ICCJ. Decizia nr. 5097/2003. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5097/2003
Dosar nr. 3262/2002
Şedinţa publică din 7 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor dosarului, se constată următoarele:
Prin sentinţe penală nr. 103 din 9 aprilie 2003 a Tribunalului Suceava a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnatul H.V. ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
H.V. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 45 din 11 februarie 2002 a Tribunalului Suceava, definitivă prin Decizia nr. 3984 din 25 februarie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, la pedeapsa de 25 de ani închisoare şi 10 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav.
S-a mai reţinut că motivele invocate de revizuient (în sensul că se impune achitarea sa, întrucât nu este vinovat, iar instanţa care a dispus condamnarea nu a administrat toate probele necesare), nu se încadrează în dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 188 din 30 iunie 2003, a respins apelul formulat de condamnat.
Împotriva acestei decizii, condamnatul a declarat recurs prin care a reiterat motivele invocate în cererea introductivă şi în apel, învederând că nu este vinovat şi că este necesară administrarea de noi probe.
Recursul nu este fondat.
Instanţa de fond, analizând în detaliu cererea de revizuire, în mod corect a considerat-o ca nefondată cu motivarea că nu este întrunită nici una dintre condiţiile impuse de art. 394 C. proc. pen.
La rândul său, instanţa de apel, a verificat apărările formulate de condamnat şi, de asemenea, a constatat că nu s-a dovedit existenţa vreunui caz de revizuire.
Pe lângă argumentele arătate de instanţa de fond şi de instanţa de apel, mai sunt de făcut următoarele precizări.
Aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, instanţa de fond a încuviinţat probele solicitate de inculpat şi anume audierea martorilor S.K. şi M.R., luându-se şi măsura citării ultimului martor cu mandat de aducere (a se vedea încheierea din 11 februarie 2002) însă la termenul din 11 martie 2002 s-a renunţat la audierea martorilor, inculpatul insistând numai pentru efectuarea unei cercetări locale.
Împrejurarea că, în dovedirea susţinerilor sale, condamnatul a propus, în revizuire, pe lângă audierea unor martori ascultaţi la judecarea cauzei în fond şi audierea unor martori noi (M.R. la care avocatul inculpatului a renunţat, şi P.V.), precum şi administrarea altor probe, nu poate determina admiterea cererii de revizuire, deoarece, prin textul invocat [(art. 394 lit. a) C. proc. pen.)] se cere ca faptele probatorii să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii, pentru fapte şi împrejurări deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.
În raport de considerentele expuse, Curtea constată că hotărârile pronunţate sunt temeinice şi legale, motiv pentru care recursul declarat va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, revizuientul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de condamnatul revizuient H.V. împotriva deciziei penale nr. 188 din 30 iunie 2003 a Curţii de Apel Suceava, ca nefondat.
Obligă pe recurentul condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5096/2003. Penal. Revizuire. Recurs | CSJ. Decizia nr. 5101/2003. Penal → |
|---|
