CSJ. Decizia nr. 420/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMA DE JUSTITIE

SECTIA PENALA

Decizia nr.420/2003

Dosar nr.4477/2002

Sedinţa publică din 29 ianuarie 2003

S-a luat în examinare recursul în anularedeclarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţieîmpotriva sentinţei penale nr.1000 din 18 septembrie 1998 a Judecătoriei Giurgiu şi deciziei penale nr.257 din 17 mai 1999 a Tribunalului Giurgiu privind pe inculpatul M.G.M.

S-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat D.C., lipsind intimatul inculpat.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

Procurorul a cerut admiterea recursului .

Apărătorul inculpatului a susţinut recursul în anulare.

CURTEA

Asupra recursului în anularede faţă;

Din actele dosarului, constată următoarele :

Judecătoria Giurgiu, prin sentinţa penală nr.1000 din18 septembrie 1998, a condamnat pe inculpatul M.G.M. la 11 pedepse cuprinse între 3 şi 6 ani închisoare, pentru infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art.208 şi art.209 lit.a,e,g şi i cu aplicarea art.37 lit.a din Codul penal .

S-a reţinutcă, în luna noiembrie 1999, împreună cu o altă persoană, inculpatul a sustras, în mod repetat, din 11 societăţi comerciale, din Giurgiu, diferite bunuri .

Tribunalul Giurgiu, prin Decizia penală nr.257 din 17 mai 1999, a luat act de retragerea recursului inculpatului.

În baza art.409 şi 410 din Codul de procedură penală, procurorul generalalParchetului depelângăaceastăinstanţă declară recurs în anularea celor două hotărâri, motivând că,în mod greşit , inculpatuluiis-a reţinut starea de recidivă.

Recursul în anulare este întemeiat.

In adevăr, inculpatul a mai fost condamnat, prin sentinţa penală nr.119 din 5 martie 1997 a Judecătoriei Roşiori de Vede, sentinţă rămasă definitivă la 16 martie 1997, la un an şi 6 luni de închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat .

In baza art.36 alin.1 din Codul penal, instanţa a contopit această pedeapsă cu alte două, de 9 luni şi de un an şi 3 luni de închisoare, aplicate prin sentinţele penalenr.324 din 3 iunie 1996 şi nr.200 din 29 martie 1996 a Judecătoriei Alexandria, urmând ca inculpatul să execute un an şi 6 luni de închisoare.

Toate infracţiunile, concurente, pentru care inculpatul a fost, anterior, condamnat, au fost săvârşite în anul 1995, când era minor ( fila 94 urmărire penală) .

O atare situaţie obliga instanţa să înlăture aplicarea art.37 lit.a din Codul penal, deoarece, potrivit art.38 din Codul penal, la stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la infracţiunile săvârşite în timpul minorităţii.

Aşa fiind, în baza art.4141 din Codul de procedură penală, recursul în anulare va fi admis, iar hotărârile atacate vor fi casate sub aspectul aplicării art.37 lit.a din Codul penal, aplicare ce va fi înlăturată, conform dispozitivului deciziei .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr.1000 din 18 septembrie 1998 a Judecătoriei Giurgiu şi deciziei penale nr.257 din 17 mai 1999 a Tribunalului Giurgiu, privind pe inculpatul M.G.M.

Casează hotărârile pronunţate numai cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor art.37 lit.a Cod penal, pe care le înlătură..

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, în sumă de 300.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2003.

 

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 420/2003. Penal