Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1018/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Comentarii

0

Decizia nr. 1018/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 28-10-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 1018/A/2015

Ședința publică de la 28 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. L. O.

Judecător S. T.

Grefier A. B.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă C. de A. A.-I. reprezentat de procuror A. P.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul T. G. F. împotriva sentinței penale nr. 265 din data de 08.06.2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat Varmaga M. în substituire avocat P. A. apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant Țompi G. F. care este lipsă, lipsă fiind și persoana vătămată intimată S. M..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare cu inculpatul apelant Țompi G. este îndeplinită prin afișare la ușa instanței ,citația emisă la domiciliu activ potrivit fișei de evidență D.E.P.A.B.D. a fost restituită cu mențiunea „ imobilul este nelocuibil, destinatarul nu mai locuiește la acea adresă”.

Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului declarat.

Avocat Varmaga M. în substituire avocat P. A. apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant Țompi G. având cuvântul arată față de împrejurarea că nu cunoaște motivele de apel formulate de inculpatul apelant că va pune concluzii doar în ce privește poziția procesuală a inculpatului de la instanța de fond și solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.c C.p.p. Din probele administrate nu rezultă cu certitudine că inculpatul apelant se face vinovat de faptele săvârșite și se bucură de prezumția de nevinovăție.

În concluzie solicită admiterea apelului declarat de inculpat.

Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul solicită admiterea apelului declarat de inculpatul Țompi G. și desființarea hotărârii atacate doar în ceea ce privește temeiul juridic al confiscării speciale, vechiul cod fiind mai favorabil și să se precizeze suma care se confiscă de la fiecare inculpat. Instanța a precizat o sumă globală pentru toți inculpații, suma stabilită este bine orientată spre minim, iar suma de 690 lei cu care inculpații au valorificat bunurile trebuie împărțită în doi.

În concluzie solicită extinderea efectelor apelului declarat de inculpatul T. G. și asupra celorlalți doi inculpați din cauză.

Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant având cuvântul lasă la aprecierea instanței cu privire la extinderea efectelor apelului declarat în cauză.

Instanța reține cauza în pronunțare.

C. DE A.

Deliberând asupra apelului declarat constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 265 din data de 08.06.2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._, s-a hotărât:

1. În aplicarea disp. art. 5 N.C.P., s-a stabilit că infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpatului C. N. T. dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d N.C.P. cu aplic art. 113 și urm, a art. 77 lit. a N.C.P. și art. 5 N.C.P. și stabilește că Noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului C. N. T.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă de către inculpat în stare de minoritate și în concurs cu infracțiunea pentru care față de inculpat s-a luat măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani aplicată prin s.p. nr. 79/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ definitivă prin neapelare la data de 18.03.2015.

În baza art. 129 alin. 1 și art. 124 alin. 3 Noul cod penal pentru săvârșirea de către inculpatul C. N. T., aflat în prezent în Centrul de Reeducare Buziaș, a infracțiunii de furt calificat prevăzută și ped. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d C penal actual cu aplic. art. 113 și urm., a art. 77 lit. a NCP și art. 5 N.Cod penal, s-a dispus prelungirea cu încă 6 luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei, a măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani luată față de inculpat prin Sentința penală 79/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, definitivă prin neapelare la data de 18.03.2015, urmând ca în final inculpatul să execute măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 6 luni.

S-a constatat că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită de inculpat în stare de minoritate, în termenul de încercare al suspendării condiționate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin S.p. nr. 412/06.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă la data de 05.12.2012 prin nerecurare și în consecință:

În baza art. 22 alin.1, alin. 2 și alin. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin S.p. nr. 412/06.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. I. rămasă definitivă la data de 05.12.2012 prin nerecurare, și înlocuiește pedeapsa cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei astfel suspendate, respectiv pe o perioadă de 1 an.

În baza art. 22 alin. 4 lit. a) teza finală aplică inculpatului măsura educativă cea mai grea, urmând ca în final să execute măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei hotărâri - Serviciului de Probațiune A., la data rămânerii definitive.

2. În aplicarea disp. art. 5 N.C. penal, s-a stabilit că infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpatului H. F. E. dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d C .penal actual cu aplic art. 113 și urm., a art. 77 lit. a NCP și art. 5 N Cod penal și stabilește că Noul Cod penal reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului H. F. E..

În baza art. 113, art. 114 N.Cod penal, art. 120 N.Cod penal s-a aplicat inculpatului minor H. F. E., măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d C.penal actual cu aplic. art. 113 și urm., a art. 77 lit. a NCP și art. 5 N Cod penal.

În baza art. 121 alin. (1) lit. a) și e) Cod penal, s-a impus inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice: să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională; să se prezinte la S. de Probațiune A. la datele fixate de acesta.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 123 alin.1, 3 din Noul cod penal, respectiv: în cazul nerespectării, cu rea credință a condițiilor de executare a măsurii educative, a obligațiilor impuse și a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative instanța poate dispune prelungirea măsurii educative luate, înlocuirea măsurii luate cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă, înlocuirea măsurii luate cu o măsură educativă privativă de libertate.

S-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei hotărâri- Serviciului de Probațiune A., la data rămânerii definitive.

3. În aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal s-a constatat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului T. G. F. de furt calificat, dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g și i C.p. anterior, cu aplic. art. 37 lit. a C.p. anterior și art. 75 al. 1 lit. c C.p. anterior și s-a stabilit că dispozițiile Codului penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.

În baza art. . 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g și i Cp anterior, cu aplic. art. 37 lit. a Cp anterior și art. 75 al. 1 lit. c Cp anterior cu aplicarea art. 5 N.Cod penal și art. 396 al. 2. rap. la al. 10 Cod de pr.penală, a fost condamnat inculpatul T. G. F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .

S-a descontopit pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin s.p. nr. 44/2013 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosar nr._, definitivă prin D.p. nr. 503/R/2013 a Curții de A. A. I. la data de 09.05.2013 în elementele ei componente, respectiv:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev de art.208 alin.1 Cod penal rap. la art.209 alin.1 lit.a,g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în condițiile art.320 ind.1 Cpp, aplicată prin s.p. nr. 44/2013 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosar nr._, definitivă prin D.p. nr. 503/R/2013 a Curții de A. A. I. la data de 09.05.2013 ;

- 3 ani închisoare urmare a anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.210/2011 a Judecătoriei A.-I., def. la data de 19.09.2011, prin dec.penală nr.209/2011 a Curții de A. A. I.;

- spor de 6 luni închisoare.

S-a constatat că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p..210/2011 a Judecătoriei A.-I., def. la data de 19.09.2011, prin dec.penală nr.209/2011 a Curții de A. A. I..

În baza disp. art. 15 din Legea 187/2012, s-a menținut dispoziția de anularea a suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 210/2011 a Judecătoriei A.-I., def. la data de 19.09.2011, prin dec.penală nr.209/2011 a Curții de A. A. I..

În baza disp. art. 39 Cp anterior rap. la art. 34 Cp anterior și art. 5 N C penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 210/2011 a Judecătoriei A.-I., def. la data de 19.09.2011, prin dec.penală nr.209/2011 a Curții de A. A. I., cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare .

În baza disp. art. 33 lit a, art. 34 lit. b Cp anterior rap.la art. 5 N C penal, s-a contopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta sentință, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s. p. nr. 44/2013 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosar nr._, definitivă prin D.p. nr. 503/R/2013 a Curții de A. A. I. la data de 09.05.2013 în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 9 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare.

În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal anterior.

În baza disp. art. 36 al. 3 Cp anterior, cu aplic. art. 5 N C penal, s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada de timp executată de la 15.05.2013 la zi.

S-a anulat vechile mandate de executare a pedepsei închisorii și s-a dispus emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe la data rămânerii definitive.

S-a luat act că persoana vătămată Ș. M., nu s-a constituit parte civilă în cauză

În baza disp. art. 112 al. 5 rap la art. 112 al. 1 lit. e C penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 1.600 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la persoana vătămată și care nu se mai găsesc.

În baza art. 272, art. 274 alin. 1 și alin. 3 C.pr.pen. a fost obligă fiecare inculpat la plata sumei de câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în faza de urmărire penală, în faza de cameră preliminară și de judecată au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1612/P/2013 din 27.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. au fost trimiși în judecată inculpații:

- T. G. F., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d C. Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. Penal . și a art. 77 lit. a și d C. Penal., totul cu aplicarea art. 5 C. Penal.;

- C. N. T., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d C. Penal., cu aplicarea art. 113 și urm. C.P.. și a art. 77 lit. a C. Penal., totul cu aplicarea art. 5 C. Penal.;

- H. F. E., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d C.Penal., cu aplicarea art. 113 și urm. C. Penal. și a art. 77 lit. a C.Penal., totul cu aplicarea art. 5 C. penal.

În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpaților s-a reținut în esență, că în noaptea de 09/10.04.2013, împreună, au pătruns prin forțarea unui geam în imobilul situat în A. I., ., de unde au sustras un acumulator auto, trei coli de tablă din cupru, două bucăți de țeavă din cupru, o sticlă de vin și un cuțit de vânătoare, bunuri aparținând persoanei vătămate S. M., producând un prejudiciu în valoare de 1600 de lei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 31.10.2014 sub nr._ .

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv: procesul – verbal din data de 10.04.2013 de cercetare la fața locului; plângerea și declarația persoanei vătămate S. M.; declarațiile inculpaților T. G. F., C. N. T. și H. F. E.; declarațiile martorilor N. I. și Pauletti S.; procesele – verbale de efectuare a reconstituirii; dovezi de ridicare – predare de bunuri; raport de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 2385/IV/161/27.08.2013, coroborate cu declarațiile inculpaților date în fața instanței prin care au recunoscut învinuirea așa cum li s-a adus prin actul de sesizare, instanța reține, în fapt, în esență, că în noaptea de 09/10.04.2013, inculpații T. G. F., C. N. T. și H. F. E., în baza înțelegerii stabilită între ei, s-au deplasat în A. I. (Bărăbanț), . au sustras un acumulator auto, trei coli de tablă din cupru, două bucăți de țeavă din cupru, o sticlă de vin și un cuțit de vânătoare, bunuri aparținând persoanei vătămate S. M., producând un prejudiciu în valoare de 1600 de lei.

În data de 10.04.2013, inculpații T. G. F. și C. N. T. au valorificat tabla și țevile din cupru la o persoană necunoscută cu suma de 690 de lei, care a fost împărțită în mod egal între toți inculpații.

Cuțitul de vânătoare sustras de către inculpați, a fost păstrat de către inculpatul C. N. T., fiind ridicat de la acesta de către organele de poliție în data de 10.06.2013 și predat persoanei vătămate S. M. în data de 11.06.2013.

Persoana vătămată S. M., declară că nu se constituie parte civilă în cauză, deși nu și-a recuperat decât o parte din prejudiciul în valoare de 1600 de lei.

În drept, s-a reținut că faptele inculpaților T. G. F., C. N. T. și H. F. E., astfel cum au foost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b și d C.P.., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.P.. și a art. 77 lit. a și d C.P.., totul cu aplicarea art. 5 C.P.. în privința inculpatului T. G. F. și cu aplicarea art. 113 și urm. C.P.. și a art. 77 lit. a C.P.., totul cu aplicarea art. 5 C.P.. în privința inculpaților C. N. T. și H. F. E., minori la data comiterii faptei.

Sub aspectul legii penale mai favorabile, raportat la dispozițiile art. 5 Cod penal se reține referitor la inculpații C. N. T. și H. F. E., minori la data comiterii faptei, că noul Cod penal este mai favorabil, regimul sancționator fiind mai blând comparativ cu cel prevăzut de vechiul cod penal prin prisma faptului că, potrivit noului cod, infractorilor minori nu li se pot aplica pedepse, ci doar măsuri educative.

Constatând că, din probele administrate în cauza penală de față rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat și a fost săvârșită de inculpat, cu intenție directă, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.396 alin. 2 C.pr.pen., urmând a aplica inculpaților minori C. N. T. și H. F. E. o măsură educativă instanța reținând în încadrarea juridică dată faptei și prevederile art. 113 din Codul penal.

La stabilirea și individualizarea măsurii educative în privința inculpatului C. N. T., instanța va pleca de la disp. art. 115 alin. 2 din Codul penal actual și ținând seama de antecedentele penale ale inculpatului și de disp. art. 129 alin.1 din Codul penal și art. 124 alin. 3 Noul cod penal pentru săvârșirea de către inculpatul C. N. T., aflat în prezent în Centrul de Reeducare Buziaș a infracțiunii de furt calificat prev și ped de 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d C .penal actual cu aplic. art. 113 și urm, a art. 77 lit. a NCP și art. 5 N Cod penal, instanța va dispune prelungirea cu încă 6 luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei, a măsurii educative privative de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani luată față de inculpat prin Sentința penală 79/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ definitivă prin neapelare la data de 18.03.2015, urmând ca în final inculpatul să execute măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 6 luni.

În urma examinării fișei de cazier judiciar a inculpatului, instanța va constata că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită de inculpat în stare de minoritate, în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin S.p. nr. 412/06.11.2012 pronunțată de Judecătoria A. I., rămasă definitivă la data de 05.12.2012 prin nerecurare, context în care se va face aplicarea art. 22 alin.1, alin. 2 și alin. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În baza art. 22 alin. 4 lit. a) teza finală va aplica inculpatului măsura educativă cea mai grea, urmând ca în final să execute măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Referitor la inculpatul H. F. E., instanța reține, în esență, criteriile generale de individualizare prev. de art.74 N.C.P., și constatând că acesta nu este la prima incidență cu legea penală, instanța apreciază că se impune luarea față de inculpatul minor a măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b și d C .penal actual cu aplic art. 113 și urm., a art. 77 lit. a NCP și art. 5 N Cod penal.

Referitor la inculpatul T. G. F., instanța reține, în esență, că inculpatul a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii prev. de art.375 C.p.p., arătând că înțelege să recunoască în totalitate învinuirea ce i s-a adus prin actul de sesizare.

Constatând că, din probele administrate în cauza penală de față rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat și că a fost săvârșită de inculpat, cu intenție, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.396 alin. 2 C.pr.pen., urmând a pronunța condamnarea acestuia.

Referitor la legea penală mai favorabilă, se reține, în esență, ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, ca fiind mai favorabilă inculpatului T. G. F. Codul penal anterior, astfel că instanța în aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal să constate că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului de furt calificat, dedusă judecății în prezentul dosar se încadrează în disp. art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g și i Cp anterior, cu aplic. art. 37 lit. a Cp anterior și art. 75 al. 1 lit. c Cp anterior

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Astfel, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru fapta reținută în sarcina sa, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, și anume, 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev și ped de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. a, g și i C penal anterior.

Pe baza examinării fișei de cazier judiciar a inculpatului, instanța va constata că fapta dedusă judecății a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie față de condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p..210/2011 a Judecătoriei A.-I., def. la data de 19.09.2011, prin dec.penală nr.209/2011 a Curții de A. A. I., urmând a face aplicarea art. 15 din Legea 187/2012 și apoi, a disp. art. 39 Cp anterior rap. la art. 34 Cp anterior și art. 5 N C penal și a dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 și art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal privind pedeapsa accesorie.

În baza disp. art. 36 al. 3 Cp anterior, cu aplic. art. 5 N C penal, va deduce din pedeapsa stabilită perioada de timp executată de la 15.05.2013 la zi.

Va anula vechile mandate de executare a pedepsei închisorii și va dispune emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe la data rămânerii definitive.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța va act că persoana vătămată Ș. M., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza disp. art. 112 al. 5 rap la art. 112 al. 1 lit. e C penal, va dispune confiscarea de la inculpați a sumei de 1600 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la persoana vătămată și care nu se mai găsesc.

În baza art. 272, art. 274 alin. 1 și alin. 3 C.pr.pen. va obliga fiecare inculpat la plata sumei de câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

II. Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel în termenul prevăzut de legea procesual penală inculpatul T. G. F., fără a motiva în scris cererea de apel.

Legal citat în fața instanței de apel inculpatul apelant T. G. F. nu s-a prezentat pentru a-și susține oral motivele de apel.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatului apelant T. G. F., a solicitat în fața instanței de apel admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.396 alin.5 rap. la art.16 lit.c) C.p.p., întrucât din probele administrate nu rezultă cu certitudine că inculpatul apelant se face vinovat de faptele săvârșite și se bucură de prezumția de nevinovăție.

La termenul de judecată din 28.10.2015 reprezentatul Ministerului Public, a pus concluzii referitoare la apelul formulat în cauză de inculpatului T. G. F., solicitând admiterea apelului și extinderea efectelor acestuia și asupra inculpaților C. N. T. și H. F. E., doar sub aspectul aplicare a dispozițiilor privind confiscarea specială.

III. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate în apel, precum și din oficiu, potrivit art. 417 Cod procedură penală, dar în limitele prevăzute de art. 418 și art. 419 Cod procedură penală., C. constată că apelul inculpatului T. G. F. este fondat în limitele și pentru motivele ce se vor expune în continuare, impunându-se, în baza art. 419 Cod procedură penală extinderea apelului și în privința inculpaților C. N. T. și H. F. E..

Consacrând efectul devolutiv al apelului reglementat ca primă cale de atac ordinară, art. 417 stabilește în alineatul (1) că ,, Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.’’, iar alineatul (2) stabilește că ,, În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.’’ Rezultă, așadar, că instanța de apel examinează cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, putând invoca din oficiu și motive de ordine publică, cu condiția de a nu crea celui ce a declarat apel o situație mai grea .

Tot astfel, consacrând efectul extensiv al apelului, art. 419 prevede că ,, Instanța de apel examinează cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără să poată crea acestor părți o situație mai grea.’’

În baza examenului propriu, în raport de materialul probator administrat în cauză, C. de A. constată că situația de fapt și vinovăția inculpaților T. G. F., C. N. T. și H. F. E., ultimii doi minori la data comiterii faptei, au fost corect reținute, inculpații solicitând în fața instanței de fond la termenul de judecată din data de 16.03.2015, să fie judecați potrivit dispozițiilor art. 375 din Codul de procedură penală, întrucât recunosc în totalitate faptele reținute prin actul de sesizare a instanței și au solicitat să fie judecați pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe cale și le-au însușit, iar sancțiunea aplicată fiecărui inculpat a fost just individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 74 din Codul penal.

Strict cu referire la inculpatul apelant T. G. F., C. reține, analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmării penale, că starea de fapt a fost corect expusă în actul de sesizare, fiind însușită de inculpat și a fost reținută ca atare, în acest sens fiind: procesul – verbal din data de 10.04.2013 de cercetare la fața locului; plângerea și declarația persoanei vătămate S. M.; declarațiile inculpaților T. G. F., C. N. T. și H. F. E.; declarațiile martorilor N. I. și Pauletti S.; procesele – verbale de efectuare a reconstituirii; dovezi de ridicare – predare de bunuri; raport de expertiză medico – legală psihiatrică nr. 2385/IV/161/27.08.2013, probe necontestate de către inculpat, probatoriu coroborat cu declarațiile inculpaților date în fața instanței prin care au recunoscut învinuirea așa cum li s-a adus prin actul de sesizare al instanței.

Astfel, probele dosarului dovedesc în mod cert că în noaptea de 09/10.04.2013, inculpații T. G. F., C. N. T. și H. F. E., în baza înțelegerii stabilită între ei, s-au deplasat în A. I. (Bărăbanț), . au sustras un acumulator auto, trei coli de tablă din cupru, două bucăți de țeavă din cupru, o sticlă de vin și un cuțit de vânătoare, bunuri aparținând persoanei vătămate S. M., iar în data de 10.04.2013, inculpații T. G. F. și C. N. T. au valorificat tabla și țevile din cupru la o persoană necunoscută cu suma de 690 de lei, care a fost împărțită în mod egal între toți inculpații.

C. reține că, potrivit art. 374 alin. 1 și 2 comb. cu art. 375 alin. 1, 2 Cod de procedură penală, pentru aplicarea procedurii simplificate de judecată se impune îndeplinirea cumulativă a trei condiții, respectiv, cererea inculpatului să intervină până la începerea cercetării judecătorești, în primă instanță, să existe din partea inculpatului o recunoaștere totală și necondiționată a tuturor faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, iar probele administrate în faza de urmărire penală să fie suficiente și de natură să permită stabilirea unei pedepse.

Totodată, din conținutul art. 396 alin. 10 Cod procedură penală rezultă că, în cazul aplicării acestei proceduri, inculpatul care își recunoaște vinovăția beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute cu o treime și în ipoteza existenței altor circumstanțe, fie atenuante, fie agravante, efectul acestora raportând-se la limitele de pedeapsă astfel reduse.

Acest beneficiu acordat persoanei care este judecată în baza acordului de vinovăție, trebuie reflectat în pedeapsa aplicată, având în vedere că durata procedurii este redusă considerabil, nu se mai administrează alte probe, prin urmare, celeritatea procedurii este accentuată.

În opinia Curții, instanța de fond a apreciat în mod corect că, în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege și a admis cererea formulată de inculpatul T. G. F. de a se judeca conform procedurii prevăzută de art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală.

Relativ la solicitarea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul T. G. F. de a fi achitat pentru fapta reținută în actul de sesizare, C. reține că o atare cerere este inadmisibilă, în contextul în care, așa cum s-a precizat anterior, inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută prin actul de sesizare a instanței și a solicitat să fie judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe cale și le-a însușit, instanța de fond apreciind corect că, în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege și a admis cererea formulată de inculpat de a se judeca conform procedurii prevăzută de art. 375 alin. 1 și 2 Cod procedură penală.

În sprijinul acestei concluzii invocăm dispozițiile art.396 alin. (10) Cod pr.penală potrivit cărora ,, Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.’’

Constatând că, din probele administrate în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta dedusă judecății există, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat și că a fost săvârșită de inculpat, cu intenție, se constată că în mod corect instanța de fond a adus o soluție de condamnare a inculpatului apelant T. G. F..

Examinând din oficiu cauza, C. constată că prima instanță a procedat la o corectă aplicare a legii penale mai favorabile - art. 5 Cod penal, însușindu-și în totalitate argumentele de fapt și de drept pentru care a apreciat că legea penală nouă este mai favorabilă inculpaților minori, raporta la regimul sancționator, iar în privința inculpatului major, apelantul T. G. F., vechiul cod penal este mai favorabil, raporta la instituțiile incidente cauzei, respectiv concursul de infracțiunii, recidivă.

Tot astfel, în mod corect instanța de judecată a aplicat legea penală mai favorabilă în mod global, având în vedere și dispozițiile obligatorii ale deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014 care precizează că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei nefiind permisă combinarea dispozițiilor penale din mai multe legi succesive.

În baza examenului propriu, C. constată că apelul inculpatului T. G. F. este fondat doar sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor privind confiscarea specială, impunându-se, în temeiul art. 419 Cod procedură penală extinderea efectelor apelului și asupra inculpaților minori C. N. T. și H. F. E..

Relativ la această critică, C. reține că instanța de fond a dispus în temeiul disp. art. 112 al. 5 rap la art. 112 al. 1 lit. e) C. penal, confiscarea de la inculpați a sumei de 1.600 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la persoana vătămată și care nu se mai găsesc.

Potrivit art. 112 alin. 1 lit. ,,a’’- ,,f’’ din Codul penal sunt supuse confiscării speciale, printre altele, bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia ( lit. ,,e’’ ) .

Conform alineatului 5 al aceluiași articol dacă bunurile supuse confiscării potrivit alin. (1) lit. b) - e) nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunuri până la concurența valorii acestora.

Din economia dispozițiilor art. 112 din Codul penal rezultă că orice confiscare specială are caracterul unei sancțiuni penale, astfel că nu poate opera solidaritatea între inculpați.

Codul penal din 1969, reținut ca lege penală mai favorabilă față de inculpatul T. G. F., conține o reglementare identică sub aspectul confiscării speciale, respectiv art. 118 alin. 1 lit. e) și alin.4, dispoziții din interpretarea cărora rezultă că în cazul confiscării speciale nu poate opera solidaritatea între inculpați .

În cauză, s-a dovedit că inculpații T. G. F. și C. N. T. au valorificat tabla și țevile din cupru sustrase din patrimoniul persoanei vătămate, la o persoană necunoscută cu suma de 690 de lei, care a fost împărțită în mod egal între toți inculpații. Ori, în acest context, în aplicarea corectă a dispozițiilor art. 118 alin. 1 lit. e) și alin.4 din Codul penal din 1969 și, respectiv, art. 112 al. 1 lit. e) și al. 5 din Codul penal, instanța de fond trebuia să dispună confiscarea de la fiecare inculpat a suma de câte 230 lei, sumă de care a profitat fiecare.

Așa fiind, constatând că nu mai există motive de ordine publică care să afecteze legalitatea sentinței penale atacate, C., în baza dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a) Cod pr.penală va admite apelul formulat de inculpatul T. G. F. și se va extinde efectele apelului și în ceea ce îi privește pe inculpații C. N. T. și H. F. E..

Se va desființa sentința penală apelată doar în ceea ce privește greșita aplicare a dispozițiilor privind confiscarea specială și în baza art. 118 lit. e) din Codul penal din 1969 se va confisca de la inculpatul T. G. F. suma de 230 lei.

În baza art. 112 lit. e) din Codul penal se va confisca de la fiecare dintre inculpații C. N. T. și H. F. E. suma de câte 230 lei.

Se vor anula formele de executare emise de Judecătoria A. I. în vederea confiscării speciale a sumei de 1.600 lei și dispune emiterea unora noi, conform prezentei decizii.

Se vor menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant T. G. F., în sumă de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

Decide:

Admite apelul declarat de inculpatul T. G. F. împotriva sentinței penale nr. 265 din data de 08.06.2015, pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul nr._ .

Extinde efectele apelului și în ceea ce îi privește pe inculpații C. N. T. și H. F. E..

Desființează sentința penală apelată doar în ceea ce privește greșita aplicare a dispozițiilor privind confiscarea specială și, judecând cauza în aceste limite:

În baza art. 118 lit. e din Codul penal din 1969 confiscă de la inculpatul T. G. F. suma de 230 lei.

În baza art. 112 lit. e din Codul penal confiscă de la fiecare dintre inculpații C. N. T. și H. F. E. suma de câte 230 lei.

Anulează formele de executare emise de Judecătoria A. I. în vederea confiscării speciale a sumei de 1600 lei și dispune emiterea unora noi, conform prezentei decizii.

Menține restul dispozițiilor din sentința penală apelată, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul apelant T. G. F., în sumă de 260 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2015.

Președinte Judecător

G. L. O. S. T.

Grefier,

A. B.

Red./tehnored.S.T2ex/12.11.2015J.F.P. D. E.

← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr....		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1088/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Revocare măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr. 178/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 172/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1088/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1156/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 1093/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA