CSJ. Decizia nr. 161/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE
SECTIA PENALA
Decizia nr.161/2003
Dosar nr.2700/2002
Sedinţa publică din 15 ianuarie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpaţii M.I.S. şi I.O.C.împotriva deciziei penale nr.204 din 15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti.
S-au prezentat inculpaţii, în stare de arest, asistaţi de apărătorul ales, avocat D.N. lipsind parţile civile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpaţilor a cerut admiterea recursurilor, casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanţă în vederea completării raportului medico-legal şi avizării de către Comisia superioară medico-legală pentru a se stabili dacă leziunile suferite de victimă sunt urmarea căderii acesteia în timp ce se deplasa spre locuinţă şi dacă în raport de aceste leziuni se mai putea deplasa singură. In subsidiar a cerut reducerea pedepselor.
Procurorul a cerutadmiterearecursurilor numai în ceea ce priveşte refacerea raportului medico-legal. Referitor la individualizarea pedepsei a consideratcă s-au respectat criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Inculpaţii, în ultimul cuvânt, au regretat faptele săvârşite.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.89 din 27 februarie 2002 a Tribunalului Prahova, au fost condamnaţi inculpaţii M.I.S. şi I.O.C. la câte17 ani închisoare şi câte 10 ani interzicereadrepturilor înscrise în art.64 lit.a, b şi e Cod penal, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2 lit.a, d şi e şi alin.3 din Codul penal.
Totodată, instanţa a menţinut starea de arest a inculpaţilor, a dedus din pedepse durata arestării preventive de la 28 mai 2001 la zi şi i-a obligat, în solidar, la 1.173.000 lei către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Prahova, 15.663.349 lei către Spitalul Judeţean Prahova, 34.795.000 lei despăgubiri materiale şi 5.000.000 lei daune morale către partea civilă T.L.,şi la câte 5.000.000 lei daune morale către părţile civile V.C., L.F., T.C. şi T.M., precum şi la câte 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut în fapt următoarele:
In ziua de 23 martie 2001, victima T.C., muncitor la un punct de lucru din Predeal după ce a încasat salariul, s-a întors cu trenul în localitatea Comarnic, unde avea domiciliul, şi în staţia C.F.R. a intrat într-un bar, unde a consumat băuturi alcoolice.
In jurul orei 21,30 victima a părăsit barul şi s-a îndreptat spre cartierul Ghioşeşti, unde locuia.
Inculpaţii, care aşteptau într-o staţie un mijloc de transport spre localitatea Breaza, observândvictima, sub influenţa băuturilor alcoolice s-au hotărât să-i ia banii ce i-ar avea asupra sa, şi după unele ezitări, au acostat-o pe stradăunde inculpatulI.O.C. a lovit-o cu pumnii, a doborât-o la pământ şi i-a luat actele din buzunarulde la spate al pantalonilor. Intre timp victima s-a ridicat şi a mers spre inculpaţi, cerându-le să-i restituieactele. Inculpaţii au atacat-o din nou, lovind-o, unul cu pumnii, celălalt cupicioarele, apoi i-au luat din buzunar suma de 1.050.000 lei pe care au împărţit-o şi în drum spre un bar din centrul localităţii, au aruncat actele sustrase într-o pubelă.
Victima, dezorientată, s-a ridicat şi fiind observată de martorul P.V.S. cu ochii tumefiaţi şi cu urme de sânge la gură, a întrebat-o cei s-a întâmplat, dar aceasta nu a putut să-i răspundă. Martorulaplecatşidupă20metriagăsitcăciulavictimeişii-a restituit-o. In continuare, victima, cu dificultate, s-a deplasat la domiciliu, unde a ajuns în jurulorei 22,30, iar soţia sa, văzând-o cu urme de sânge în zona feţei, înţelegând că a fost jefuită, atransportat-o la Spitalul Judeţean Prahova, unde a decedat după 7 zile de la internare.
S-a stabilit că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, contuzie cerebrală gravă de emisfer cerebral drept, hematom epidural parieto-occipital voluminos cu dilacerare cerebrală, decesul datorându-se dilacerării, hemoragiei şi contuziei meningo-cerebrale consecinţa unui traumatism produs princădere şi lovire cu extremitatea cefalică de planuri dure.
Prin Decizia penală nr.204 din 15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, s-au respinsca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.
Impotriva acestei decizii inculpaţii audeclarat recurs, reiterând motiveledin apel şi anume că nu s-au administrat toate probele pentru stabilireaadevărului în sensul că era necesar cape calea unei expertize medico-legale să se stabilească dacă în raport de leziunile grave suferite, victima se mai putea deplasa până la locuinţa acesteia, ori leziunile au fost produse, după comiterea faptei de către inculpaţi, prin cădere şi lovirea în zona capului de obiecte dure, datorită stării de ebrietate în care se afla, sau au fost produse chiar de soţia sacând a ajuns la domiciliu, potrivit notelor scrise depuse la dosar.
In subsidiar, inculpaţii au cerut reducerea pedepselor pe care le consideră prea severe, temeiuri de recurs prevăzute de art.3859 pct.14 şi 18 Cod procedură penală.
Recursurile declarate de inculpaţi nu suntfondate.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză şi a lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele, întemeindu-se pe probele administrate, austabilit şi reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpaţilor şi, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a mai arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, în seara respectivăatât victima, cât şi inculpaţii au consumat băuturi alcoolice înainte de apleca din localitatea Comarnic.
Inculpaţii, în declaraţiile date au recunoscut că, văzând victima sub influenţa băuturilor alcoolice trecând pe stradă s-au hotărât să o deposedezede bani, în carescop au agresat-o lovind-o, cu pumnii şi picioarele, producând căderea acesteia la sol, împrejurare în care i-auluat actele şi banii, în două momente, după care au abandonat-o pe stradă.
De asemenea, martorulP.V.S. care cunoştea pe victimă, vâzând-ope stradă, cu urme de sânge pe faţă, aîncercat să comunicecuaceastapentruaaflace i s-a întâmplat, imediat după agresarea ei, dar nu a reuşit datorită stării de şoc în care se afla, fapt constatat ulterior şi de persoanele prezente, cu ocazia ajungerii victimei la domiciliu.
In sfârşit, din raportul de constataremedico-legală, rezultă numeroase urme de lovituri la nivelul feţei, ochilor, al coapselor, hemoragie gingivală, hemoragieconjunctivală difuză şi ale mucoasei vestibulare mediane la ambele buze, fapt ce demonstrază intensitatea lovituriloraplicate de inculpaţii recurenţi cuconsecinţa doborârii victimei la sol şi lovirea în zona capului de obiectedure pe un teren accidentat, cu multiple pietre, cum se atestă în procesul-verbal de cercetarea locului faptei şi producerea astfel a unui traumatism cranio-cerebral prin cădere cu extremitarea cefalică de planuri dure, pe fondul şi a stării de ebrietate.
Din cele ce preced, rezultăincontestabil că victima a căzut repetat la pământ, numai în urma actelor de agresiune cu scop de jaf, săvârşite de inculpaţi, cu consecinţaproducerii unui traumatism cranio-cerebral, care a generat, starea de şoc şi incoerenţa acesteia.
Imprejurarea, în aceste condiţii, că victima, după ce a fost abandonatăde inculpaţi la locul faptei, într-o stare gravă, şi în neputinţă de a vorbi, darîncă lucidă, în timpul deplasăriicătre casă ar mai fi căzut şi s-ar filovit, nu este de natură să înlătureraportul de cauzalitate dintre acteleagresive ale inculpaţilor şi producerea decesului, după 7 zile de la internarea în spital şi intervenţia chirurgicală, şi tratamentul aplicat.
Ca atare nu se impunea a mai fi efectuat un alt act medico-legal (expertiză) pentru stabilirea cauzelor producerii morţii victimei, neexistândsuspiciunisub acest aspect şi nici contradicţii care să impună administrarea unei expertize.
Referitor la pedepse, acestea au fost corect individualizate în raport decriteriile prevăzute de art.72 dinCodul penal în care sens, instanţele au avut în vedere gradulde pericol social deosebit de mare al infracţiuniicomise cât şi datele care caracterizeazăpersoana inculpaţilor (fără antecedente penale) astfelcă pedepsele stabilite, orientatespre limita minimă prevăzută de lege, sunt necesare pentru reeducarea lor şi prevenirea comiterii altor infracţiuni.
In consecinţă, urmează a se respinge, ca nefondate, recursuriledeclarate de inculpaţi şi a fiobligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedepse se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
RespingerecursuriledeclaratedeinculpaţiiM.I.S. şi I.O.C. împotriva deciziei penale nr.204 din 15 mai 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, ca nefondate.
Deduce din pedeapsele aplicate inculpaţilor, perioada arestării preventive de la 28 mai 2001la 15 ianuarie 2003.
Obligăpe recurenţi să plătească statuluicâte 800.000 lei cheltuieli judiciare.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 15 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 158/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 164/2003. Penal → |
|---|
