Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1036/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1036/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 29-10-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 1036/A/2015
Ședința publică de la 29 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier N. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. a fost reprezentat de procuror A. F.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul B. Ș. împotriva Sentinței penale nr. 639/02.06.2015 pronunțată de J. D. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant B. Ș..
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța îi aduce la cunoștință inculpatului apelant B. Ș. că are dreptul de a da declarație în cauză.
Instanța îl întreabă pe inculpatul apelant B. Ș. dacă dorește să dea declarație în cauză.
Întrebat fiind, inculpatul apelant B. Ș. arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel.
Instanța îl întreabă pe inculpatul B. Ș. care sunt motivele pentru care a declarat apel.
Inculpatul B. Ș. solicită să fie schimbată modalitatea de executare a pedepsei, întrucât nu consideră că trebuie să meargă la închisoare.
Instanța solicită părților să precizeze dacă au cereri de formulat.
Inculpatul apelant și reprezentanta Parchetului arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Arată că instanța de fond, în raport de statutul de recidivist al inculpatului față de condamnarea anterioară pe care acesta a avut-o și relevată de cazierul judiciar aflat la dosar, nu putea să stabilească o altă modalitate de executare a pedepsei decât executarea ei în regim de detenție.
Inculpatul apelant B. Ș., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
C. DE A.
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 639/02.06.2015 pronunțată de J. D. în dosar penal nr._ în temeiul art. 5 C.pen și față de Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului B. Ș. este Codului penal din 1969 și respectiv disp. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep..
În temeiul art. 396 alin. 2 și 10 C.proc. pen. a fost condamnat inculpatul B. Ș. la pedeapsa de 8 luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin.1 lit b C.pen..
În temeiul art.71 C. pen.1969 cu aplic.art.5 C.pen, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen.1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuielile judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. D. din data de 23.04.2015, nr. 2701/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului B. Ș., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art. 336 alin. 1 din C.pen cu aplic. art. 41 alin. 1 C.pen și art. 5 C.pen.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, la data de 19.09.2013, inculpatul B. Ș. a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ pe DJ 761 A, în localitatea Certeju de Sus, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul în condițiile în care anterior consumase alcool.
Situația de fapt astfel reținută s-a întemeiat pe probatoriul administrat în faza de urmărire penală, și anume: procesul verbal de constatare; rezultat etilotest Drager; buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie; declarația martorului M. I. și declarațiile inculpatului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei D., la data de 27.04.2015, sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 26 mai 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și, în consecință, a dispus începerea judecății cu privire la inculpatul B. Ș..
În cursul cercetării judecătorești, dată fiind poziția procesuală a inculpatului B. Ș. de recunoaștere în totalitate a faptei reținute în sarcina sa și de însușire a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe noi, instanța constatând îndeplinite condițiile art. 374 alin. 4 și 375 alin. 1 Cod pr.pen., judecata s-a desfășurat potrivit procedurii abreviate de recunoaștere a vinovăției.
Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 19.09.2013, ora 19,50, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Postului de Poliție Certeju de Sus, în timp ce efectuau serviciul de supraveghere și control al traficului rutier pe DJ 761A din ., au oprit pentru control autoturismul marca Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_, condus de inculpatul B. Ș..
Deoarece conducătorul auto emana halenă alcoolică, acesta a fost testat cu aparatul Drager, ocazie cu care s-a constatat că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice, având în vedere valoarea indicată de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În aceste condiții, conducătorul auto a fost condus la Spitalul Județean de Urgență D., unde i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Conform buletinului de analiză toxicologică nr. 1122;1123, inculpatul prezenta o alcoolemie de 2,35 gr/l alcool pur în sânge - prima probă, respectiv de 2,15 gr/l alcool pur în sânge – a doua probă.
Potrivit procesului verbal de constatare coroborat cu declarația inculpatului și buletinul de examinare clinică, se reține că inculpatul a condus autoturismul marca Dacia 1310, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. Starea de fapt, astfel cum a fost enunțată este susținută de probele administrate în faza de urmărire penală, cunoscută și însușită de inculpat.
Audiat fiind în cursul judecății, inculpatul a recunoscut că s-a urcat la volanul autoturismului în discuție după ce, în prealabil, consumase băuturi alcoolice, respectiv bere, la barul din localitatea Certeju.
Având în vedere situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat, în drept, instanța a reținut:
Asupra legii penale aplicabile în cauză:
Potrivit prevederilor art.246 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Noul Cod Penal, la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal. Potrivit art. 5 C.pen ”În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”
Având în vedere că instanța s-a orientat către o pedeapsă cu închisoarea, a apreciat ca fiind mai favorabilă vechea reglementare a infracțiunii, pentru următoarele motive:
În cauza de față, din compararea naturii și a limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, prevăzută la data săvârșirii faptei de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, instanța a reținut că în cauză s-au produs modificări în ceea ce privește pedepsele aplicabile, în sensul că potrivit art. 336 alin 1 C. pen. se poate aplica și pedeapsa amenzii penale, alternativ cu pedeapsa închisorii, ale cărei limite au rămas nemodificate.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate raportat la antecedentele penale ale inculpatului, instanța a constatat că nu sunt incidente disp. art. 80, 83, 91 din actualul Cod penal și nici dispozițiile art. 81, 86 ind. 1 C.pen din 1969, nefiind îndeplinite condițiile privitoare la persoana inculpatului.
S-a observat că sunt întrunite condițiile referitoare la cei doi termeni ai recidivei postexecutorii, în ambele reglementări, atât în vechiul Cod penal, cât și în actualul Cod penal, însă sub aspectul tratamentului sancționator este mai favorabilă vechea reglementare întrucât prevede aplicarea unui spor facultativ.
Pentru aceste considerente, instanța a judecat prezenta cauză prin aplicarea dispozițiilor art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. și dispozițiile Codului penal din 1969, aceasta fiind legea penală mai favorabilă.
Fapta inculpatului B. Ș., care în data de 19.09.2013, în jurul orei 19,50, a condus autoturismul Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_, pe raza localității Certeju de Sus (DJ 761A), având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, respectiv – 2,35 gr.%o, la ora 21:05 (prima probă), respectiv 2,15 gr.%o la ora 22:15 (a doua probă) constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului din perspectiva laturii obiective, instanța a reținut că elementul material a constat în acțiunea de conducere prin nerespectarea interdicției de a nu avea o îmbibație alcoolică peste limita legală. Elementul material s-a realizat prin fapta inculpatului B. Ș. care a condus autoturismul marca Dacia 1310 pe drumurile publice, fiind depistat sub influența băuturilor alcoolice, într-un procent superior celui admis de lege. Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, cunoscut fiind faptul că o persoană care se află sub influența băuturilor alcoolice nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranță a vehiculelor, creând astfel un pericol pentru ordinea de drept.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă întrucât, prin conducerea vehiculului după ce în prealabil a consumat alcool, a cunoscut că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, în condițiile în care o persoană aflată sub influența alcoolului are mult diminuate orice reflexe și reduse orice posibilități de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice și, deși nu a urmărit un astfel de rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
La stabilirea și individualizarea sancțiunii ce a fost aplicată inculpatului au fost avute în vedere prevederile art. 52 Cod penal și criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal. Astfel, instanța a ținut seama de împrejurările și modul comiterii infracțiunii, de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, de natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, de motivul săvârșirii infracțiunii și de scopul urmărit, de natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, de conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, de nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Instanța a ținut seama de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep, respectiv închisoare de la 1 an la 5 ani, precum și de dispozițiile art. 396 alin. 10 C.proc pen.
Totodată, având în vedere consecințele aplicării procedurii simplificate de soluționare a cauzelor penale prevăzută de art. 375 Cod pr.pen., la cererea inculpatului, potrivit art. 374 alin. 4 Cod pr.pen., instanța a pronunțat condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare.
În opinia instanței, starea concretă de pericol pentru valorile sociale este ridicată deoarece inculpatul a comis faptele cu nesocotirea completă a normelor care reglementează circulația pe drumurile publice. Astfel, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, gradul de intoxicație al inculpatului a fost unul extrem de ridicat, 2,35 g ‰ la prima recoltare a probelor biologice și 2,15 g ‰ la cea de-a doua recoltare.
Cu privire la persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar (fila 21 d.u.p). Astfel, s-a observat că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată în stare de recidivă postexecutorie. Prin sentința penală nr. 1915/2005 au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare. Inculpatul a fost liberat la data de 26.06.2007, cu un rest de 514 zile, rest care era împlinit la data săvârșirii faptei pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar (19.09.2013).
S-a reținut și faptul că inculpatul a avut o atitudine procesuală corectă în fața organelor judiciare și că atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată, acesta a recunoscut săvârșirea faptei.
Constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, ținând cont de ansamblul criteriilor de individualizare a pedepsei, instanța, în temeiul art. 396 alin. 2 și 10 C.proc pen, a condamnat pe inculpatul B. Ș. la pedeapsa de 8 luni închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică care depășește limita legală, prev. și ped. de art.87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin.1 lit. b C.pen.
În privința pedepselor accesorii, instanța a avut în vedere disp. art. 12 din Legea 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal, conform cărora „în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă”, așa încât aplicarea acestora a foat realizată atât în baza art. 71 și 64 C.pen.1969, prin rap.la art.5 C.pen, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului (Cauza C. c. României -2008 și Hirst c.Marii Britanii - 2004), și a deciziei nr.74/05.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Astfel, în raport de natura faptei săvârșite, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art.71 C.pen.1969, rap.la art.3 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu aplic.art.5 C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și b C.pen 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 C.pen din 1969.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, având în vedere antecedentele penale ale inculpatului, respectiv starea de recidivă, a dispus executarea pedepsei în regim de detenție.
Conform art.274 alin. 1 C.proc.pen., instanța l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei aferentă fazei de urmărire penală.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel inculpatul B. Ș..
Apelul a fost declarat în termen și nu a fost motivat în scris.
În motivarea orală a apelului inculpatul a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, privind individualizarea judiciară a pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse a cărei executare să nu fie în detenție.
Apelul inculpatului este nefondat din următoarele considerente:
Judecata a avut loc în procedura abreviată, prev. de art. 375 C.pr.pen., prima instanță dând eficiență disp. art. 396 alin. 10 C.pr.pen., aplicând inculpatului o pedeapsă de 8 luni închisoare.
Deoarece inculpatul a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă post-executorie, prev. de art. 37 alin. 1 lit. b) C.pen. din 1968, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 alin. 1 lit. b) C.pen. 1968 și art. 86 ind. 1 alin. 1 lit. b) C.pen. din 1968 și, pe cale de consecință, nu se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei a închisorii sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. Ș. împotriva sentinței penale nr. 639/02.06.2015 pronunțată de J. D. în dosar penal nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor fi suportate de inculpatul apelant.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. Ș. împotriva sentinței penale nr.639/02.06.2015 pronunțată de J. D. în dosar penal nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.pr.pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în prezenta procedură.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2015.
Președinte, Judecător,
M. E. C. L. C.
Grefier,
N. M.
Red. L.C.
Tehnored. N.M.-2 ex/04.11.2015
Jud fond M. N. T.
| ← Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
