarând cu privire la evenimente derulate anterior sau ulterior incidentului.
Relevante sunt însă în cauză declarațiile date de C. I. ,M. V. și T. M.
R. .
Astfel, în cursul urmăririi penale martorul C. I. a declarat că "la data de
_ a intrat de serviciu la ora 17, fiind paznic de noapte la Sc. Arcada Con.SRL, care se află la o distanță de aprox. 100m de casa lui L. Ion iar în jurul orelor 17,10 la văzut pe inculpat, care era băut, îndreptându-se spre casă iar atunci când a venit la serviciu l-a văzut pe bărbatul lui Nadia (partea vătămată P. M. M. - n.n) și pe încă un țigan sau doi îndreptându-se spre J. . În jurul orelor 20,00, când se învăluia ziua cu noaptea, a auzit dinspre locuința lui L. o gălăgie, de fapt niște vorbe feminine care vorbeau mai tare. Gălăgia nu părea să fie cauzată de un scandal, ci era o discuție pe țigănește cum vorbesc ei de obicei. În jurul orelor 21,30 l-a mine a venit Nadia care ținea un copil în brațe împreună cu o femeia mai șchioapă și mi-au spus să sun la salvare deoarece este bolnav copilul, eu am întrebat ce s-a întâmplat și Nadia mi-a spus că a venit Ion și a lovit copilul. Țin minte că Nadia a spus că Ion a lovit-o și pe o fată de a sa și i-a spart capul";(f.118 u.p), declarație menținută în totalitate și în fața instanței, în primul ciclu procesual (f.109).
În rejudecare, la termenul din data de_, C. I. a relatat că în acea zi era de serviciu, ca paznic la SC Arcada Com SRL, în jurul orei 21,00 venind acolo " o țigancă blondă"; căreia nu-i cunoaște numele ori prenumele și care l-a rugat să sune la salvare, afirmând că "a venit I. și a lovit copilul";.Martorul a mai relatat următoarele: "Țiganca avea în brațe un copil care am înțeles că era al ei. Am sunat la Salvare și apoi am plecat. După aproximativ 2 ore, au venit la mine organele de poliție și mi-au cerut să asist la cercetarea la fața locului Cu ocazia discuțiilor purtate la cercetarea la fața locului, am înțeles că B. A. ar fi mers în acea zi în zona în care locuiesc țiganii și l-ar fi lovit "pe bătrân";. Precizez că, cu certitudine,
pe timpul cât a durat cercetarea la fața locului, țiganii nu au spus că B. A.
ar fi lovit și un copil ";( dos. nr._, f.145).
M. V. a relatat următoarele: " În legătură cu acuzele aduse inculpatului, arăt că eu nu cunosc multe aspecte, dar în acea zi, în jurul orelor 16-18, am văzut mai mulți copii ai vecinilor țigani, dar și în zile anterioare, cum alergau cu un cărucior pe drum. Cel mai mare dintre acești copii cred că era fată și avea 8 ani.(…) Precizez că, după ce mi-au fost arătate fotografiile de la f.52 dosar de urmărire penală, pot afirma cu certitudine că în acea zi copiii țiganilor s-au jucat cu căruciorul care este fotografiat";( dos. nr._, f. 146).
T. M. R. a relatat următoarele: " Îi cunosc pe inculpat și pe soții P. de mai mult timp, întrucât mama mea locuiește la distanță de aproximativ 200 m de locuințele acestora. Sunt infirmieră la S. O. J. și rețin că la aproximativ o lună după incidentul ce a determinat trimiterea în judecată a inculpatului, cred că în luna septembrie 2009, a venit la spital Nadia (n.n.P. M. ), mama bebelușului decedat, împreună cu o fiică a sa, care era în clasa I. Întrucât auzisem și eu despre evenimentele care au avut loc, am întrebat-o pe Nadia cine i-a lovit copilul. Aceasta mi-a spus că nu Gusti (n.n. B. A. ) este vinovat, ci "bătrânul";, referindu-se la
L. I. . Am întrebat-o dacă astfel a declarat la Poliție, iar Nadia a răspuns afirmativ (…).";( dos. nr._, f. 153).Aceleași aspecte au fot relatate și în fața primei instanțe (dos. nr._, f. 107).
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 6392/III/463/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală S., moartea victimei P. N. Daniel a fost violentă și s-a datorat unui traumatism cranio - cerebral cu fractură de boltă craniană multieschiloasă, cu disjuncții ale suturilor, iradiate la bază, contuzie cerebrală difuză și hemoragii meningeale. Leziunile traumatice tanatogeneratoare s-au putut produce cel mai probabil prin comprimare între două planuri dure.(dos. u.p. f. 136-139).
Cu ocazia examenului extern al cadavrului, s-au constatat numeroase cruste fine, brune palide, ușor detașabile cu diametre între o,5 și 2,5 cm diseminate la nivelul pielii păroase a capului precum și plăgi înțepate punctiforme, în arii echimotice: la nivelul regiunii frontale în dreapta liniei mediane, la nivelul pielii păroase a capului, corespunzător unor traiecte venoase, plicile cotului, bilateral, fața dorsală a mâinilor bilateral,inghinal stânga, fața dorsală picior stâng.
Relevant mai este faptul că în acest raport de constatare medico-legală la
"istoricul faptelor"; se arată că în FO 39224 se găsește și Fișa UPU 10520 din_, cu motiv de prezentare: "stare comatoasă post agresiune";, la anamneză fiind consemnat faptul că a fost agresat la domiciliu, lovit cu pumnii și picioarele la mamă în brațe.(f.137 u.p).
În cauză, s-a dispus completarea acestui raport de constatare medico-legală, pentru a se lămuri modalitatea concretă de producere a leziunilor minorului.
În data de_ s-au formulat următoarele concluzii: leziunile traumatice tanatogneratoare s-au putut produce cel mai probabil prin comprimare între două planuri dure, neputându-se exclude în totalitate o lovire activă, cu capul sprijinit pe un plan dur. Leziunile s-au putut produce într-un interval de 1-3 zile anterior datei decesului( dos.u.p.,f.142-143).
La baza acestor concluzii au stat următoarele explicații:
nu există leziuni externe ale extremității cefalice, corespunzătoare leziunilor
traumatice tanato-generatoare, cranio-cerebrale, care ar fi trebuit să fie prezente în cazul unor loviri active cu un corp dur;
presupunând un mecanism de lovire activă cu un corp dur, pentru producerea leziunilor cranio-cerebrale ar fi fost necesare mai multe lovituri, cel puțin două, aplicate în cele două planuri în care sunt dispuse infiltratele hemoragice epicraniene, situație în care ar fi existat leziuni traumatice evidențiate la nivelul scalpului ,cât și leziuni traumatice dispuse în alte zone ale corpului;
luând în considerare posibilitatea producerii leziunilor prin lovire activă a extremității cefalice cu un corp dur, extremitatea cefalică fiind sprijinită, ar fi existat leziuni traumatice ale tegumentului, cu excepția situației în care între corpul
contondent cu care ar fi fost aplicată lovitura și extremitatea cefalică a victimei s-ar
fi interpus materiale moi, îmbrăcăminte de grosime considerabilă, iar suprafața de
contact între corpul contondent și zona de aplicare a loviturii ar fi fost mare;
- întrucât leziunile externe lipsesc la nivelul extremității cefalice, în funcție de modificările acestora, datarea fiind mai aproape de realitate, nu putem decât aproxima intervalul de timp în care s-au produs leziunile cerebrale.
Însă, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.1903/III/c/2/_ întocmit de Institutul de Medicină Legală C. N., leziunile traumatice tanatogneratoare cranio-cerebrale s-au putut produce cel mai probabil prin compresiunea capului între două planuri dure, neputându-se exclude însă mecanismul de lovire activă cu capul sprijinit pe un plan dur. Între leziunile traumatice tanatogneratoare cranio-cerebrale și deces există raport de cauzalitate directă necondiționată. Aspectele lezionale cranio-cerebrale și lipsa leziunilor traumatice externe la nivelul părților moi ale capului exclud practic posibilitatea produceriileziunilor traumatice tanatogneratoare cranio-cerebrale cu un corp dur (cu pumnul
sau bâtă) (dos. nr. 3567/_ înregistrat în apel pe rolul Curții de A. C., f. 90- 98).
Așadar, dacă inițial, raportul de constatare medico-legală nr. 6392/III/463/_ întocmit de S. J. de Medicină Legală S. a exclus ipoteza de la care s-a pornit, că victima a fost lovită cu bâta de inculpat, așa cum a declarat partea vătămată
P. M. la poliție, rezultând că altul a fost mecanismul producerii traumatismului cranio-cerebral, respectiv comprimarea între două planuri dure, ulterior, prin completare la raportul de constatare medico-legală, s-a concluzionat că leziunile traumatice s-au putut produce cel mai probabil prin comprimare între două planuri dure, neputându-se exclude în totalitate o lovire activă, cu capul sprijinit pe un plan dur, situație în care ar fi existat leziuni traumatice ale tegumentului, cu excepția situației în care între corpul contondent cu care ar fi fost aplicată lovitura și extremitatea cefalică a victimei s-ar fi interpus materiale moi, îmbrăcăminte de grosime considerabilă iar suprafața de contact între corpul contondent și zona de aplicare a loviturii ar fi fost mare.
Raportul de expertiză medico-legală nr.1903/III/c/2/_ întocmit de Institutul de Medicină Legală C. N. exclude însă posibilitatea producerii leziunilor traumatice tanatogneratoare cranio-cerebrale cu un corp dur (cu pumnul sau bâtă).
Față de cele mai sus expuse,instanța reține că din declarațiile contradictorii ale părților vătămate P. M., L. I. și ale martorilor L. C. și L. A.
nu se poate stabili cu exactitate desfășurarea evenimentelor ce au avut loc la domiciliul acestora în data de_ în jurul orelor 21,30, când a avut loc agresiunea din partea inculpatului B. A. asupra părții vătămate L. I., după cum nu se poate stabili ce s-a întâmplat în cursul întregii după amiezi sau cel puțin în momentele dinainte și după consumarea acestei agresiuni, la locuința părții vătămate
I., respectiv - a soților P. . Cât privește agresiunea inculpatului asupra victimei P. N. Daniel, prin lovirea căruciorului care s-ar fi aflat în apropiere și, indirect, a copilului, aceasta este o simplă supoziție legată de faptul că victima a fost transportată la spital, după agresiunea asupra părții vătămate L. I., fără a se proba însă vreo altă legătură cauzală între fapta inculpatului și vătămarea copilului și fără a se putea stabili cu certitudine momentul în care acesta a fost agresat sau traumatizat. Supoziția este în totalitate contrazisă de raportul de constatare medico- legală nr.1903/III/c/2/_ întocmit de Institutul de Medicină Legală C. - N. . Starea de îndoială astfel creată este amplificată de declarațiile martorilor C. I. ,M.
V. și T. M. R., declarații care induc ideea agresării minorului de către alte persoane.
Singura certitudine în cauză este cea referitoare la faptul că L. I. a fost agresat de inculpat, prin lovirea repetată, cu pumnii și cu o bâtă.
Declarația dată de inculpat se coroborează cu declarațiile părții vătămate P.
M., a martorelor L. C., L. A. și certificatul medico-legal nr. 1548/II/a/38/_ (dos. u.p.,f.147), doar în ce privește loviturile aplicate părții vătămate L. I., precum și în privința faptului că partea vătămată P. M. M. nu a intervenit în nici un fel în timpul acestei agresiuni, deși căruciorul, în care se susține că se afla victima P. N. Daniel, se găsea în imediata apropiere a căruței, ceea ce creează un mare semn de întrebare asupra veridicității declarațiilor sale, pe tot parcursul procesului penal.
Astfel după cum a reținut și prima instanță, singurul mijloc de probă pin care se susține că inculpatul l-ar fi lovit pe copil cu bâta, în împrejurări cu totul neclare, este prima declarație dată la poliție (cu lux de amănunte!!!), de mama copilului, partea vătămată P. M. M., în data de_, care însă nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă și care, de altfel, a fost total modificată la parchet și retrasă în instanță, fără a putea se putea oferi nici un fel de explicație în acest sens. În rest, martorele L. C. și L. A. au evitat în permanență să facă o declarație expresă în acest sens, preferând o stare de ambiguitate, susținând că s-au ascuns, fiind total lipsite de credibilitate Mai mult, contrar celor declarate în cursul urmăririi penale, în fața instanței, partea vătămată P. M. M. a precizat că, inculpatul a avut tot timpul bâta asupra sa și, întrebată fiind, a declarat că în după amiaza zilei de_ nu au avut loc certuri și discuții la locuința lor și nu au mai trecut alte persoane pe la acolo, în contradicție cu declarațiile date de alți martori în audiați în cauză (f.138).
Coroborând întregul material probator administrat în cauză, instanța apreciază că s-a dovedit fără putință de tăgadă doar comiterea infracțiunii de vătămare corporală reținută în sarcina inculpatului.
Din probatoriul administrat nu rezultă probe certe cu privire la împrejurările în care a fost agresat copilul P. N. Daniel și potențialul agresor, ci, dimpotrivă mai multe aspecte neclare ce nu au putut fi lămurite prin ansamblul probatoriului administrat în cauză, fiind astfel incident principiul de drept "in dubio pro reo"; în
ceea ce privește infracțiunea de omor calificat pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. A. . În consecință, în baza art. 11 pc. 2 lit.a) C.p.p. rap. la art. 10 lit. d) C.p.p. instanța urmează a dispune achitarea inculpatului B. A. cu privire la infracțiunea de omor calificat.
În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu reținută în sarcina aceluiași inculpat, se reține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, lipsind latura obiectivă. Potrivit textului art. 192 C.p., constituie infracțiune de violare de domiciliu fapta unei persoane de a pătrunde fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia. Prin "loc împrejmuit"; se înțelege un loc separat printr-o îngrăditură de locurile învecinate care, ca și dependința, întregește folosința, iar împrejmuirea să fie făcută în așa fel, încât să rezulte voința proprietarului ca nimeni să nu pătrundă în acel loc. Ori, atât din fotografiile efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, cât și din declarațiile dată de P. M. M. atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței rezultă că locul din fața casei soților P. nu era împrejmuit la data de _
, în zonă existând, pe o latură, doar o parte dintr-un așa-zis gard construit din lețuri (dos. u.p., f.69-71, 95-97, dos. nr._, f. 134-135). În consecință, în baza art. 11 pc. 2 lit.a) C.p.p. rap. la art. 10 lit. d) C.p.p. instanța urmează a dispune achitarea inculpatului B. A. și cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu.
Fapta inculpatului B. A. care în data de_ a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și apoi cu o bâtă din lemn părții vătămate L. I. ,lovituri în urma cărora partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale, leziunile nepunând in primejdie viața victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală, prevăzută și pedepsită de art. 181 alin 1 C.p.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de lovire a părții vătămate, acțiune producătoare de suferințe fizice și necesitând mai mult de 20 de zile de îngrijiri medicale .
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța urmează să dispună condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală .
La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere gradul de pericol social al faptei, circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art.181alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmările produse.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptei reținute în sarcina inculpatului, instanța va avea în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă și a avut ca urmare producerea de leziuni părții vătămate, leziuni ce au necesitat un număr mare de zile de îngrijiri medicale (45-50 de zile), fără a pune viața victimei în pericol.
Instanța va avea în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 55 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut infracțiunea de vătămare corporală reținută în sarcina sa.
Deși în cauză există împrejurări enumerate exemplificativ în art.74 Cod
penal (lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere față de infracțiunea comisă), simpla existență a acestora nu obligă instanța să le rețină ca și circumstanțe atenuante și să reducă pedeapsa principală sub minimul special, ținând seama de aspectele menționate anterior.
Instanța apreciază că în favoarea inculpatului nu s-ar putea reține starea de provocare, întrucât potrivit prevederilor art. 73 lit. b C.p., constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă. Ori, din probatoriul administrat nu rezultă că L. I. ar fi fost violent, ar fi adus o atingere gravă a demnității inculpatului ori ar fi acționat în vreun mod ilicit și grav anterior agresării sale de către B. A. .
În ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 1 an pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Instanța consideră că scopul pedepsei poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa inculpatului. Dincolo de acest rol al condamnării, instanța apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate, rol care, în cazul acestui inculpat, dată fiind activitatea infracțională efectiv reținută și dovedită de organele de urmărire penală, nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art.81 Cod penal, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal și care se va calcula potrivit dispozițiilor art.85 alin.3 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se va suspenda și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, instanța va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, în intervalul de timp_ -_ .
Constatând că prin încheierea penală din data de_ a T. ui S. s-a dispus revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea J., măsură dispusă față de inculpat prin Decizia penală nr. 47/R/_ a Curții de A. C., nu se impun alte dispoziții cu privire la măsurile preventive luate în cauză.
În baza art.109 Cod procedură penală, instanța va dispune ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată, un cărucior pentru copii și o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a T. ui S., căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P. C. și P. M. M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
Instanța va lua act de împrejurarea că inculpatul a renunțat la cererea formulată, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. d C.p. în infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 al. 1 C.p., nemiafiind necesară pronunțarea în acest sens.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța constată că moștenitorii părții civile L. I. (decedat în cursul procesului) nu s-au constituit părți civile în proces . Răspunderea civilă delictuală este incidentă în ipoteza îndeplinirii următoarelor condiții: existența unui prejudiciu de natură materială sau morală ce rezultă din probatoriul administrat, existența unei fapte ilicite, în speță săvârșirea de către inculpat a infracțiunii pentru care a fost condamnat, fiind dovedită vinovăția acestuia
și, de asemenea, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Față de cele precizate, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în raport de agresiunea exercitată de inculpat asupra părții vătămate L. I. și fiind dovedite cheltuielile ocazionate de acordarea de îngrijiri medicale acesteia, în baza art.14 C.p.p., art. 346 C.p.p., art.998-999 C.civ., instanța îl va obliga pe inculpat la plata, către S. J. de U. Z., a sumei de 1176,87 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare pentru L. I., sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (_
) până la data plății integrale.
Întrucât inculpatul urmează a fi achitat cu privire la infracțiunile de omor calificat și violare de domiciliu, nefiind incidentă răspunderea civilă delictuală în acest sens, instanța va respinge cererile în despăgubiri formulate de P. C. și P.
M. M. . De asemenea, se vor respinge cererile în despăgubiri civile formulate de S. C. J. de U. - C., S. J. de A. S., S. J. de U.
Z., S. O. J., pentru cheltuielile de transport și spitalizare ale minorului P.
N. Daniel.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 25 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 1548/II/a/38 din_ întocmit de S. J. de A. S., 100 lei, reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, av. Dîmb I. ,iar 200 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în faza de judecată, sumele
reprezentând onorarii avocațiale urmând a fi avansate din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
În baza art.192 alin.3 C.p.p., celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, întrucât nu au fost determinate de inculpat.
În baza art.109 Cod procedură penală, instanța va dispune ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată, un cărucior pentru copii și o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a T. ui S., căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P. C. și P. M. M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Ia act de renunțarea la cererea formulată de inculpat, privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. d C.p. în infracțiunea de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 al. 1 C.p.
În baza art. 11 pc. 2 lit.a) C.p.p. rap. la art. 10 lit. d) C.p.p. achită pe inculpatul
B. A., fiul lui Alexandru și Ana, născut la data de_ în loc. Brebi, jud. S.
, domiciliat în oraș J., str. Ciutărie nr.5, jud. S., CNP 1., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174 al. 1, art. 175 al. 1 lit. d C.p.
În baza art. 11 pc. 2 lit.a) C.p.p. rap. la art. 10 lit. d) C.p.p. achită pe inculpatul
B. A., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev și ped. de art. 192 al. 2 C.p.
În baza art.181 al. 1 C.p. condamnă pe inculpatul B. A. la pedeapsa
de:
- 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare
corporală.
În baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe o durată de 3(trei) ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
În baza art.88 Cod penal, scade din pedeapsa aplicată, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, în intervalul de timp_ -_ .
Constată că prin încheierea penală din data de_ a T. ui S. s-a dispus revocarea măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea J., măsură dispusă față de inculpat prin Decizia penală nr. 47/R/_ a Curții de A. C. .
În baza art.109 Cod procedură penală, dispune ca mijloacele materiale de probă, o bucată de scândură ce conține pete de culoare brun-roșcată, un cărucior pentru copii și o bâtă de lemn în lungime de 1,33 m (corp delict) să fie păstrate în Camera de corpuri delicte a T. ui S., căruciorul pentru copii urmând a fi restituit părților civile P. C. și P. M. M., după rămânerea definitivă a hotărârii.
Constată că moștenitorii părții civile L. I. nu s-au constituit părți civile în proces.
Obligă pe inculpat la plata, către S. J. de U. Z., a sumei de 1176,87 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare pentru
L. I., sumă ce va fi actualizată cu dobânda oficială B.N.R., de la data producerii evenimentului (_ ) până la data plății integrale.
Respinge cererile în despăgubiri civile formulate de S. C. J. de U.
C., S. J. de A. S., S. J. de U. Z., S. O. J. ,
pentru cheltuielile de transport și spitalizare ale minorului P. David, precum și cererile în despăgubiri civile formulate de P. C. și P. M. M. .
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 25 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 1548/II/a/38 din_ întocmit de S.
J. de A. S., 100 lei, reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în faza de urmărire penală, av. Dîmb I. ,iar 200 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în faza de judecată, sumele reprezentând onorarii avocațiale urmând a fi avansate din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
În baza art.192 alin.3 C.p.p., celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpat.
Pronunțată în ședința publică din data de_ ,la sediul T. ui S. .
Președinte, | Grefier, | |||
Ț. | D. B. | O. | I. | -M. |
Red. Ț.D.B./_
Dact.O.I.M../ _
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia penală nr. 138/2013. Omor calificat | Decizia penală nr. 238/2013. Omor calificat → |
|---|
