CSJ. Decizia nr. 1532/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1532/2003
Dosar nr. 147/2003
Şedinţa publică din 26 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 79 din 3 iulie 2002 a Tribunalului Călăraşi, inculpatul P.V. a fost condamnat la 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (21) lit. c), cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Totodată, tribunalul a menţinut liberarea condiţionată pentru restul de 812 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani şi 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 434/2001 a Judecătoriei Slobozia.
De asemenea, s-a menţinut starea de arest a inculpatului, s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 28 aprilie 2002 la zi şi a fost obligat la 750.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut faptul că inculpatul în ziua de 28 aprilie 2002 a pătruns în curtea locuinţei părţii vătămate B.C. din Călăraşi, de unde a sustras o bicicletă şi fiind surprins de partea vătămată, a îmbrâncit-o şi a fugit, fiind prins de lucrătorii de poliţie.
Prin Decizia penală nr. 707 din 7 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, s-a desfiinţat parţial sentinţa penală, în sensul că, în baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de 812 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute 4 ani închisoare. Totodată, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, referitor la individualizarea pedepsei, temei de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat de procuror este fondat.
La individualizarea pedepsei instanţele nu au avut în vedere în suficientă măsură criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la gradul de pericol social al infracţiunii comise şi mai ales, al persoanei inculpatului.
După cum s-a arătat, inculpatul a comis infracţiunea de tâlhărie, prin pătrunderea în curtea unei locuinţe şi pentru a-şi asigura scăparea după ce a fost surprins în timp ce se îndepărta, a îmbrâncit pe partea vătămată, care s-a lovit de uşa locuinţei.
Pe de altă parte, din cazierul judiciar, rezultă că inculpatul a comis alte infracţiuni de furt încă din timpul minorităţii şi că atât măsurile educative, cât şi pedepsele cu închisoare aplicate nu au fost de natură să asigure reeducarea sa şi nici să prevină comiterea altor infracţiuni, astfel că nu se justifică nici aplicarea prevederilor art. 74 şi art. 76 C. pen.
În consecinţă, urmează a se admite recursul declarat de parchet, a se casa hotărârile pronunţate în cauză, în sensul majorării pedepsei potrivit dispozitivului de mai jos.
Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva deciziei penale nr. 707 din 7 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, privind pe inculpatul P.V.
Casează Decizia atacată şi sentinţa penală nr. 79 din 3 iulie 2002 a Tribunalului Călăraşi, numai cu privire la pedeapsă, pe care, prin înlăturarea art. 74 – art. 76 C. pen., o majorează de la 4 ani închisoare la 5 ani închisoare.
Menţine dispoziţia de revocare a liberării condiţionate pentru restul de 812 zile închisoare, pe care îl contopeşte cu pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute, cu un spor de 6 luni închisoare, în total 5 ani şi 6 luni închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 28 aprilie 2002 la 26 martie 2003.
Onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1513/2003. Penal. Contestatie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 158/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs → |
|---|
