Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 756/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 756/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-09-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. _
DECIZIA PENALĂ Nr. 756/A/2015
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. T.
Judecător E. B.
Grefier C. M. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este reprezentat de procuror A. P.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul A. M. împotriva sentinței penale nr. 50/26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apărătorul ales al inculpatului apelant A. M., avocat A. D., lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care Curtea constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului apelant A. M., avocat A. D., solicită, în raport de decizia Curții Constituționale, admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 50/2015 și în rejudecare, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 al. 1 lit. b Cod procedură penală, achitarea inculpatului, iar în ce privește latura civilă, lăsarea nesoluționată a laturii civile. Solicită să se observe că sechestrul asigurător a privit întreaga valoare, respectiv 1.459.575 lei, așa cum rezultă din vol. II, filele 548, 609 dosar. Precizează că prin actul de sesizare al instanței s-a reținut un prejudiciu total mai mic, de 879.073 lei, iar instanța de fond a menținut sechestru pe toate bunurile, motiv pentru care solicită să se ridice sechestrul până la concurența sumei finale, respectiv 879.073 lei.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate având în vedere dispozițiile deciziei nr. 363/2015 a Curții Constituționale și să se dispună în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 lit. b teza I cod procedură penală, achitarea inculpatului. În temeiul art. 25 alin. 5 cod procedură penală solicită lăsarea nesoluționată a acțiunii civile. În ce privește sechestrul asigurător solicită menținerea măsurii până la concurența valorii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penale de față, constată următoarele:
P. rechizitoriul P. de pe lângă Judecătoria Sibiu emis în dosarul nr.1802/P/2012 s-a dispus:
1. Trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. M. fiul lui N. și M., născut la data de 04.03.1930 în localitatea Bădenii Miluiți, județul B., domiciliat în mun. București, Bulevardul Mareșal A., nr. 1, ., ., Sector 1, legitimat cu BI . nr._ eliberat de Poliția București, CNP_, cetățean român, căsătorit, studii – superioare, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala prev. de art.6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
În actul de sesizare s-a reținut în fapt că la data de 26.03.2012 Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu a sesizat Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, Serviciul de Investigare a Fraudelor despre faptul că reprezentanții . SA, au reținut și nu au virat în termen de 30 de zile, către bugetul de stat, obligațiile cu reținere la sursă aferent perioadei 2009 – 2012, cauzând un prejudiciu în cuantum de 1.459.575 lei, solicitând tragerea la răspundere penală a acestora pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 (vol I f. 21 - 24). Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu a anexat copiile certificate ale declarațiilor 100 (Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat), 102 (Declarație privind obligațiile de plată la bugetele asigurărilor sociale și fondurilor speciale), 112 (Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) – (vol I, f.25-80), fișa sintetică totală a persoanei juridice editată la data de 12.09.2012 (vol I, f.127-198), bilanțurile și balanțele de verificare contabilă (vol I f.284 -370), din care rezulta, la data respectivă, că, în perioada mai 2009 - ianuarie 2012, . S.A. Sibiu, a reținut contribuțiile cu reținere la sursă și nu le-a virat la bugetul statului în termenul legal, cauzând un prejudiciu în sumă de 1.459.575 lei, această sumă fiind defalcată după cum urmează:
• 798.592 lei – impozitul pe veniturile din salarii;
• 321.716 lei – contribuția individuală la asigurările sociale;
• 9.438 lei – contribuția individuală la asigurările pentru șomaj;
• 329.829 lei – contribuția individuală la asigurările de sănătate; (vol. I f. 22)
S-a reținut totodată că în cursul urmăririi penale, inculpatul A. M. a contestat cuantumul laturii civile reținut în cauză arătând că, la solicitarea sa, . Sibiu a efectuat un audit referitor la activitatea . SA Sibiu, cu privire la analiza drepturilor salariale acordate, a impozitului pe salarii și a contribuțiilor la bugetul de stat aferent perioadei 2009-2012. În urma acestui audit au fost constatate unele neconcordanțe și au fost depuse la sediul organului fiscal declarații rectificative pentru remedierea acestora. În urma declarațiilor rectificative depuse, Direcția Generale a Finanțelor Publice Sibiu a precizat că prejudiciul creat de către reprezentanții . SA, în perioada 2009 - 2012, se ridică la suma de 905.082 lei, din care debit total 620.371 lei, accesorii 284.711 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal. Prejudiciul astfel recalculat se compune din următoarele categorii de impozite:
• impozit pe veniturile din salarii – total 388.065 lei, din care debit 264.840 lei și accesorii – 123.255 lei;
• contribuția individuală la asigurările sociale – total 326.075 lei, din care debit 224.339 lei, accesorii – 101.736 lei;
• contribuția individuală la asigurările pentru șomaj - total 9.562 lei, din care debit 6.386 lei, accesorii 3.176 lei.
• contribuția individuală la asigurările de sănătate – total 181.380 lei, din care debit 124.806 lei, accesorii 56.574 lei (vol. II f. 9-10)
Având în vedere faptul că, din mijloacele de probă administrate a rezultat că persoana juridică a achitat salariile angajaților doar până în luna octombrie 2011 inclusiv, la solicitarea organelor de urmărire penală, reprezentanții Administrației Județene a Finanțelor Publice Sibiu au calculat cuantumul obligațiilor cu reținere la sursă înregistrate de către . SA Sibiu în perioada noiembrie 2011–ianuarie 2012,prin adresa nr._/25.04.2014 comunicându-se că totalul acestor datorii este în sumă de 26.009 lei din care 25.712 lei debit și 294 lei accesorii, respectiv 15.028 lei impozit pe veniturile din salarii(debit), 120 lei accesorii aferente impozitului pe veniturile din salarii, 6.858 lei CAS angajat (debit) 112 lei accesorii aferente CAS angajat, 3.592 lei CASS angajat (debit), 59 lei accesorii aferent CASS angajat, 237 lei șomaj angajat (debit) și 3 lei accesorii aferente șomaj angajat (vol II f. 3).
În consecință, s-a reținut ca perioadă de săvârșire a infracțiunii prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35, alin. 1 C.p. și art. 5 C.p, de către inculpatul A. M., perioada mai 2009 – octombrie 2011și ca prejudiciu adus bugetului de . infracțiuni, suma de 879.073 lei, rezultată prin scăderea sumei de 26.009 lei din cuantumul prejudiciului reclamat de către persoana vătămată ca urmare a depunerii declarațiilor rectificative, in valoare de 905.082 lei, deoarece, din cercetările efectuate și fișele conturilor 531.1 casa în lei (vol II f. 180 – 303) și 512.1 banca în lei (vol II f. 328 – 387), se constată că, pentru perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, nu sunt întrunite trăsăturile esențiale ale infracțiunii continuate prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, pentru că persoana juridică nu a achitat salariile nete datorate personalului, rezultând că nu a reținut nici contribuțiile cu reținere la sursă.
S-a arătat ca din actele ce cercetare penală efectuate, din analiza documentelor de evidență contabilă depuse de societate la organele fiscale și a documentelor de evidență contabilă puse la dispoziția organului de cercetare penală de către inculpat, rezultă faptul că, în perioada mai 2009 – octombrie 2011, . SA Sibiu a desfășurat activitate comercială constantă, a reținut contribuțiile cu reținere la sursă, a realizat venituri prin efectuarea de încasări zilnice, având la dispoziție sumele necesare pentru plata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă datorate către bugetul de stat, fără a achita sumele respective în termenul de 30 de zile de la scadența acestora, prevăzut de art. 6 din Legea 241/2005.Această concluzie rezultă atât din declarațiile 100,102 și 112 comunicate de persoana vătămată, cât și din rulajul conturilor contabile evidențiate în balanțele de verificare aferente perioadei în cauză, puse la dispoziția organului de cercetare penală de către inculpat, în care sunt evidențiate rulajele și soldurile conturilor în care se înregistrează reținerea contribuțiilor și impozitelor cu reținere la sursă (cont 444 – impozitul pe salarii (vol. II f. 322- 327), 4312 – contribuțiile personalului la asigurările sociale (vol II f. 304 – 309), 4372 – contribuția personalului la fondul de șomaj (vol II f. 316 – 321), 4314 – contribuția angajaților pentru asigurări sociale de sănătate (vol II f. 310 - 315), precum și rulajele și soldurile conturilor contabile în care se înregistrează numerarul rulat prin societate și viramentele bancare, respectiv contul 531.1 casa în lei (vol II f. 180 – 303) și contul 512.1 banca în lei (vol II f. 328 – 387), relațiile comerciale desfășurate de persoana juridică, respectiv contul 401 furnizori, contul 411 clienți .
Totodată, din verificarea bilanțurilor contabile, a balanțelor de verificare, a extraselor de cont aferente conturilor bancare folosite în desfășurarea activității de către . SA Sibiu, a fișei contului 5124 – banca în valută, registrul jurnal, declarația 394 (lista achizițiilor și livrărilor de produse realizate pe teritoriul României declarate de către . SA Sibiu precum și lista neconcordanțelor rezultate din completarea declarației de către ambii parteneri comerciali) se poate concluziona că persoana juridică a rulat, în perioada mai 2009 – octombrie 2011, sume importante de bani pentru achitarea furnizorilor și a cheltuielilor ocazionate de desfășurarea activității.
Astfel conform Declarației 394 – Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul României, fără TVA, declarație depusă la sediul organului fiscal de către contribuabil, situația relațiilor comerciale ale . SA este următoarea:
- semestrului I 2009 - valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 2.091.578 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 1.004.329 lei;
- semestrului II 2009 – valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 1.594.422 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 910.500 lei;
- semestrul I 2010 – valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 1.826.738 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 749.462 lei;
- semestrul II 2010 – valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 1.620.407 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 926.152 lei;
- semestrul I 2011 – valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 703.512 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 536.226 lei;
- semestrul II 2011– valoarea totală a bazei impozabile aferentă livrărilor este de 553.558 lei, iar valoarea totală a bazei impozabile aferentă achizițiilor este de 330.849 lei (vol I f. 250 – 283);
Conform jurnalului de bancă pus la dispoziție de către reprezentanții persoanei juridice, . SA a realizat încasări în conturile bancare până în data de 14.11.2011 (vol. II f.328-387).
S-a arătat totodată ca din analiza conturilor privind contribuțiile cu reținere la sursă rezultă că în perioada mai 2009- octombrie 2011, societatea a reținut aceste contribuții în fiecare lună, însă nu a efectuat plăți la bugetul consolidat, decât sporadic și fără a respecta termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
La sfârșitul perioadei de referință, soldurile conturilor mai sus menționate înregistrau următoarele sume: contul 4312 – 235.916 lei (vol. II f. 309), contul 4314 – 247.818 lei (vol. II f. 315), contul 4372 – 6.322 lei (vol. II f. 321), contul 444 – 611.084 lei (vol. II f. 327).
Conform documentelor puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către BCR, Volksbank România SA, CEC Bank, BRD Groupe Societe Generale, Leumi Bank România SA, Pro Credit Bank, persoana cu drept de semnătură în bancă pentru operațiunile efectuate în conturile bancare ale . SA Sibiu a fost inculpatul A. M. (vol I f. 373,476,490,499,529).
S-a mai reținut ca din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpatul A. M., în calitate de administrator de drept și de fapt al . SA Sibiu, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada mai 2009 – octombrie 2011, a reținut și nu a vărsat, cu intenție, la bugetul statului român, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, în cuantum de 879.076 lei, deși exista disponibil bănesc în cadrul societății pentru achitarea sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă.
Cu privire la perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, din mijloacele de probă administrate s-a constatat că, pentru această perioadă, nu sunt întrunite trăsăturile esențiale ale infracțiunii continuate prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal, deoarece persoana juridică nu a achitat salariile nete datorate personalului, rezultând că nu a reținut nici contribuțiile cu reținere la sursă. Astfel, din jurnalul de bancă depus de societate rezultă că după data de 14.11.2012 nu au mai fost efectuate încasări și plăți prin conturile bancare(vol II f. 328 – 387). De asemenea, martora M. P. a declarat că, în luna noiembrie 2011 s-a încasat ultimul salariu, aferent lunii octombrie 2011.
Inculpatul s-a prezentat în fața instanței de judecată la termenul din data de 19 ian.2015 și a solicitat aplicabilitatea dispozițiilor art. 375 și art. 396 alin. 10 Cpp, declarația sa expresă fiind consemnată și atașată separat la dosarul cauzei (fila 114 dos.),instanța admițând cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii de recunoaștere a învinuirii.
Referitor la latura civila in faza de judecata,persoana vătămata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., prin DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., prin mandatar ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU s-a constituit parte civila cu suma de 876.046 lei din care 594.291 lei debit si 281.755 lei accesorii (filele 54-55 dos.inst.) suma necontestata de către inculpat.
P. sentința penală nr. 50/26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ în temeiul art. 386 Cpp, cu aplicarea art. 5 NCp, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului A. M., din infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin.1 NCp, art. 5 NCp, în infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp 1969, art. 5 NCp.
În temeiul art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp 1969, art. 5 NCp și art. 396 alin 10 CPP,s-a dispus condamnarea inculpatului A. M. la pedeapsa închisorii de 1 an si 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal,s-a aplicat pedeapsa accesorie prev de art.71 Cp 1969 și s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cp 1969.
În temeiul art. 81 alin. 1 Cp 1969, cu aplicarea art. 5 NCp,s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de încercare de 3 ani si 6 luni .
În temeiul art. 71 alin. 5 Cp 1969, cu aplicarea art. 5 NCp,s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, cu aplicarea art. 5 NCp,s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 Cp 1969 privind revocarea suspendării pedepsei.
În temeiul art. 25 Cpp, art. 397 alin. 1 Cpp, prin raportare la art. 1357 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. R., prin AGENȚIA NAȚIONALĂ DE A. F., prin DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., prin mandatar ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE SIBIU, și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente B. T. S. S.A. prin administrator judiciar K. RESTRUCTURING SPRL-reprezentat prin D. A. M., la plata către partea civilă a sumei de 876.046 lei reprezentând debit și accesorii, precum și a dobânzilor și penalităților aferente până la data plății.
În temeiul art. 404 alin.4 lit.c C.proc.pen. s-a menținut măsura sechestrului asigurator instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța din 27.02.2013 (dosar 1802/P/2012), asupra următoarelor bunuri: imobilul situat în București,Sectorul 1, Bulevardul Mareșal A. A., nr. 1, ., ., înscris în CF nr._-C1-U36 – București Sector 1, nr. CF vechi_, nr. Cadastral vechi imobil 265/1;3;13 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._) – apartament compus din 2 camere și dependințe în suprafață totală de 51,05 mp; teren în folosință (cotă indiviză); transcris în RTI la numărul 8130 din 10.06.1998, proprietatea lui A. M. și a soției acestuia;autoturismul marca Mercedes Benz_ 4MATIC 211 U02AK1, . WDB2110841B318440, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui A. M.; autoturismul marca Mercedes Benz C 320 4-M., . WDB2030841F399115 cu numărul de înmatriculare_, proprietatea inculpatului A. M..
S-a respins ca inadmisibila acțiunea civila formulata de P. P. A.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut o stare de fapt identică cu cea reținută prin actul de sesizare a instanței în baza probelor administrate in cursul urmăririi penale ,necontestate si însușite,respectiv că inculpatul în calitate de administrator al . SA, a reținut și nu au virat în termen de 30 de zile, către bugetul de stat, obligațiile cu reținere la sursă aferent perioadei mai 2009 – octombrie 2011și ca prejudiciu adus bugetului de stat prin săvârșirea acestei infracțiuni, suma de 879.073 lei, rezultată prin scăderea sumei de 26.009 lei din cuantumul prejudiciului reclamat de către persoana vătămată ca urmare a depunerii declarațiilor rectificative, in valoare de 905.082 lei, deoarece, din cercetările efectuate și fișele conturilor 531.1 casa în lei (vol II f. 180 – 303) și 512.1 banca în lei (vol II f. 328 – 387), se constată că, pentru perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, nu sunt întrunite trăsăturile esențiale ale infracțiunii continuate prevăzută de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
In drept instanța de fond a reținut căfapta inculpatului A. M. care, în calitate de administrator al . SA Sibiu, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada mai 2009 - octombrie 2011, a reținut și nu a vărsat, cu intenție, la bugetul statului român, în termen de 30 de zile de la scadență, impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, în cuantum de 876.046 lei din care 594.291 lei debit si 281.755 lei accesorii, întrunește trăsăturile esențiale ale infracțiunii de evaziune fiscala in forma continuata prev. de art. 6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. și art. 5 C.p.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut în vedere prevederile art.74 N.C.pen. (Criteriile generale de individualizare a pedepsei) în sensul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, precum și limitele de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută de art.6 din Legea nr.241/2005 care sunt cuprinse de la 1 an la 3 ani închisoare sau amenda.
Instanța de fond la individualizarea pedepsei a ținut seama de faptul că societatea administrată de inculpat s-a confruntat cu probleme financiare ,ca acesta este la prima confruntare cu legea penala,neavând antecedente penale, asftel a reținut comportarea sinceră în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, dar a avea in vedere cu prioritate prejudiciul mare produs bugetului de stat, așa incat raportat la criteriile amintite a condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.
În ce privește latura civilă s-a reținut că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile care antrenează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie și în temeiul art.25 Cod pr.pen,art. 397 alin. 1 Cpp. rap.la art. 1357 Cod civ. a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente B. T. S. S.A. prin administrator judiciar K. RESTRUCTURING SPRL-reprezentat prin D. A. M. la plata către partea civilă a sumei de 876.046 lei reprezentând debit și accesorii, precum și a dobânzilor și penalităților aferente până la data plății.
În cursul urmăririi penale în vederea recuperării prejudiciului cauzat, prin ordonanța P. de pe lângă Judecătoria Sibiu din data de 27.02.2013 din dos.nr.1802/P/2012 s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra următoarelor bunuri: imobilul situat în București,Sectorul 1, Bulevardul Mareșal A. A., nr. 1, ., . CF nr._-C1-U36 – București Sector 1, nr. CF vechi_, nr. Cadastral vechi imobil 265/1;3;13 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._) – apartament compus din 2 camere și dependințe în suprafață totală de 51,05 mp; teren în folosință (cotă indiviză); transcris în RTI la numărul 8130 din 10.06.1998, proprietatea lui A. M. și a soției acestuia;autoturismul marca Mercedes Benz_ 4MATIC 211 U02AK1, . WDB2110841B318440, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui A. M.; autoturismul marca Mercedes Benz C 320 4-M., . WDB2030841F399115 cu numărul de înmatriculare_, proprietatea inculpatului A. M., măsura ce s-a menținut in temeiul art. 404 alin.4 lit.c C.proc.pen. având în vedere soluția adoptată de instanță.
Referitor la acțiunea civila formulata de numitul P. P. A.(filele 21-24 dos.inst.),intrucat aceasta vizează solicitarea de obligare a inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata unor drepturi salariale,s-a respins ca inadmisibilă.
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a declarat apel inculpatul A. M. solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 50/2015 și în rejudecare, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art. 16 al. 1 lit. b Cod procedură penală, achitarea inculpatului.
În motivarea apelului se invocă decizia Curții Constituționale nr.363/2015 iar în ce privește latura civilă, solicită lăsarea nesoluționată a laturii civile.
În ce privește sechestrul asigurător se arată că acesta a fost instituit în cauză pentru întreaga valoare de 1.459.575 lei, așa cum rezultă din vol. II, filele 548, 609 dosar,deși prin actul de sesizare al instanței s-a reținut un prejudiciu total mai mic, de 879.073 lei, motiv pentru care solicită să se ridice sechestrul până la concurența sumei finale, respectiv 879.073 lei.
Curtea de apel analizând sentința atacată potrivit criticilor formulate precum și analizând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit art. 417,420 Cod procedură penală constată că apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
P. Decizia nr.363 din 07 mai 2015, publicată în M. Of. nr.495 din data de 06.07.2015, decizie definitivă și general obligatorie, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituția României, art. 1 - 3, art. 11 alin. (1) lit. a), d), art. 29 și art. 31 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 741 C. pen. din 1969 sunt neconstituționale.
Curtea de apel reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României, dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Potrivit alin. (4) al aceluiași articol, deciziile Curții Constituționale se publică în M. Of. al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.
Totodată, se constată că alin. (3) al articolului sus menționat redă, întocmai, prevederile art. 147 alin. (1) din Constituția României.
Conform principiului activității legii penale, statuat prin dispozițiile art. 3 C. pen., articol al cărui conținut este identic cu cel al art. 10 C. pen. din 1969, legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
În prezenta cauză având în vedere textele din Constituția României și din Legea nr. 47/1992, mai sus redate, Curtea constată că, de la data publicării deciziei general obligatorii nr. 573 din 03 mai 2011 în M. Of. nr. 363, respectiv, de la data de 25 mai 2011, dispozițiile art. 741 C. pen. din 1969, declarate neconstituționale, sunt suspendate de drept, ceea ce presupune că nu-și mai produc efectele specifice, aplicarea acestor prevederi din lege fiind întreruptă prin efectul deciziei Curții Constituționale.
În consecință temeiul de drept care definea infracțiunea prev. de art. 6 din Legea 241/2005 a dispărut astfel că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului nu mai este prevăzută de legea penal,temei al acestei aprecieri fiind considerentele deciziei de neconstituționalitate conform căreia textul supus controlului de constituționalitate nu respectă condițiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracțiunii prevăzute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu poate fi determinată noțiunea de "impozit cu reținere la sursă", astfel că destinatarul normei nu poate să își ordoneze conduita, în funcție de ipoteza normativă a legii. Curtea constituțională a mai constatat că dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu respectă cerința de accesibilitate a legii, întrucât pe lângă faptul că nu definesc ele însele noțiunea de "impozite sau contribuții cu reținere la sursă", nu fac trimitere la un act normativ de rang legal care s-ar afla în conexiune cu acestea, respectiv să fie indicate, în mod concret, norme legale care stabilesc categoria impozitelor sau contribuțiilor cu reținere la sursă, în care s-ar afla și impozitul pentru transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Singura mențiune cu privire la acesta este cuprinsă într-un act administrativ dat în aplicarea unor acte normative de reglementare primară, fără a exista o legătură cu obiectul de reglementare al Legii nr. 241/2005, lege penală în sensul art. 173 din Codul penal.
În acest context, Curtea constituțională reține că, potrivit tezei întâi din art. 7 – Nici o pedeapsă fără lege - din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care, în momentul săvârșirii, nu constituia o infracțiune potrivit dreptului național sau internațional.
În acest sens,se invocă că prin Hotărârea din 22 iunie 2000 a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei (paragraful 145), reiterând jurisprudența sa anterioară, a arătat că art. 7 din Convenție prevede, printre altele, principiul că numai legea poate defini o crimă și prescrie o pedeapsă (nullum crimen, nulla poena sine lege) și, de asemenea, stabilește principiul că legea penală nu trebuie să fie interpretată extensiv în detrimentul acuzatului. Rezultă că infracțiunile și pedepsele relevante trebuie să fie clar definite de lege, cerință care este îndeplinită numai în cazul în care individul își poate da seama din conținutul dispoziției legale care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea sa penală.
În concluzie, Curtea constatând că prevederile art.6 din Legea 241/2005 au fost suspendate de drept în cauză este incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală ,fapta nefiind prevăzută de legea penală.
În ce privește latura civilă a acuzei raportat la soluția de achitare pe latura penală a cauzei baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. R., prin Agenția Națională de A. F., prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu și de numitul P. P. A. .
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală va menține măsura sechestrului asigurător instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța din 27.02.2013 (dosar nr. 1802/P/2012), asupra următoarelor bunuri: imobilul situat în București, Sectorul 1, Bulevardul Mareșal A. A., nr. 1, ., ., înscris în CF nr._-C1-U36 – București Sector 1, nr. CF vechi_, nr. Cadastral vechi imobil 265/1;3;13 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._) – apartament compus din 2 camere și dependințe în suprafață totală de 51,05 mp; teren în folosință (cotă indiviză); transcris în RTI la numărul 8130 din 10.06.1998, proprietatea lui A. M. și a soției acestuia; autoturismul marca Mercedes Benz_ 4MATIC 211 U02AK1, . WDB2110841B318440, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui A. M.; autoturismul marca Mercedes Benz C 320 4-M., . WDB2030841F399115 cu numărul de înmatriculare_, proprietatea inculpatului A. M., măsură care încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 zile de la pronunțarea prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procedurii în cursul urmăririi penale, al judecății în primă instanță și în apel rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul A. M. împotriva sentinței penale nr. 50/26.01.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care o desființează în întregime și rejudecând:
În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală raportat la art.16 alin. 1 lit. b) teza I Cod procedură penală achită pe inculpatul A. M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. R., prin Agenția Națională de A. F., prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu.
În baza art. 396 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 25 alin. 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată în cauză de numitul P. P. A. .
În baza art. 397 alin. 5 Cod procedură penală menține măsura sechestrului asigurător instituită de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu prin ordonanța din 27.02.2013 (dosar nr. 1802/P/2012), asupra următoarelor bunuri: imobilul situat în București, Sectorul 1, Bulevardul Mareșal A. A., nr. 1, . CF nr._-C1-U36 – București Sector 1, nr. CF vechi_, nr. Cadastral vechi imobil 265/1;3;13 (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr._) – apartament compus din 2 camere și dependințe în suprafață totală de 51,05 mp; teren în folosință (cotă indiviză); transcris în RTI la numărul 8130 din 10.06.1998, proprietatea lui A. M. și a soției acestuia; autoturismul marca Mercedes Benz_ 4MATIC 211 U02AK1, . WDB2110841B318440, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea lui A. M.; autoturismul marca Mercedes Benz C 320 4-M., . WDB2030841F399115 cu numărul de înmatriculare_, proprietatea inculpatului A. M., măsură care încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 zile de la pronunțarea prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procedurii în cursul urmăririi penale, al judecății în primă instanță și în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 50 lei, onorariu parțial se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Președinte,Judecător,
S. T. E. B.
Grefier,
C. M. N.
Red. / tehnored. E.B.
2 ex./25.09.2015
Jud. fond C. E. B.
| ← Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 639/2015. Curtea de Apel... | Conflict de interese. Art.301 NCP. Decizia nr. 924/2015. Curtea... → |
|---|
