CSJ. Decizia nr. 4724/2003. Penal

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.4724/2003

Dosar nr. 3397/2003

Şedinţa publică din 23 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 418 din 21 aprilie 2003, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 140/2002 a Tribunalului Bucureşti, privind pe condamnatul K.M.

Petentul a fost obligat să plătească 300.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată petentul condamnat a solicitat întreruperea executării pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 140 din 21 februarie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 368 din 20 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În motivarea cererii petentul a învederat că are mai multe afecţiuni care îl pun în imposibilitatea de a executa pedeapsa.

În vederea soluţionării cererii s-au depus la dosar copii de pe sentinţa penală nr. 140 din 21 februarie 2002 a Tribunalului Bucureşti, din care rezultă că petentul a fost condamnat la 15 ani închisoare. Din raportul de expertiză medico-legală nr. A1 din 12 februarie 2002 a rezultat că petentul prezintă diagnosticul „Hipertensiune arterială primară de gradul II grup de risc C (HVS pe EKG)", concluzionându-se că poate fi tratat în reţeaua sanitară a D.G.P.

S-a solicitat şi un supliment de expertiză care să ia în considerare toate afecţiunile indicate în cererea sa: hipertensiune arterială persistentă şi severă, atero-scleroză cerebrală avansată, scădere memorală vizuală, gastrită cronică, reumatism articular.

I.M.L. a comunicat că aşa cum rezultă din conţinutul raportului de expertiză medico-legală nr. A1 din 12 februarie 2002, petentul a fost prezentat la data de 20 noiembrie 2002 când a fost examinare de un medic specialist boli interne din reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii şi al Familiei.

S-a mai precizat că pe baza examenului clinic şi a investigaţiilor paraclinice solicitate şi efectuate ulterior s-a efectuat raportul de expertiză nr. A1/12022/2002, la întocmirea căruia s-au avut în vedere toate afecţiunile consemnate în documentaţia medicală avută la dispoziţia şi constatată cu ocazia examinării în cadrul comisiei.

Având în vedere actele de la dosar, tribunalul a constatat că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., potrivit cărora întreruperea executării pedepsei se poate dispune „când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate să execute pedeapsa".

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a formulat apel condamnatul K.M., pe care a criticat-o pentru netemeinicie, considerând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se dispune întreruperea executării pedepsei închisorii, în raport de afecţiunile de care suferă.

Examinând hotărârea pronunţată în cauză sub aspectele invocate de condamnat, cât şi din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată că apelul formulat nu este fondat, soluţia primei instanţe fiind legală şi temeinică.

S-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen., întrucât afecţiunile de care suferă condamnatul pot fi tratate în reţeaua sanitară a D.G.P.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 337/ A din 11 iunie 2003, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de condamnat.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs condamnatul, care a reiterat motivele invocate în faţa celorlalte instanţe, respectiv că boala de care suferă nu poate fi tratată în regimul D.G.P.

Recursul este nefondat, nefiind îndeplinite condiţiile cerute de lege în vederea întreruperii executării pedepsei astfel cum corect au reţinut cele două instanţe.

În consecinţă, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul K.M. împotriva deciziei penale nr. 337/ A din 11 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul K.M. împotriva deciziei penale nr. 337/ A din 11 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 octombrie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 4724/2003. Penal