ICCJ. Decizia nr. 4950/2003. Penal. Legea nr.143/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4950/2003
Dosar nr.1597/2003
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 100 din 10 februarie 2003, pronunţată de Tribunalul Constanţa, inculpatul A.M. a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului măsura complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) şi s-a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 6 august 2002 la zi.
S-a dispus confiscarea în folosul statului a cantităţii de 37.240 kg rezină de cannabis şi cantitatea de 5 grame rezină de cannabis, cantităţi aflate la Camera de corpuri delicte a Inspectoratului General de Poliţie.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
A reţinut instanţa că în ziua de 6 august 2002 inculpatul A.M. a fost depistat în flagrant, în staţia P. de pe B-dul Republicii din Eforie Sud, având în portbagajul autoturismului, într-o geantă de voiaj de culoare neagră, 72 pachete ambalate în pungi de plastic.
Cu ocazia percheziţiei efectuate la garsoniera sa, inculpatul a predat încă 3 pungi identice cu cele găsite în geanta de voiaj.
Cele 75 de pungi au fost trimise la Laboratorul de Analize Fizico Chimice - Droguri din cadrul Ministerului de Interne, care prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 113680/ 2 din 8 august 2002 a comunicat că „Proba înaintată de 74 pachete care conţin fiecare câte o turtă de substanţă solidă, ridicată de la A.M., este constituită din 37,25 kg rezină de cannabis. În probă s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (T.H.C.) substanţă psihotropă inclusă în Tabelul I, anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Rezina de cannabis face parte din Tabelul III, anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Apărările inculpatului, contradictorii de la o declaraţie la alta, nu au fost primite de instanţă, fiind în contradicţie cu propriile depoziţii şi cu probele administrate în cauză.
Împotriva acestei sentinţei a declarat apel inculpatul solicitând suplementarea probatoriului cu o nouă expertiză tehnico-ştiinţifică prin care să se stabilească: dacă substanţa din pachetele găsite la inculpat provine din Cannabis Indica (cânepă indiană din care se extrag drogurile) sau Cannabis Sativa (plantă tehnică cunoscută sub denumirea de cânepă cultivată pentru fibrele sale ce se extrag din tulpină şi pentru uleiul ce se extrage din seminţe); să se stabilească concentraţia de T.H.C., existentă în această substanţă; în raport de concentraţia T.H.C. să se precizeze în ce măsură substanţa din aceste pachete prezintă pericol pentru sănătatea umană; relaţii de la serviciul zonal de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, respectiv: dacă s-a înregistrat denunţul inculpatului privind acele persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri; dacă s-au întreprins cercetări cu privire la aceste persoane şi rezultatul acestora; dacă s-au întreprins cercetări cu privire la N.C. despre care face vorbire inculpatul în toate declaraţiile sale; să se înainteze procesele verbale de ascultare a convorbirilor telefonice dintre inculpat şi N.C.; de transcris caseta audio pe care s-a înregistrat denunţul inculpatului; încuviinţarea probei cu martori, audierea martorului C.M.
În subsidiar să se facă aplicarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, în sensul reducerii pedepsei.
Curtea de Apel Constanţa prin Decizia penală nr. 84 din 18 martie 2003, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
A reţinut instanţa de apel că probele solicitate de inculpat nu sunt utile şi concludente cauzei.
Apărarea că produsul găsit nu face parte din substanţele de risc, este infirmată de probele ştiinţifice administrate în cauză. De altfel, cu privire la fapta reţinută în sarcina sa, inculpatul a recunoscut-o, descriind modalităţile prin care a ajuns în posesia pachetelor cu rezină de cannabis (deşi comandase să cumpere haşiş). Inculpatul a valorificat o parte din substanţa psihotropă în Bucureşti.
Împotriva hotărârilor pronunţate inculpatul A.M. a declarat recurs solicitând casarea acestora cu trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând a se administra o nouă expertiză tehnico-ştiinţifică asupra substanţei găsite asupra sa.
Prin al doilea motiv de recurs inculpatul a solicitat achitarea, întrucât nu a acţionat cu intenţia de a trafica substanţa găsită asupra sa, el fiind doar deţinătorul acesteia.
În subsidiar a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 cu consecinţa reducerii pedepsei.
Examinând recursul declarat de inculpat, în raport de criteriile formulate, se constată următoarele:
Instanţa de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului care au fost complet şi just apreciate, situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului fiind corect reţinute.
Admiterea unei noi probe cu expertiză tehnico-ştiinţifică nu se justifică, faţă de probatoriul administrat în cauză care confirmă că substanţa solidă găsită ambalată în 74 de pachete, în greutate totală de 37,25 kg este rezină de cannabis. În proba examinată s-a pus în evidenţă tertahidrocannabinol (T.H.C.) substanţă psihotropă inclusă în tabelul I anexă la Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Rezina de cannabis face parte din tabelul III anexă la Legea nr. 143/2000.
În legătură cu motivul de recurs prin care inculpatul a solicitat achitarea, nici acesta nu este fondat.
În procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, inculpatul a arătat că a comandat iniţial haşiş, dar în realitate a cumpărat substanţa găsită asupra sa cu suma de 30.000 Euro prin metoda „şmen”. La rândul său urma să vândă această marfă. Procesul verbal a fost semnat de inculpat şi nu a fost contestat de către acesta. În declaraţia olografă dată la urmărirea penală inculpatul a arătat că marfa primită urma să o vândă unor indivizi în staţia P., dar nu a reuşit fiind surprins de organul de urmărire penală.
Probele administrate confirmă cumpărarea în scop de revânzare a cantităţii psihotrope găsite asupra sa.
În legătură cu ultimul motiv de recurs, Curtea Supremă de Justiţie a solicitat relaţii de la I.G.P. Centrul Zonal de Combaterea Crimei Organizate şi Antidrog Constanţa care a comunicat că persoanele indicate de inculpat în declaraţia olografă dată la urmărirea penală, au fost identificate, unele dintre acestea, conformându-se că sunt consumatoare de droguri.
În raport de această comunicare, urmează a admite recursul declarat de inculpat numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea 143/2000 la infracţiunea reţinută în sarcina sa şi a-i aplica o pedeapsă în limitele legale prevăzute.
Se va deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul A.M. împotriva deciziei penale nr. 84/ P din 18 martie 2003 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 100 din 10 februarie 2003 a Tribunalului Constanţa, cu privire la omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 la infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi reduce pedeapsa la 3 ani închisoare.
Deduce din pedeapsă reţinerea şi perioada executată în arest preventiv de la 6 august 2002, la 4 noiembrie 2003.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu asigurată inculpatului în sumă de 400.000 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4944/2003. Penal | CSJ. Decizia nr. 4972/2003. Penal → |
|---|
