CSJ. Decizia nr. 3420/2003. Penal. Recurs la încheiere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3420/2003
Dosar nr. 3034/2003
Şedinţa publică din 5 august 2003
Asupra recursului de faţă.
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 11 iunie 2003, pronunţată în dosarul nr. 2243/P/2003, Curtea de Apel Timişoara, a menţinut măsura arestării preventive a recurenţilor inculpaţi, printre care şi a recurentului inculpat B.M., conform art. 300 alin. (3) C. proc. pen., şi a amânat judecarea cauzei la data de 26 iunie 2003, pentru a se cita toţi inculpaţii.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul B.M. a declarat recurs.
Recursul este inadmisibil, pentru motivele ce urmează:
Potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Or, în cauză dispoziţiile art. 141 C. proc. pen., (în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 281/2003), referitoare la calea de atac împotriva încheierii pronunţată de instanţă în cursul judecăţii privind măsurile preventive, nu prevăd posibilitatea atacării separate cu recurs a încheierii prin care se dispune menţinerea măsurii arestării preventive.
Totodată, dispoziţiile art. 160d alin. (1) C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale, dispoziţii care se referă la arestarea şi prelungirea arestării inculpatului condamnat de instanţa de fond, de asemenea nu prevăd posibilitatea atacării cu recurs a încheierilor prin care instanţa de apel sau instanţa de recurs, prelungeşte măsura arestării preventive în aceste faze de soluţionare a cauzei.
Oricum, dispoziţiile Legii nr. 281/2003, privind arestarea preventivă, sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a legii, respectiv de la 1 iulie 2003, conform art. XI pct. 1 din lege, şi, prin urmare, nu sunt aplicabile în cauză.
În speţă, art. 141 C. proc. pen., în redactarea anterioară datei de 1 iulie 2003, nu prevedea separat, calea de atac a recursului împotriva unor încheieri pronunţate în temeiul art. 300 alin. (3) C. proc. pen.
Conform art. 3851 alin. (2) teza I C. proc. pen., încheierea pronunţată în cauză în recurs, este definitivă, neputând fi atacată nici separat şi nici odată cu Decizia definitivă pronunţată de instanţa de recurs (în speţă, Decizia penală nr. 552/R din 30 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara).
În consecinţă, Curtea va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 700.000 lei din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul B.M. împotriva încheierii de şedinţă din 11 iunie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 august 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3418/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 3424/2003. Penal → |
|---|
