Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 1071/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1071/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-11-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 1071/A/2015

Ședința publică de la 12 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. C.

Judecător A. L.

Grefier M. S. Ș.

Ministerul Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.-S. T. A. I. este reprezentat de Procuror D. Magdea

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. și inculpații S. N. și J. G. împotriva sentinței penale nr. 59/20.03.2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ .

Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.11.2015, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronunțare la data de 12.11.2015, încheierea de ședință din data de 05.11.2015 făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL,

Asupra apelurilor penale de față,

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

P. sentința penală nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ au fost respinse cererile formulate de inculpații S. N. și J. G. de schimbare a încadrării juridice a faptei prev. de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001 în infracțiunea prev. de art.263 alin.1 C.pen.

În baza art.386 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S. N. din infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. și din infracțiunea prev. de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. din 1968 în infracțiunea prev. de art.263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. și a art.5 C.pen.

S-a dispus condamnarea inculpatul J. G., fiul lui D. și Rădița, născut în B. la data de 30.10.1973, CNP_, domiciliat în municipiul B., ., fără forme legale în municipiul S., .. 146, . la pedepsele de:

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.penal și art.5 C.pen. și interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., a art.41 C.penal și a art.5 C.pen. și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin.1 lit.b și art.45 alin.3 C.penal au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen. s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a fost menținută măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul J. G..

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. s-a computat din pedeapsa principală durata reținerii și a arestării preventive de la data de 24.01.2013 la 13.12.2013.

În baza art.112 lit.e C.pen. s-a confiscat de la inculpatul J. G. suma de 500 euro.

S-a dispus condamnarea inculpatul S. N., născut la data de 25.09.1964, domiciliat în loc. Saint-Louis, 100 Rue de Mulhouse, posesor al cărții de identitate nr._ eliberată de autoritățile franceze la data de 04.04.2012, în prezent deținut în P. A. la pedepsele de:

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.5 C.pen. și interzicerea pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen. și a art.5 C.pen. și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.c C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen .s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.c C.pen., respectiv: dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpatul S. N..

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. s-a computat din pedeapsa principală durata arestării preventive de la data de 30.09.2014 la zi.

În baza art.112 lit.e C.pen. s-a confiscat de la inculpatul S. N. suma de 15.350 euro.

S-a constatat că părțile vătămate K. N., A. G., Tamilmaran, C. N., T. N., G. S., Y. K. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art.274 alin.2 C.pr.pen. au fost obligați inculpații fiecare la plata sumei de_ lei cu titlu cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.274 alin.1 C.pr.pen. suma de 1050 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru părțile vătămate și suma de 231,50 lei reprezentând onorariu interpret a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpații S. N., J. G. și R. A., în cursul anului 2012, au constituit o grupare infracțională având ca obiect traficul de migranți pe relația Sri Lanka –Turcia-Bulgaria-Romania-vestul Europei, cu destinația finală Franța.

Migranții proveneau din Sri Lanka, țară pe care au dorit să o părăsească din cauza situației social-economice. Gruparea era coordonată de către inculpatul S. N., cetățean francez de origine srilankeză, acesta realizând un mecanism care în schimbul obținerii unor avantaje materiale substanțiale a facilitat introducerea în România a grupurilor de migranți, cazarea lor temporară și apoi trecerea acestora în Ungaria, activități comise împreună cu ceilalți inculpați, dar sub coordonarea sa.

Inculpatul S. N. a fost cel care s-o ocupat de racolarea migranților, conaționali de ai săi, de organizarea transportului, cazării și trecerii frauduloase a frontierei de către aceștia, precum și de tot ceea ce înseamnă organizarea acestor activități. Rolul și contribuția celorlalți inculpați a fost de a asigura îndrumarea și călăuzirea migranților spre punctele de trecere a frontierei, respectiv de a-l susține pe inculpatul S. N. în acțiunile sale. Mai mult S. N. era cel care obținea principalele sume de bani provenite de la migranți și care îi plătea pe ceilalți membri ai grupării.

Pe parcursul șederii lor în România, ori în situația identificării migranților în zona de frontieră, de către autorități, cetățenii srilankezi au fost învățați de inculpatul S. N. să își decline o altă identitate, prestabilită, dar nereală și să susțină că intenționau să solicite obținerea statutului de azilant, întrucât în cazul identificării migranților, autoritățile au obligația de a-i conduce până la un mijloc de transport în comun cu recomandarea să se prezinte la un centru de cazare a migranților.

Inculpatul J. G. îl cunoștea pe inculpatul S. N., cei doi întâlnindu-se în urmă cu mai mulți ani în timp ce se aflau în detenție în Franța și ulterior după eliberare au rămas în relații amicale.

La începutul lunii august 2012, cetățeanul francez S. N. a venit în România și s-a deplasat la B. unde se afla la acel moment inculpatul J. G., care își vizita părinții. S. N. i-a propus lui J. G. să-l însoțească în G., de unde urma să preia mai multe persoane, migranți și avea nevoie de el pentru a-i indica drumul spre România și zona de frontieră N. V., precum și ca antemergător. Inculpatul J. G. a acceptat și l-a chemat în G. și pe vărul său, învinuitul R. A., deplasându-se cu autoturismul celui din urmă până la A..

În G., inculpatul S. N. intrase anterior în legătură cu 7 migranți srilankezi care plecaseră din țara lor, ajunseseră în Turcia și de acolo ilegal în G.. Pentru suma de 2500 euro de persoană, S. N. le-a promis că-i va îndruma și călăuzi să ajungă în Franța. Din suma solicitată, migranții i-au dat fiecare în avans, sume cuprinse între 150 și 800 de euro, urmând ca diferența să o achite la ajungerea în Franța.

Din G. cei 7 migranți au fost transportați cu autoturismul marca Mazda cu numărul de Franța WW903NZ, aparținând inculpatului S. N.. O dată cu aceștia au plecat și inculpatul J. G. și învinuitul R. A., dar cu autoturismul lor, aceștia având rol de antemergători și călăuze. La granița greco-bulgară, migranților li s-a indicat de către inculpatul S. pe unde să treacă frontiera pe jos, apoi au fost preluați din nou de către acesta, în Bulgaria.

Ajunși în Bulgaria, inculpatul J. și învinuitul R. au îndrumat și escortat ca antemergători, autoturismul lui Santirarajah, în care se aflau migranții, spre punctul de trecere a frontierei de la N. V.. Inculpatul S. N. după consultarea cu J. G. le-a arătat migranților pe unde să traverseze granița bulgaro-română, în mod ilegal. Migranții au fost interceptați însă de organele Poliției de Frontieră N. V. și au fost conduși la sediu pentru audieri. Asupra lor nu aveau documente, astfel că identitatea acestora a fost stabilită pe baza declarațiilor lor, respectiv: Y. K., K. N., A. G., T. M., C. N., T. N. și G. S. .

În același timp poliția bulgară i-a identificat în apropierea frontierei pe J. G., R. A. și S. N., ocazie cu care având informații despre interceptarea migranților, au constatat că cei 3 ar fi implicați în activitatea de trafic de migranți și i-au reținut pentru cercetări.

În Bulgaria, cei 2 cetățeni români și cetățeanul francez au fost cercetați și judecați, alături de cei 7 migranți, care au fost returnați în Bulgaria din România.

La dosar a fost depusă un extras din sentința pronunțată de către judecătoria din orașul General Toshevo, din care rezultă că cei trei și-au recunoscut faptele și au fost condamnați fiecare la o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendarea executării.

Pentru actele materiale constând în călăuzirea și îndrumarea migranților pentru a intra ilegal în România din Bulgaria, D.- S. T. A. I. a dispus disjungerea cauzei față de inculpații J. G., S. N. și învinuitul R. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a grupului infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, cercetările fiind continuate de sub număr de dosar penal nou.

II. După ce au fost eliberați din arestul preventiv executat în Bulgaria, la un interval de câteva zile, inculpatul J. G. și inculpatul S. N. s-au reîntâlnit la B.. Întrucât după eliberare migranții au rămas în Bulgaria, iar învinuitul R. A. nu a mai vrut să participe la săvârșirea faptelor, inculpatul S. N. a inițiat din nou demersuri pentru a-i trece ilegal în România. În acest scop S. N. i-a cerut lui J. G. să găsească un șofer care în schimbul unei sume de bani să se deplaseze în Bulgaria cu un autoturism pe care i-l va pune la dispoziție pentru a prelua cei șapte migranți rămași acolo.

Inculpatul J. l-a contactat astfel pe inculpatul R. I., căruia i-a prezentat propunerea cetățeanului francez, cei 3 întâlnindu-se, discuțiile fiind traduse de inculpatul J.. Inculpatul R. a acceptat ca în schimbul sumei de 2000 de euro să se deplaseze în Bulgaria cu un autoturism procurat de inculpatul S. N., marca BMW, cu numărul W53918 X, înmatriculat în Austria, care avea un portbagaj modificat, prevăzut cu o ascunzătoare, autoturism cu care urma să-i transfere clandestin pe cei 7 migranți din Bulgaria în România. Pentru a justifica deținerea și conducerea acelui autovehicul peste frontieră, inculpatul J. G. și inculpatul S. N. i-au întocmit un contract de vânzare-cumpărare lui R. I., prin care acesta devenea proprietar, dar în realitate nu s-a întâlnit cu proprietarul scriptic al autoturismului și nu i-a dat acestuia suma de 1.000 de euro, cât era prețul trecut pe contract.

Astfel, s-a constituit grupul infracțional format din inculpatul S. N., J. G. și R. I., grupare condusă de inculpatul S. N. și având ca obiect de activitate săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. Rolul fiecărui membru a fost bine stabilit, inculpatul S. N., fiind cel care a organizat și a fost implicat în activitățile constând în procurarea unui autoturism pentru deplasarea în Bulgaria, preluarea celor 7 migranți srilankezi, trecerea acestora în mod fraudulos, cazarea lor în Bulgaria și în România și transportul acestora mai departe spre Franța. Inculpatul J. G. l-a cooptat pe inculpatul R. I. și i-a dat indicații, cu privire la ceea ce urma să facă, la trecerea prin punctele de frontieră și au ținut ulterior legătura telefonic, inculpatul J. fiind tot timpul la curent cu activitățile inculpatului R. și ale inculpatului S. N., dându-le sfaturi și participând activ la săvârșirea faptelor. Rolul inculpatului R. a fost ca, sub îndrumarea celorlalți doi inculpați, să efectueze mai multe curse (7) cu autoturismul pus la dispoziție, din Bulgaria în România, transportând de fiecare dată, ascuns în portbagaj, câte un migrant, pe care îl caza, plătind cazarea din banii dați de inculpatul S..

Astfel, inculpatul R. s-a deplasat în Bulgaria împreună cu inculpatul S., cu autoturismul marca BMW precizat anterior. În Bulgaria cei doi au ajuns în orașul Dobrich, unde se aflau cazați cei 7 migranți. Unul câte unul aceștia au fost preluați cu autoturismul marca BMW condus de inculpatul R. și trecuți în România. În acest timp inculpatul S. a rămas în Bulgaria. Primii 3 migranți au fost introduși în țară prin punctele de frontieră N. V. și Vama V.. După ce inculpatul R. i-a cazat inițial la un hotel din M., pe primii 2 migranți, pentru o noapte, ulterior, după ce l-a adus și pe cel de al treilea migrant, acesta i-a cazat pe toți cei 3 srilankezi la un motel din B.. Următorii 3 migranți au intrat în România tot ascunși în portbagajul autoturismului BMW de către inculpatul R. I. care i-a trecut prin punctul de frontieră de la G., iar pe urmă au fost cazați la un hotel din Călărași. Costul pentru cazările migranților a fost suportat de către inculpatul S., care i-a dat banii necesari inculpatului R.. O dată cu al șaselea migrant a trecut din România în Bulgaria și inculpatul S..

Inculpatul R. I. s-a întors în Bulgaria și l-a preluat și pe al șaptelea migrant srilankez, Ketheeswarajan N.. Înainte de a ajunge la punctul de trecere a frontierei de la T. M. migrantul a fost introdus în ascunzătoarea din portbagajul autoturismului BMW. Cu ocazia controlului autovehiculului migrantul a fost depistat de organele de poliție și a fost reținut pentru cercetări, alături de inculpatul R. I.. Acestuia i s-a întocmit un dosar penal, la P. de pe lângă Judecătoria T. M., care a fost conexat la prezenta cauză, după infirmarea soluției inițiale. Al șaptelea migrant srilankez a fost returnat în Bulgaria, rămânând în România ceilalți 6.

Este de menționat că inculpatul R. I. după ce a fost prins trecând fraudulos pe cel de al șaptelea migrant, a refuzat să mai participe, nemaifiind implicat în activitățile ulterioare desfășurate de către ceilalți 2 inculpați vizând scoaterea ilegală din țară, pe la frontiera de vest, a migranților.

Ulterior, inculpatul S. i-a reîntâlnit pe cei 6 migranți srilankezi, intrați ilegal în modalitatea descrisă mai sus, pentru a continua îndrumarea și călăuzirea acestora spre Franța.

În data de 30.09.2012 inculpatul S. N. i-a cazat pe cei 6 srilankezi pentru 2 nopți la motelul ”Dacia „ din S., unde la recepție s-a înregistrat doar el. În cele 2 zile inculpatul S. N. l-a vizitat la locuința sa din S. pe inculpatul J. G. și s-a întâlnit cu el și în oraș, aducându-i acestuia la cunoștință despre cazarea migranților și intenția de a-i scoate din țară pe la frontiera din vest. În acest scop, în baza rezoluției infracționale luate, inculpatul S. N. i-a solicitat din nou lui J. G. să-i îndrume și călăuzească pe migranți în vederea trecerii frontierei de vest a României. Pentru a alege cel mai potrivit loc pe unde să treacă ilegal granița, inculpatul J. l-a transportat cu autoturismul său pe inculpatul S. până în zona de frontieră de la Vărșand.

De la motelul ” Dacia ” din S., unde au fost cazați, cei 6 migranți au fost transportați de cetățeanul francez, în seara de 02.10.2012, cu autoturismul său marca Mazda cu numărul de Franța WW903NZ spre granița de vest, pe sectorul A.. Cu alt autoturism, s-a deplasat în aceeași direcție numitul J. G., în calitate de călăuză și antemergător, care de la A. spre punctul de trecere a frontierei Vărșand, a fost urmat de autoturismul condus de S. N.. În jurul orei 0.45 în localitatea Chișineu Criș autoturismul Mazda a fost verificat de organele poliției de frontieră, fiind identificați cetățeanul francez S. N. și cei 6 migranți, respectiv Tanapal Singtam Rakavan, Krinapilai Uthaman, Lokarjha Niroyan, Luhman Kisnapli, Sanklas Antan, Nobadirajha Jenaksan, aceștia din urmă neavând asupra lor nici un document, identitatea fiindu-le stabilită pe baza propriilor declarații.

După ce au fost audiați de Poliția de Frontieră Chișineu Criș, migranții au fost îndrumați de către polițiști să se adreseze Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Timișoara cu cerere de azil. Aceștia nu au urmat însă îndrumările autorităților, ci s-au reîntâlnit cu inculpatul S. N., care i-a călăuzit pe cei 6 migranți, trecându-i din nou peste graniță în Ungaria, iar apoi i-a dus până în Franța.

După trecerea frontierei spre țările din vest, inculpatul J. G. s-a interesat în acele zile de situația migranților, fiind informat prin telefon de inculpatul S. N. și concubina sa. În discuțiile telefonice purtate inculpatul J. a insistat să-i fie trimiși banii care i se cuvin pentru contribuția sa la ajungerea în Franța a migranților. Astfel, în data de 11.10.2012 de pe numele numitei Sutharsini Ramachandran, concubina inculpatului S. a fost trimisă, prin Western Union, suma de 500 de euro pe numele lui J. G..

Totodată, inculpatul J. G. a fost cel care i-a dat inculpatului R. I. suma de 1000 de lei pentru a achita amenda cu caracter administrativ aplicată acestuia inițial de P. de pe lângă Judecătoria T. M..

În convorbirile purtate cu inculpatul S. N., de mai multe ori, inculpatul J. i-a cerut acestuia să-i trimită și pentru inculpatul R. I. banii pe care i-a promis și pe care nu i-a dat acestuia pentru participarea la trecerea migranților din Bulgaria în România, conform înțelegerii.

Faptele inculpaților sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă:

- procesul-verbal de sesizare din oficiu, încheiat în data de 02.10.2012, prin care organele de poliție, în baza informațiilor existente s-au sesizat în legătură cu traficul de migranți desfășurat de gruparea infracțională;

- procesul-verbal din 02.10.2012 în care se consemnează efectuarea unor acte premergătoare de către organele de poliție; din acesta reiese că în data de 02.10.2012 inculpatul S. N. era cazat la motelul „Dacia” din S., alături de alte persoane, respectiv grupul de 6 migranți, care nu se înregistraseră la recepție; în jurul orei 11.30 inculpatul susmenționat s-a întâlnit cu inculpatul J. G. la locuința din S. a celui din urmă, cei doi făcând apoi cumpărături la magazinul Lidl; în jurul orei 18.30 cei doi s-au reîntâlnit, împrejurare în care inculpatul J. a urcat în autoturismul cetățeanului francez și a setat o adresă pe dispozitivul GPS al acestuia; în aceeași seară atât autoturismul inculpatului S. N. cât și cel al inculpatul J. G. s-au deplasat spre A., fiind monitorizate de poliție; la o benzinărie OMV de pe șoseaua de centură a A. cetățeanul francez l-a așteptat pe inculpatul J., iar de acolo până la Chișineu Criș mașina condusă de inculpatul S. N. a urmat-o pe cea a inculpatului J. G.; în Chișineu Criș o patrulă a poliției de frontieră a verificat autoturismul lui S. N., în care alături de acesta au fost identificate încă 6 persoane de origine srilankeză;

- procesul-verbal încheiat în 03.10.2013 din care rezultă că organele de poliție au verificat camera de la motelul „Dacia ”, în care fuseseră cazați inculpatul S. N. și cei 6 migranți;

- procesul-verbal din 03.10.2012 privind stabilirea identității inculpatului S. N., la care sunt atașate copii după documente de identitate ale acestuia obținute prin ofițerul de legătură francez;

- declarațiile migranților, aceștia fiind audiați prin interpret autorizat, în care susțin că au ajuns ilegal din Sri Lanka în Turcia și de acolo în G., unde l-au cunoscut pe inculpatul S. N. și el de origine srilankeză, care în schimbul sumei de 2500 de euro pentru fiecare le a promis că i va duce în Franța; au plecat din G. cu un autoturism al lui S. N., iar în fața lor era o dubiță în care se aflau 2 români; au intrat ilegal din G. în Bulgaria, iar la frontiera bulgaro-română li s-a arătat de către cetățeanul francez pe unde să treacă în România; au fost prinși de poliția de frontieră română și li s-au luat declarații;

- declarația martorului M. C., administrator al motelului „Dacia” din S., unde inculpatul S. N. i-a cazat pe cei 6 migranți;

- declarația martorului G. N., cumnat al inculpatului J. G. de unde rezultă că inculpatul J. a fost arestat în Bulgaria împreună cu un cetățean francez pentru că a încercat să treacă mai multe persoane frontiera de stat;

- declarația martorului J. N., frate al inculpatului J. G. audiat în faza de judecată prin comisie rogatorie care arată că inculpatul S. N. l-a rugat pe inculpatul J. G. „să-i facă o favoare” să meargă cu el în Bulgaria. Inițial inculpatul J. a refuzat pe motiv că nu vrea să aibă probleme, dar în cele din urmă a acceptat. De asemenea inculpatul J. i-a găsit un șofer inculpatului S. N. pentru a-i transporta pe migranți din Bulgaria în România.

- declarația martorului S. T. care l-a pus în legătură pe inculpatul J. G. cu inculpatul R. I.

- procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare; la percheziția efectuată la locuința inc. J. G. au fost identificate și ridicate un formular și o chitanță care atestă încasarea de către acesta a sumei de 500 de euro, expediată de concubina inculpatul S. N. prin Western Union, în data de 11.10.2012

- procese-verbale întocmite în urma transcrierii convorbirilor telefonice interceptate, purtate de către inculpați și învinuiți;

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria M., respectiv:

- ordonanța procurorului din data de 25.10.2012 prin care cei 7 migranți au fost scoși de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin.1 din O.U.G.105/2001 și li s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ

- referatul de terminare a urmăririi penale întocmit de organele de poliție

- procesul-verbal din 05.09.2012, privind depistarea și reținerea celor 7 migranți

- procesul-verbal privind verificările efectuate în Bulgaria din care rezultă că învinuiții (cetățenii srilankezi) nu figurează cu intrare/ieșire în acea țară (fila 4 din dosar)

- informarea autorităților bulgare că au depistat 3 persoane în apropierea frontierei, implicate în trecerea frontierei celor 7 cetățeni srilankezi și copii după documentele de identitate ale acestora, respectiv cărțile de identitate ale inculpatului J. G., R. A. și S. N.

- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a numiților R. A. și S. N.

- adresa IGPF de instituire a măsurilor operative

- procese-verbale de efectuare a percheziției corporale

- telegrame și informări ale poliției de frontieră cu autoritățile bulgare

- fotografii cu momentul trecerii ilegale a frontierei de stat de către migranți,

- fotografie de grup a celor 7 cetățeni srilankezi

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș:

- procesul-verbal de constatare din 03.10.2012, încheiat de Poliția de Frontieră Vărșand, privind depistarea migranților și a inculpatului S. N.

- fișele de cazier ale celor 6 migranți

- copii după documente de identitate ale inculpatului S. N.

- verificarea autoturismului Mazda aparținând aceluiași învinuit

- cererile de azil formulate de cei 6 migranți

- înscrisuri referitoare la transferul unor sume de bani din Canada și Franța, în beneficiul inculpatului S. N.

- declarațiile date de cei 6 migranți în care susțin că au plecat din Sri Lanka în data de 09.08.2012, călătorind până în Rusia cu avionul, iar de acolo au trecut ilegal frontierele Rusiei, Ucrainei și României; în țară ar fi stat la Oradea până în 08.10.2012, când s-au întâlnit cu S. N., care le-a promis că-i va duce la București pentru a depune documentația necesară statutului de azilant

- înscrisuri din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. M.:

- ordonanța procurorului, prin care a fost sancționat cu o amendă cu caracter administrativ învinuitul R. I. și ordonanța prim-procurorului de infirmare a acesteia

- procesul-verbal din 28.09.2012 de constatare a infracțiunii, și planșa fotografică cu aspecte de la acel moment; în procesul verbal se consemnează, printre altele, și că migrantul srilankez a menționat că a fost ascuns în portbagaj de conducătorul auto cu puțin timp înainte de a ajunge la frontieră

- procesul-verbal din care rezultă că migrantul srilankez Ketheeswarajan N. după constatarea faptei și audierea sa a fost predat de autoritățile române celor bulgare

- dovada de ridicare a unor obiecte și înscrisuri

- copie după hotărârea judecătorească în limba bulgară, găsită asupra migrantului srilankez, pronunțată de către instanța din orașul General Toshevo, în data de 17.09.2012

- declarațiile inculpatului R. I.

- declarația în limba engleză a migrantului Ketheeswarajan N., tradusă în limba română, în care a relatat că alături de alte 6 persoane au călătorit legal din Sri Lanka până în Turcia, de unde au trecut ilicit în G., apoi au ajuns în Bulgaria unde au fost arestați 45 de zile; după eliberare a fost preluat de un cetățean bulgar și unul român, și i s-a spus că se va reîntâlni în România cu ceilalți 6 conaționali, pentru a continua drumul spre Franța; cetățeanul român l-a ascuns în portbagajul autoturismului său, unde a fost identificat de poliția de frontieră; a mai declarat că ceilalți 6 migranți au fost trecuți din Bulgaria în România, unul câte unul, de către cetățeanul francez S. N.

- declarația martorei M. M., în care arată că lucrând ca și casier la punctul de trecere a frontierei de la T. M. a observat verificările organelor de poliție asupra unui autoturism marca BMW, în portbagajul căruia a fost găsită o persoană;

- declarațiile inculpatului R. I., în care acesta a recunoscut faptele și a arătat că prin intermediul inculpatului J. G. l-a cunoscut pe inculpatul S. N. care i-a propus, ca în schimbul unor sume de bani să treacă ilegal frontiera de stat din Bulgaria în România un număr de 7 persoane;

- declarațiile inculpatului J. G. care recunoaște parțial faptele, arătând că a fost contactat de inculpatul S. N. pentru a-i găsi un șofer și a-l însoți în G. de unde urma să-și aducă familia în Franța sau Germania. A fost condamnat în Bulgaria pentru că l-a ghidat pe inculpatul S. N. și cei 7 cetățeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat. După eliberare, în B., a fost contactat din nou de către inculpatul S. N. căruia i-a găsit un alt șofer, pe inculpatul R., pentru a-i trece ilegal granița pe cei 7 migranți. De asemenea, a intermediat convorbirile dintre inculpații R. și S., și l-a ghidat pe acesta și cei șapte migranți din S. spre granița de la A..

- declarațiile inculpatului S. N. care arată că nu a primit bani de la migranți întrucât aceștia erau rude cu el, că inculpatul J. l-a ajutat doar cu găsirea unui șofer și a tradus discuțiile dintre ei. Mai arată că s-a deplasat la A. pentru ca migranții să solicite azil politic, iar inculpatul J. i-a arătat drumul până la A.. Susținerile inculpaților S. N. și J. G. sunt contrazise însă de materialul probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile migranților care au arătat că în G. l-au cunoscut pe inculpatul S. N. și el de origine srilankeză, care în schimbul sumei de 2500 de euro pentru fiecare le-a promis că-i va duce în Franța, declarațiile martorilor audiați și a inculpatului R. care au arătat că inculpații S. N. și J. G. i-au îndrumat și călăuzit pe cei 7 cetățeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, din Bulgaria în România și din România în Ungaria..

Instanța a apreciat că declarațiile extrajudiciare ale migranților date în cauză în care arată că nu au dat bani inculpatului S. N. pentru a-i trece granița sunt nesincere, aceștia nu au motivat în nici un fel de ce au revenit asupra declarațiilor anterioare.

Referitor la excepția nulității procese-verbale întocmite în urma transcrierii convorbirilor telefonice interceptate, purtate de către inculpații S. N. și J. G. în limba franceză motivat de împrejurarea că acestea nu au fost traduse de un traducător autorizat, instanța a respins-o ca neîntemeiată. Interceptarea convorbirilor s-a făcut în baza art.91 ind.2 C.pr.pen. din 1968. Conform art.91 ind.3 C.pr.pen. din 1968 convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate sunt redate integral într-un proces-verbal de procuror sau de lucrătorul din cadrul poliției judiciare delegat de procuror. În cauză, interceptarea și redarea s-a făcut de către S. de Operațiuni Speciale A. (f.153 vol.II), singura autoritate ce are capacitatea tehnică de a efectua interceptări telefonice, fără ca legea să prevadă obligativitatea traducerii convorbirilor de către un traducător autorizat.

Cu privire la cererile formulate de inculpații S. N. și J. G. de schimbare a încadrării juridice a faptei prev. de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001 în infracțiunea prev. de art.263 alin.1 C.pen. instanța a respins-o întrucât din întreg materialul probator administrat în cauză la care s-a făcut referire mai sus, rezultă că inculpații au săvârșit fapta de trafic de migranți în scopul obținerii unui folos patrimonial.

Contrar susținerilor apărătorului inculpatului J. G., acesta a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie față de condamnarea de 8 ani închisoare aplicată de autoritățile germane și recunoscută prin sentința penală nr.31/2002 a Curții de Apel București. Pedeapsa se consideră executată la data de 14.12.2005, dată de la care se calculează și termenul de reabilitare care este de 9 ani în acest caz (art.135 lit.b C.penal din 1968) și care se împlinește la data de 14.12.2014, ori faptele au fost săvârșite în anul 2012.

În temeiul art.7 paragraf 1 din CEDO și a Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 pentru a stabili care este legea penală mai favorabilă, trebuie să se procedeze la o comparație globală a regimului represiv al fiecăreia dintre legile penale aplicabile în cazul acuzatului ( metoda comparației globale).

Pentru inculpați legea penală mai favorabilă este legea nouă întrucât limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de grup infracțional organizat prev. de art.367 alin.1 C.penal sunt de la 1 an la 5 ani, față de pedeapsa de 5 ani la 20 ani prev. de legea veche, respectiv art.7 din Legea nr.39/2003. Și în cazul inculpatului J. pentru care instanța a reținut starea de recidivă, stabilind limitele de pedeapsă conform art.43 alin.5 C.pen., majorate cu jumătate, tot legea nouă este mai favorabilă.

De asemenea legea nouă este mai favorabilă și în cazul infracțiunii de trafic de migranți în formă continuată prev. de art.263 alin2 lit.a C.penal pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 10 ani, întrucât infracțiunea continuată se sancționează, conform art.36 alin.2 C.pen., cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani.

Astfel, în baza art.386 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului J. G. din infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 cu aplic. art.37 lit.b C.penal din 1968 în infracțiunea prev. de art.367 alin.1 C.pen. cu aplic. art.41 C.penal și art.5 C.pen. și din infracțiunea prev. de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic. art.41 alin.2 C.pen. din 1968 și a art.37 lit.b C.penal din 1968 în infracțiunea prev. de art.263 alin.2 lit. a C.pen. cu aplic. art.35 alin.1 C.pen., a art.41 C.penal și a art.5 C.pen.

Faptele inculpaților S. N. și J. G. care împreună cu inculpatul R. I. au constituit un grup infracțional organizat, cu o ierarhie prestabilită, persistență în timp, mod de împărțire a activităților și profitului, în scopul săvârșirii infracțiunii grave de trafic de migranți, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin1 C.pen. rap. la art.5 C.pen., cu aplicarea art. 41 C.pen., față de inculpatul J. G..

Faptele inculpaților S. N. și J. G. de a îndruma, caza și călăuzi mai multe persoane (7), cetățeni srilankezi în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, din Bulgaria în România și din România în Ungaria întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 263 alin.2 lit.a C.penal cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. și a art.5 C.pen. și a art. 41 C.pen., față de inculpatul J. G..

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, Tribunalul s-a raportat la gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care este evaluată după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Raportat la criteriile deja menționate, Tribunalul a apreciat că faptele inculpaților prezintă un grad mare de pericol social având în vedere, dat de modalitatea de săvârșire a faptelor - persistența lor în trecerea ilegală a graniței a celor 7 migranți, chiar dacă inițial au fost condamnați în Bulgaria, numărul persoanelor traficate, numărul mare al actelor materiale săvârșite, starea de recidivă pentru inculpatul J. G., rolul principal pe care l-a avut inculpatul S. N. în activitatea infracțională, conduita inculpaților care au recunoscut parțial săvârșirea faptelor, scopul săvârșirii faptei- pentru obținerea de bani și profitând de situația migranților care au părăsit țara lor din cauza războiului civil.

Față de cele expuse, Tribunalul, a condamnat inculpatul J. G. la pedepsele de:

În baza art. 39 alin.1 lit.b și art.45 alin.3 C.penal a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care adaugă sporul de 6 luni închisoare urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe o durată de 2 ani a drepturilor prev. de art.66 lit.a și b C.pen. ca pedeapsă complementară.

În baza art.65 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul J. G. constatând că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii controlului judiciar subzistă; se impune în continuare respectarea unor obligații de natură să garanteze prezența inculpatului la judecată și aflarea adevărului în cauză.

Totodată, această măsură restrictivă de libertate se justifică și din perspectiva necesității unei normale desfășurări a procesului penal în sensul art. 202 alin. 1 Cpp.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. a computat din pedeapsa principală durata reținerii și a arestării preventive de la data de 24.01.2013 la 13.12.2013.

În baza art.112 lit.e C.pen. a confiscat de la inculpatul J. G. suma de 500 euro obținută în urma săvârșirii infracțiunilor.

A condamnat inculpatul S. N., la pedepsele de:

În baza art.65 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.c C.pen., respectiv: dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca fiind executată.

În baza art.399 C.pr.pen. a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul S. N. constatând că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpatului se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.

Instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a infracțiunilor de care este acuzat inculpatul, perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, modul și mijloacele de săvârșire, numărul mare al persoanelor traficate, scopul săvârșirii infracțiunilor-în vederea obținerii de foloase patrimoniale, amploarea activităților infracționale desfășurate care depășesc granițele țării, desfășurarea unor activități împărțite și prestabilite de identificare și racolare a unor migranți, precum și a unor transportatori care să realizeze transferul victimelor în străinătate.

Instanța a constatat că pentru buna desfășurare a procesului penal și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni se impune menținerea arestării preventive a inculpatului S. N., această măsură fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal la care face referire alineatul 3 al art. 202 C.p.p., precum și jurisprudența CEDO.

S-a constatat astfel ca fiind îndeplinit atât caracterul necesar al măsurii privative de libertate, cât și caracterul insuficient al altor măsuri preventive mai puțin coercitive decât arestarea preventivă.

În baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.pen. rap. la art.72 alin.1 C.pen. a computat din pedeapsa principală durata arestării preventive de la data de 30.09.2014 la zi.

În baza art.112 lit.e C.pen. a confiscat de la inculpatul S. N. suma de 15.350 euro, obținuți în urma săvârșirii faptelor, (câte 2500 euro de la fiecare din cei 6 migranți și 150 euro de la migrantul Ketheeswarajan N., care a fost returnat autorităților bulgare, după ce a fost prins la T. M.).

P. declarațiile extrajudiciare depuse la dosar, părțile vătămate K. N., A. G., Tamilmaran, C. N., T. N., G. S., Y. K. au declarat că nu se constituie părți civile în cauză, astfel că instanța a luat act de manifestarea lor de voință.

În baza art.274 alin.2 C.pr.pen. a obligat inculpații fiecare la plata sumei de_ lei cu titlu cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat apel de D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. și inculpații S. N. și inculpatul J. G..

Apelurile au fost declarate în termen și au fost motivate în scris.

În motivarea apelului D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, susținându-se că în mod greșit prima instanță i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. c) C.pen., respectiv interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, deși art. 65 alin. 1 C.pen. prevede că pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și d)-o) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară. Din analiza celor două dispoziții invocate mai sus rezultă că pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu poate fi aplicată.

De asemenea D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. a susținut că este necesar ca durata pedepsei complementare să fie majorată până la 5 ani.

În motivarea apelului S. N. a criticat sentința penală atacată, susținând că legea penală mai favorabilă este legea veche, ținând seama de sporul facultativ care se aplică în cazul concursului de infracțiuni.

De asemenea inculpatul a criticat sentința penală atacată privind individualizarea judiciară a pedepsei, solicitând reducerea acesteia, iar în cazul stabilirii ca lege penală mai favorabilă a C.pen. din 1968 să fie luată față de inculpat măsura de siguranță prev. de art. 117 C.pen. 1968, respectiv expulzarea cetățeanului străin.

În motivarea apelului inculpatul J. G. a criticat sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, solicitând desființarea hotărârii atacate și rejudecarea de către Tribunalul A. a hotărârii desființate pentru motivul că judecarea cauzei la această instanță a avut loc în lipsa părților civile nelegal citate.

Inculpatul a susținut că faptele nu întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 7 din legea 39/2003, deoarece nu există o structură organizatorică bine definită cu o existență îndelungată în timp și, pe cale de consecință, a solicitat achitarea, iar pentru actele materiale desfășurate pe teritoriul Bulgariei a solicitat încetarea procesului penal, deoarece există o hotărâre definitivă pronunțată de autoritățile bulgare.

De asemenea inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 din OUG 115/2001, iar în subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepselor, ca efect al reținerii de circumstanțe atenuante, reducând pedepsele aplicate, în condițiile în care legea penală mai favorabilă este C.pen. din 1968.

Apelurile inculpaților sunt fondate din următoarele considerente:

Inculpații nu au contestat starea de fapt, care a fost corect reținută de instanța de fond.

În cauză nu sunt probe din care să rezulte că inculpații au săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003

Constituirea unui grup infracțional organizat este o activitate prin care este înființată o organizație criminală, care vizează săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prevăzute de Legea nr. 39/2003.

Pentru existența unei pluralități constituite de infractori este necesară structurarea grupului de persoane ce intră în alcătuirea acesteia. Existența grupului de persoane are, în cazul pluralității constituite, o perioadă de ființă, iar acestea acționează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, pentru a obține direct sau indirect un folos material sau moral. Pentru existența pluralității constituite legea pretinde conlucrarea mai multor persoane, de natură să dureze în timp și cu o pronunțată coeziune, determinată de un obiectiv comun, concepție unică și disciplină statornică a membrilor.

Infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003 nu se confundă cu pluralitatea ocazională și nici cu cele prev. de art. 167 și 323 C. pen. din 1968, deoarece implică mai multe condiții intrinseci, cum ar fi organizarea grupului, reguli de acțiune, o ierarhie a membrilor și repartizarea rolurilor acestora, dar și condiția specifică referitoare la comiterea vreuneia dintre infracțiunile grave prev. de art. 2 din Legea nr. 39/2003.

Nu constituie pluralitate constituită grupul de infractori format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi.

Fapta la care și-au adus contribuția mai multe persoane, prin care se realizează conținutul unei infracțiuni se numește pluralitate ocazională de infractori și mai poartă numele de participație penală.

În cauză, din examinarea stării de fapt, rezultă că grupul de infractori a fost format ocazional în scopul trecerii peste frontieră a unui număr de 7 migranți din Sri Lanka.

Relevantă în acest sens este succesiunea constituirii grupului de infractori, schimbarea componenței acestuia; astfel pentru trecerea migranților din G. în Bulgaria și din Bulgaria în România grupul a fost format din S. N., J. G. și R. A., iar după ce au fost reținuți și condamnați la 3 luni de închisoare cu suspendarea executării de către autoritățile bulgare și eliberați, în condițiile în care R. A. a refuzat să participe la săvârșirea faptelor, a fost cooptat inculpatul R. I., noul grup de infractori având ca obiectiv trecerea garniței bulgaro-române a acelorași migranți care au fost returnați de către autoritățile române autorităților bulgare. Ulterior reușindu-se trecerea numai a șase migranți din numărul de șapte migranți de către inculpatul R. I., îndrumarea, călăuzirea și transportul lor pe teritoriul României până în localitatea Chișineu Criș s-a realizat de către inculpații S. N. și J. G., după care la trecerea frontierei de către cei șase migranți peste graniță în Ungaria a participat numai inculpatul S. N..

Formarea celui de-al doilea grup de infractori a fost determinată de eșuarea activității primului grup, aspect care evidențiază pluralitatea ocazională. Inculpatul R. I. a fost cooptat pentru o acțiune determinată, respectiv trecerea frontierei de către migranți din Bulgaria în România, pentru care S. N. i-a vândut fictiv inculpatului R. I. un autoturism care avea modificări ce permitea transportul migranților. Inculpații S. N. și J. G. au evitat transportul migranților din Bulgaria în România deoarece aveau o hotărâre de condamnare pentru traficul de migranți pronunțată de autoritățile bulgare. Inculpatul R. I. după ce a fost depistat de către autoritățile de frontieră s-a retras din grup, activitate de călăuzire și îndrumare a migranților fiind efectuată numai de cei doi inculpați.

Dintr-o altă perspectivă nu a existat o pronunțată coeziune a grupului, determinată de un obiectiv comun, concepție unică și disciplină statornică a membrilor, iar conlucrarea persoanelor a avut o durată scurtă în timp, fiind ocazionată numai de trecerea peste frontieră a celor șapte migranți srilankezi, aspecte care reliefează împrejurarea că nu a existat o pluralitate constituită de infractori.

Activitatea de organizare a racolării îndrumării sau călăuzirii uneia sau mai multor persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat este inclusă în conținutul infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 7 alin. 1 din Legea OUG nr. 115/2001.

În concluzie, luând în considerare cele expuse mai sus, apreciem că nu constituie pluralitate constituită grupul de infractori format din S. N., J. G. și R. I., care au acționat ocazional în scopul trecerii migranților în România, deoarece nu au avut continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi și, pe cale de consecință, în temeiul art. 396 alin. C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. lit. c) C.pr.pen., va achita inculpații pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003.

Critica inculpaților privind aplicarea globală a legii penale mai favorabilă este întemeiată, deoarece, ca urmare a achitări inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, Codul penal din 1968 este legea penală mai favorabilă în condițiile în care limitele pedepsei pentru infracțiunea prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001 sunt de la 2 la 7 ani, iar pedeapsa prev. de art. 263 alin. 2 lit. a) C.pen. este de la 3 la 10 ani.

Pentru inculpatul J. G., care a săvârșit infracțiunea de trafic de migranți în stare de recidivă postexecutorie este mai favorabil C.pen. din 1968, care nu prevede o majorare a limitelor speciale ale pedepsei.

În condițiile în care instanța a apreciat că nu sunt probe din care să rezulte că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, constatând că fapta de trafic de migranți a fost săvârșită de trei persoane împreună, va reține circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 alin. 1 lit. a) C.pen. din 1968.

Potrivit art. 37 alin. 3 C.pen. din 1968 pentru stabilirea stării de recidivă se poate ține seama și de hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o faptă prevăzută și de legea română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit dispozițiilor legii. Deoarece la dosarul cauzei nu există hotărâri de condamnare a inculpatului S. N., care au fost recunoscute de autoritățile române, instanța nu va reține starea de recidivă a acestuia, deși din comunicările ambasadei franceze rezultă că inculpatul a fost condamnat de autoritățile franceze la pedeapsa închisorii.

Ca efect al stabilirii legii penale mai favorabilă, ținând seama de starea de recidivă a inculpatului J. G. și de antecedentele penale ale inculpatului S. N. va aplica fiecărui inculpat o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) C.pen. din 1968, aplicând fiecărui inculpat și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a și b) C.pen. din 1968.

Luând în considerare specificul și modalitatea în care a fost săvârșită infracțiunea de trafic de migranți de către cetățeanul străin S. N., precum și mențiunea făcută de acesta prin motivele de apel, instanța va dispune expulzarea acestuia după executarea pedepsei închisorii, potrivit disp. art. 117 C.pen. din 1968.

Potrivit unei constatări criminalistice dactiloscopice, efectuate în cauză, s-a concluzionat că impresiunile de pe fișa decadactilară A.F.I.S. ale persoanei ce figurează cu următoarele date: născut la data de 25.09.1964, domiciliat în loc. Saint-Louis, 100 Rue de Mulhouse, posesor al cărții de identitate nr._ eliberată de autoritățile franceze la data de 04.04.2012, aparțin numitului Thuraipah Ketharalingam, născut la 11.10.1961 în Karapon – Srilanka (f.541 dosar apel).

Critica inculpaților prin care au solicitat desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul A., deoarece judecarea cauzei a avut loc în lipsa părților civile nelegal citate, este neîntemeiată, deoarece nu a existat constituire de parte civilă în cauză, iar prin rechizitoriu s-a menționat că migranți sunt părți vătămate și s-a solicitat citarea lor prin afișare la ușa instanței, nefiindu-le cunoscute adresele. Dintr-o altă perspectivă nu era necesară citarea migranților în calitate de părți vătămate deoarece subiectul pasiv, în cazul traficului de migranți, este statul, întrucât el este titularul valorii afectate prin comiterea infracțiunii, respectiv asigurarea respectării regimului juridic al tranzitării frontierei de către migranți.

Critica privind încetarea procesului penal pentru faptele săvârșite în Bulgaria este neîntemeiată, deoarece inculpații nu au fost trimiși în judecată pentru aceste fapte.

Critica inculpatului J. G. prin care a susținut că nu săvârșit fapta de trafic de migranți este nejustificată deoarece inculpatul a participat nemijlocit la călăuzirea și îndrumarea migranților pe teritoriul României.

În condițiile în care instanța a stabilit că legea penală mai favorabilă este C.pen. din 1968 criticile D. privind durata pedepsei complementare și conținutul pedepsei accesorie aplicate potrivit Codului penal sunt neîntemeiate.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. instanța va admite apelurile declarate de inculpatul S. N. și inculpatul J. G. împotriva sentinței penale nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ .

Va desființa sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În aplicarea globală a legii penale, potrivit art. 5 alin. 1) Cod penal, va stabili ca lege penală mai favorabilă Codul penal din 1968.

I.Va condamna pe inculpatul J. G. la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968, art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968 și art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a și b) Cod penal din 1968.

Va computa din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 24.01.2013 la 13.12.2013.

În temeiul art. 424 alin. 2) C.pr.pen. raportat la art. 241 alin. 1) lit. c) C.pr.pen., va constata că măsura preventivă a controlului judiciar a încetat de drept la 12.11.2015.

În temeiul art. 118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, va confisca de la inculpatul J. G. suma de 500 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. va achita pe inculpatul J. G. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

II. Va condamnă pe inculpatul S. N., născut la data de 25.09.1964, domiciliat în loc. Saint-Louis, 100 Rue de Mulhouse, posesor al cărții de identitate nr._ eliberată de autoritățile franceze la data de 04.04.2012, alias Thuraipah Ketharalingam, născut la 11.10.1961 în Karapon – Srilanka, la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968 și art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a și b) Cod penal din 1968.

Va compută din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 30.09. 2014 la 12.11.2015.

În temeiul art. 117 alin. 1 Cod penal va dispune expulzarea inculpatului S. N. alias Thuraipah Ketharalingam după executarea pedepsei.

În temeiul art. 118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, va confisca de la inculpatul S. N. suma de 15.350 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. va achita pe inculpatul S. N. alias Thuraipah Ketharalingam pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

Va menține celelalte dispoziții din sentința penală atacată referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 421 alin.1 pct. 1 lit. b) C.pr.pen. instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. împotriva sentinței penale nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._

În temeiul art. 275 alin. 3 cheltuielile judiciare avansate de sta în apel rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de inculpatul S. N. și inculpatul J. G. împotriva sentinței penale nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ .

Desființează sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale, și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În aplicarea globală a legii penale, potrivit art. 5 alin. 1) Cod penal, stabilește ca lege penală mai favorabilă Codul penal din 1968.

I.Condamnă pe inculpatul J. G. la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968, art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968 și art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a și b) Cod penal din 1968.

Compută din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 24.01.2013 la 13.12.2013.

În temeiul art. 424 alin. 2) C.pr.pen. raportat la art. 241 alin. 1) lit. c) C.pr.pen., constată că măsura preventivă a controlului judiciar a încetat de drept la 12.11.2015.

În temeiul art. 118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, confiscă de la inculpatul J. G. suma de 500 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. achită pe inculpatul J. G. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

II.Condamnă pe inculpatul S. N., născut la data de 25.09.1964, domiciliat în loc. Saint-Louis, 100 Rue de Mulhouse, posesor al cărții de identitate nr._ eliberată de autoritățile franceze la data de 04.04.2012, alias Thuraipah Ketharalingam, născut la 11.10.1961 în Karapon – Srilanka, la 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți prev. de art. 71 alin. 1) din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2) Cod penal din 1968 și art. 75 alin. 1) lit. a) Cod penal din 1968.

În temeiul art. 71 alin. 2) Cod penal din 1968, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1) lit. a) teza a II-a și b) Cod penal din 1968.

Compută din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 30.09. 2014 la 12.11.2015.

În temeiul art. 117 alin. 1 Cod penal dispune expulzarea inculpatului S. N. alias Thuraipah Ketharalingam după executarea pedepsei.

În temeiul art. 118 alin. 1) lit. d) Cod penal din 1968, confiscă de la inculpatul S. N. suma de 15.350 Euro.

În temeiul art. 396 alin. 5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1) lit. c) C.pr.pen. achită pe inculpatul S. N. alias Thuraipah Ketharalingam pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. 1) lit. b) Cod penal din 1968.

Menține celelalte dispoziții din sentința penală atacată referitoare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Respinge ca nefondat apelul declarat de D.I.I.C.O.T.- S. T. A. I. împotriva sentinței penale nr. 59/2015 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul penal nr._ .

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cotă procentuală, în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 12.11.2015.

Președinte, Judecător,

L. C. A. L.

Grefier,

M. S. Ș.

Red. Lc

Tehnored. MSȘ-2ex/13.11.2015

Jud. fond. M. E. F.

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 1071/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA