CSJ. Decizia nr. 1286/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs

Decizii penale CSJ 2003

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1286/2003

Dosar nr. 5478/2002

Şedinţa publică din 13 martie 2003

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 162 din 16 septembrie 2002, Tribunalul Bihor a respins contestaţia la executare formulată de condamnatul V.T.

S-a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 71/1996 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia nr. 1434/1997 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, contestatorul a fost condamnat la 14 ani închisoare pentru săvârşirea, în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen.

Prin contestaţia la executare formulată, condamnatul a solicitat audierea a doi martori în vederea stabilirii corecte a stării de fapt şi a încadrării juridice a faptei.

Motivele invocate de condamnat, nu privesc însă un incident ivit în cursul executării pedepsei, în sensul dispoziţiilor art. 461 lit. d) C. proc. pen., ci o problemă de fond şi anume încadrarea juridică, ce nu poate fi rezolvată pe această cale.

Curtea de Apel Oradea, prin Decizia penală nr. 224/ A din 14 noiembrie 2002, a respins apelul declarat de către contestator împotriva hotărârii instanţei de executare, ca nefondat, cu motivarea că în mod corect prima instanţă a apreciat în sensul neîndeplinirii în cauză a cerinţelor art. 461 C. proc. pen.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, contestatorul a declarat recurs, reiterând motivele contestaţiei la executare.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

În raport de dispoziţiile art. 461 C. proc. pen., reglementând cazurile în care se poate contesta executarea unei hotărâri penale, contestaţia la executare are caracterul unui procedeu jurisdicţional care nu priveşte legalitatea şi temeinicia hotărârii penale puse în executare ci nelegalităţi ivite ca urmare a punerii în executare.

Ca atare, acestui procedeu pus la îndemâna părţii vătămate prin executarea unei hotărâri penale nu i se poate acorda natura juridică a unei căi de atac având ca finalitate declanşarea unui control jurisdicţional şi înlăturarea consecinţelor eventualelor erori de judecată, cu referire la fondul cauzei.

Aşadar, cum prin contestaţia la executare formulată, contestatorul viza soluţionarea unei probleme de fond, în mod judicios instanţele au reţinut că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 461 C. proc. pen.

Aşa fiind, hotărârile pronunţate în cauză nu sunt supuse nici unuia din cazurile de casare reglementate de legea procesuală penală.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursul declarat de către contestatorul V.T. care, în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, va fi obligat, potrivit dispozitivului, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de condamnatul V.T. împotriva deciziei nr. 224 din 14 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.

Obligă pe recurent să plătească statului 650.000 lei cheltuieli judiciare în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 150.000 lei ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 martie 2003.

← CSJ. Decizia nr. 1285/2003. Penal. întrerupere executare...  CSJ. Decizia nr. 1287/2003. Penal. Conflict de competenta.... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1286/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs