CSJ. Decizia nr. 763/2003. Penal. Contestatie la executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 763/2003
Dosar nr. 4931/2002
Şedinţa publică din 14 februarie 2003
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 910 din 3 octombrie 2002, Tribunalul Bucureşti a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare, formulată de condamnatul C.A.
Petentul a fost obligat la plata sumei de 250.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin cererea formulată de petentul condamnat C.A. şi intitulată „contestaţie la executare” s-a solicitat constatarea nevinovăţiei sale, în ceea ce priveşte infracţiunea de tâlhărie, pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 139 din 15 martie 1999 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
S-a depus la dosar copia sentinţei penale sus menţionate, din care rezultă că, petentul a fost condamnat pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., la 5 luni şi 2 zile închisoare, prin schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. (2) lit. a), c) şi d) C. pen., în art. 180 alin. (2) C. pen.
Prin Decizia penală nr. 555 din 18 noiembrie 1999 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi în baza art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare, iar prin Decizia penală nr. 3423 din 15 septembrie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia penală, s-a respins recursul declarat de inculpatul C.A., ca nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 461 C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în anumite cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege.
Motivele invocate de petent vizează stabilirea nevinovăţiei sale şi nu se regăsesc în dispoziţiile prevăzute de art. 461 C. proc. pen., astfel că, tribunalul a respins contestaţia la executare, ca nefondată, cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinţei penale nr. 910/2002 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a declarat apel condamnatul C.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpatul a arătat că prin Decizia penală nr. 555/1999 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost condamnat la 5 ani închisoare, dar el este nevinovat.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 713/ A din 31 octombrie 2002, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul C.A. împotriva sentinţei penale nr. 910 din 3 octombrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
Condamnatul nemulţumit şi de această horărâre, în termenul legal a declarat recurs, solicitând reaprecierea probelor şi astfel să i se admită contestaţia la executare pentru că se socoteşte nevinovat.
Recursul este nefondat.
Curtea, verificând actele dosarului constată că, hotărârea atacată este temeinică şi legală şi nu este prevăzută de lege, respectiv de art. 461 C. proc. pen., posibilitatea reverificării vinovăţiei condamnatului, definitiv judecat, pe calea aleasă de recurent şi anume pe calea contestaţiei la executare.
Cum ambele instanţe au examinat, contestaţia la executare, formulată de condamnat au evaluat corect probele, în raport de cazurile exprese şi limitativ prevăzute de art. 461 C. proc. pen. şi nu au regăsit motivul invocat de condamnat, pe deplin justificat au respins contestaţia la executare, de faţă.
Ca atare şi recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi prevederile art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de contestatorul condamnat C.A. împotriva deciziei penale nr. 713/ A din 31 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat să plătescă statului suma de 650.000 lei cheltuieli judiciare, din care 150.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 762/2003. Penal. Contestatie în anulare.... | CSJ. Decizia nr. 766/2003. Penal. întrerupere exectuare... → |
|---|
