ICCJ. Decizia nr. 5358/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5358/2003
Dosar nr. 4644/2003
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 381 din 13 august 2003, pronunţată în fond după casare, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpaţii:
- A.T.I. la 7 ani şi 2 luni închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2)1 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 611 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate pentru restul de 850 zile neexecutat din pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 77 din 4 aprilie 1997 a aceleiaşi instanţe, urmând ca, potrivit art. 34 lit. b) şi art. 39 alin. (2) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 2 luni închisoare sporită la 7 ani şi 5 luni închisoare şi pedeapsa complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
- D.V. la 7 ani şi o lună închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2)1 lit. a) C. pen.
- I.C. şi P.L. la câte 7 ani închisoare fiecare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2)1 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b).
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate pentru pedepsele de 8 luni şi, respectiv, 6 luni închisoare aplicate anterior inculpatului P.L., urmând ca acesta să execute alături de pedeapsa aplicată în cauză, în total 8 ani şi 2 luni închisoare.
S-a menţinut starea de arest a celor patru inculpaţi şi s-a dedus din pedepsele aplicate, perioada arestării preventive de la 11 iunie 2002, la zi.
Inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 5.100.000 lei despăgubiri civile către partea civilă C.A., cât şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în noaptea de 10 iunie 2002, cei patru inculpaţi, aflaţi în stare de ebrietate, prin ameninţarea cu moartea şi loviri repetate, au sustras 6 baxuri cu roşii, două legături a câte 10 saci din polietilenă, suma de 800.000 lei şi două casete video, din autoduba aparţinând părţii vătămate C.A., care era parcată în piaţa din comuna Matca, judeţul Galaţi.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia penală nr. 529/R din 22 septembrie 2003, a respins, ca nefondate, apelurile prin care cei patru inculpaţi solicitau reducerea pedepselor în raport de circumstanţele de fapt şi cele personale.
Împotriva menţionatelor hotărâri, inculpaţii A.T.I., P.L. şi I.C. au declarat recurs, solicitând, în principal, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat, întrucât nu au întrebuinţat ameninţări şi acte de violenţă împotriva părţii vătămate, iar în subsidiar, reducerea pedepselor, pe care le consideră prea severe în raport de gravitatea faptelor comise.
Examinând hotărârile atacate în raport de motivele de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 şi 17 C. proc. pen., invocate prin recursurile inculpaţilor, cât şi din oficiu, se constată că instanţele au reţinut corect faptele şi vinovăţia celor patru inculpaţi, încadrarea juridică în infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi art. 21 lit. a) C. pen., fiind corespunzătoare.
Din probele administrate, care au fost analizate în considerentele hotărârilor menţionate, rezultă fără dubiu, că în noaptea de 10 iunie 2002, după ce consumaseră băuturi alcoolice, au lovit şi ameninţat cu moartea pe partea vătămată C.A., sustrăgându-i 6 baxuri cu roşii, două legături cu saci din polietilenă, suma de 800.000 lei şi două casete video din autoduba parcată în piaţa din comuna Matca, judeţul Galaţi.
Susţinerile inculpaţilor, în sensul că au sustras bunurile şi suma de bani reclamate fără a întrebuinţa acte de violenţă şi ameninţări faţă de partea vătămată sunt infirmate de declaraţiile constante ale victimei, declaraţiile martorei L.G., procesele-verbale şi planşele foto întocmite de poliţie cu ocazia cercetării locului faptei şi a recunoaşterilor din grup a inculpaţilor, dovezile de ridicare şi predare a banilor şi a bunurilor sustrase, aflate la dosarele cauzei, situaţie în care faptele comise de aceşti întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (2)1 lit. a) C. pen. şi nu se impune schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de furt.
Referitor la pedepsele aplicate în cauză, se constată că acestea au fost judicios individualizate, avându-se în vedere gradul de pericol social sporit al faptelor comise de inculpaţi, care au sustras împreună, prin ameninţări şi violenţe, bani şi bunuri în valoare de 6.000.000 lei, condiţiile, conjunctura şi modalitatea în care faptele au fost săvârşite, cât şi împrejurarea că fiecare dintre inculpaţi a mai comis fapte penale, trei dintre aceştia fiind recidivişti.
Întrucât criticile formulate prin recursurile inculpaţilor nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care vor fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din acelaşi cod, urmează a le respinge ca atare, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, perioada cât aceştia au fost arestaţi preventiv, respectiv de la 11 iunie 2002 la zi.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.T.I., P.L. şi I.C. împotriva deciziei penale nr. 529/R din 22 septembrie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.
Deduce din pedeapsă pentru fiecare dintre inculpaţi, reţinerea şi perioada executată în arest preventiv de la 11 iunie 2002 la 20 noiembrie 2003.
Obligă inculpaţii la plata sumei de câte 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 534/2003. Penal. Conf.comp.. Stabilirea... | ICCJ. Decizia nr. 5366/2003. Penal. Art.217 alin.1 c.pen. Recurs... → |
---|