Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 165/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 165/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 25-09-2012 în dosarul nr. 165/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 165/2012

Ședința publică de la 25 Septembrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. T.

Judecător M. F. F.

Judecător M. A. M.

Grefier A. B.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel A.-I. reprezentat de

procuror A. M.

Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de P. de pe lângă J. A. și de inculpatul B. A. V. împotriva sentinței penale nr. 979/13.07.2012 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent B. A. V. asistat de avocat Ș. A. desemnata apărător din oficiu, avocat Armand B. apărător ales al inculpatului recurent și inculpații intimați B. E., B. V. și F. I. asistați de avocat Ș. A. desemnat apărător din oficiu pentru cei trei inculpați, lipsă fiind partea civilă intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care avocat Ș. A. desemnat apărător din oficiu pentru inculpatul recurent B. solicită a se lua act de încetarea mandatului de asistență juridică din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și aplicarea protocolului în ce privește plata onorariului parțial.

Inculpații intimați B. E., B. V. și F. I. întrebații fiind de către instanță arată că sunt de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și nu doresc să facă alte declarații în cauză.

Inculpatului recurent B. A. V. deși i s-a pus în vedere de către instanță că are posibilitatea de a fi ascultat în fața instanței de recurs acesta se prevalează de dreptul la tăcere și arată că nu dorește să facă alte declarații în cauză.

Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentanta parchetului având cuvântul solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă J. A. pentru următoarele motive:

-în ce-l privește pe inculpatul B. V. în cauză s-a reținut greșit incidența art.39 Cod penal și nu a art.61 Cod penal;

-în sentința atacată greșit au fost aplicate disp. Art.7 din Legea nr.76/2008 deși acestea nu erau incidente în cauză

-individualizarea cheltuielilor de judecată așa cum au fost arătate în punctul 3 din recurs pentru contribuția fiecărui inculpat

Apărătorul ales al inculpatului recurent B. A., avocat B. Armand având cuvântul solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza aplicarea unei sancțiuni de condamnare sub limita prevăzută de lege pentru furt calificat și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în baza art.81 Cod penal.

Inculpatul s-a prevalat de disp. Art.320/1 Cod procedură penală și a avut o atitudine sinceră și cooperantă cu organele judiciare, greșit s-a menționat în mod constant că inculpatului B. are antecedente penale când în realitate acesta este la prima confruntare cu legea penală, nu are antecedente penale și pedeapsa i s-a aplicat cu severitate iar pedeapsa pentru acest inculpat este exagerată.

Motivul de nelegalitate privește greșita reținere a antecedentelor penale pentru inculpatul B.. Fapta în esență și rezonanța acesteia nu justifică un astfel de regim sancționator. Pedeapsa cea mai aspră pentru un infractor primar.

Față de conduita bună a inculpatului, cooperarea cu organele penale, solicită aplicarea de circumstanțe atenuante pe lângă aplicarea disp. Art.320/1 Cod procedură penală și suspendarea condiționată a executării pedepsei care este o șansă pentru inculpatul B. care poate da dovadă de îndreptare.

Mai mult, o altă nelegalitate a instanței de fond este reținerea disp. art.7 din Legea nr.76/2008 prin care s-a dispus prelevarea de probe biologice pentru furt deși această infracțiune nu face parte din infracțiunile prevăzute de această lege în anexa 1 și pentru care legea prevede o astfel de obligație.

În concluzie solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă J. A. pentru inculpatul B. pentru aplicarea greșită a textelor de lege menționate.

Reprezentanta parchetului având cuvântul pentru recursul declarat de inculpatul B. A., solicită respingerea acestuia ca nefondat, încadrarea juridică dată este pe alin. 4, instanța a dat eficiență disp. Art.320/1 C.p.p. și nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în fața evidenței probelor.

Pedeapsa de 7 ani este corect individualizată inculpatul participând la toate actele materiale.

Avocat Ș. A. apărător din oficiu pentru inculpații intimați B. E., B. V. și F. I., având cuvântul solicită admiterea recursului formulat de parchet pentru reținerea art.7 din Legea nr.76/2008 și a dispus prelevarea de probe biologice pentru toți cei 4 inculpați.

Solicită admiterea în parte a recursului declarat de parchet și încetarea acestei dispoziții și pentru pct 3. din recurs și care privește individualizarea cheltuielilor de judecată raportat la contribuția fiecărui inculpat.

Inculpatul recurent B. A. în ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat.

Inculpatul intimat B. E., în ultimul cuvânt lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței.

Inculpatul intimat B. V., în ultimul cuvânt lasă soluționarea cauzei la aprecierea instanței

Inculpatul intimat F. I. susține că are un copil minor care stă cu mama sa în vârstă de 71 de ani cu handicap iar soția sa l-a părăsit.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față constată:

Prin sentința penală nr. 979/13.07.2012 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ s-a dispus:

1. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 37 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală condamnarea inculpatului B. E. ( cu d.p.) la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

I s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II –a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

2. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală condamnarea inculpatului BRĂTIMA V. ( cu d.p.) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 39 alin. 2 Cod penal s-a contopit restul rămas neexecutat de 1.072 zile din sentința penală nr. 269/28.06.2005 pronunțată de T. Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 2426/13.04.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pedeapsa de 4 ani aplicată prin prezenta sentință, în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

I s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II –a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

3. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3, lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală condamnarea inculpatului F. I. ( cu d.p.) la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

I s-au interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II –a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

4. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a, alin. 3 lit. f, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală condamnarea inculpatului B. A. V. ( cu d.p.) la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

I s-au interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II –a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată fiecăruia durata reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 06.06.2012 la zi.

În baza art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

S-a disjuns acțiunea penală împotriva inculpaților I. P., C. I., Brătima D. S., S. F. O. și acțiunea civilă formulată de partea civilă U. de V. A. S.A. împotriva inculpaților I. P. B. E., B. V., F. I., B. A. V., C. I., Brătima D. S., S. F. O. și formarea a două noi dosare .

În baza art. 191 alin. 1 din codul de procedură penală au fost obligați inculpații B. E., B. V., F. I. și B. A. V. la plata sumei de 1.660 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei, reprezentând onorariu apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăriri penale și 400 lei reprezentând onorariu apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăriri penale, se avansează din fondurile ministerului justiției.

în baza art. 191 alin. 1 din codul de procedură penală au fost obligați inculpații B. V. și F. I. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, reprezentând onorariu apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, care se avansează din fondurile Ministerului Justiției și inculpații B. E. și B. A. V., la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, reprezentând onorariu apărătorului desemnat din oficiu în cursul judecății, care se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut și motivat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A. nr. 885/P/2012 din 21.06.2012 înregistrat pe rolul instanței sub dosar nr._ au fost trimiși în judecată inculpații I. P., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a alin.3 lit. f Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, B. E., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, Brătima V., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, F. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal, B. A. V., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 41 alin. 2 Cod penal, C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. a alin. 3 lit. f, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și a art. 41 alin. 2 Cod penal, B. D. S., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și a art. 41 alin. 2 Cod penal, S. F. O., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, art. 221 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În motivarea actului de sesizare se arată că în luna mai 2012, pe timp de zi, inculpații C., B., S., F. și B. D. S. s-au deplasat la S.C. Metalurgica Transilvană S.A. A. de unde au sustras de la niște vagoane garate pe șine, aparținând Uzinei de V. A. S.A., mai multe table din inox. Bunurile au fost predate la S.C. Fero C. S.R.L. din A. pentru suma de 400 lei. După aproximativ două zile, tot pe timp de zi și în aceeași modalitate, inculpații C., B., S. și Brătima D. S. s-au deplasat la aceeași societate și din vagoanele garate pe șine au sustras radiatoare din cupru, table din inox, țevi de la instalația de încălzire a vagoanelor și cabluri din cupru de la instalația electrică a vagoanelor. Inculpatul S. a contactat o cunoștință a sa din mun. A. I., care a venit cu un autoturism și a cumpărat bunurile sustrase, banii astfel obținuți fiind împărțiți între inculpați. Tot în cursul lunii mai inculpații C., B. și B. D. S. au pătruns din nou în societate, prin aceeași modalitate și pe timp de zi, de unde au sustras 14 radiatoare de la locomotivă. Bunurile au fost vândute prin intermediul inculpatului S., banii primiți fiind împărțiți. La data de 01.06.2012, inculpații C., B., S., însoțiți de B. V., I. P. și B. E., s-au deplasat la aceeași societate, de unde au sustras 8 distribuitoare de frână cu inscripția KE, care au fost vândute ulterior.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține, în fapt, în esență, că în luna mai 2012, pe timp de zi, inculpații C., B., S., F. și B. D. S. s-au deplasat la S.C. Metalurgica Transilvană S.A. A. unde au intrat printr-un loc neîmprejmuit și din interior au sustras de la niște vagoane garate pe șine, aparținând Uzinei de V. A. S.A., mai multe table din inox (apărători de la radiatoare). Bunurile au fost transportate în exteriorul societății de către inculpați și ascunse în iarbă, apoi au fost transportate cu căruța condusă de I. V. la S.C. Fero C. S.R.L. din A. unde au fost predate pentru suma de 400 lei, banii fiind împărțiți între inculpați, numitul I. primind suma de 30 lei.

După aproximativ două zile, tot pe timp de zi și în aceeași modalitate, inculpații C., B., S. și Brătima D. S. s-au deplasat la aceeași societate și din vagoanele garate pe șine au sustras radiatoare din cupru, table din inox, țevi de la instalația de încălzire a vagoanelor și cabluri din cupru de la instalația electrică a vagoanelor. Bunurile au fost scoase din incinta societății, ascunse în iarbă apoi transportate cu căruța numitului I. V. în apropierea locuinței inculpaților. Inculpatul S. a contactat o cunoștință a sa din mun. A. I., care a venit cu un autoturism și a cumpărat bunurile sustrase, banii astfel obținuți fiind împărțiți între inculpați.

Tot în cursul lunii mai inculpații C., B. și B. D. S. au pătruns din nou în societate, prin aceeași modalitate și pe timp de zi, de unde au sustras 14 radiatoare de la o locomotivă. Bunurile au fost vândute prin intermediul inculpatului S., banii primiți fiind împărțiți.

La data de 01.06.2012, inculpații C., B., S., însoțiți de inculpații B. V., I. P. și B. E., s-au deplasat la aceeași societate, de unde au sustras 8 distribuitoare de frână cu inscripția KE, care au fost vândute ulterior.

Partea vătămată . S.A. A. s-a constituit parte civilă cu suma de 614.804,28 lei, reprezentând valoarea bunurilor sustrase și alte cheltuieli cu înlocuirea și repararea bunurilor sustrase.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului B. E. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, ale inculpatului BRĂTIMA V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, ale inculpatului F. I. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f Cod penal cu aplicarea art.75 lit. c Cod penal și ale inculpatului B. A. V. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. a alin. 3 lit. f, alin. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c, art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza acestor texte de lege inculpații au fost condamnați, fiind urmată procedura reglementată de dispozițiile de art. 320/1 din Codul de procedură penală, fiind îndeplinite cerințele acestui text de lege.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere cu privire la fiecare inculpat criteriilor prev.de art. 72 Cod penal.

În ce-l privește pe inculpatul B. E. față de starea de recidivă postexecutorie s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal, iar în ce-l privește pe inculpatul Brătima V. față de antecedentele penale ale acestuia s-a făcut aplicarea art. 39 alin. 2 Cod penal cu privire la restul rămas neexecutat de 1.072 zile din sentința penală nr. 269/28.06.2005 pronunțată de T. Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 2426/13.04.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție .

Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs în termenul legal P. de pe lângă J. A. și inculpatul B. A. V..

În motivele scrise de recurs și susținute oral Ministerul Public, prin reprezentantul legal, critică sentința penală atacată sub următoarele aspecte: greșita aplicare a dispozițiilor art. 39 Cod penal față de inculpatul Brătima V., omisiunea aplicării art. 61 Cod penal față de același inculpat; greșit s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați, având în vedere că infracțiunea de furt calificat nu se află printre infracțiunile cu privire la care legea specială impune o asemenea obligație; instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor privind cheltuielile judiciare avansate de stat la fond .

Se solicită astfel în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 2, lit. d) Cod pr.penală, rap. la art. 385/1 alin. 1, lit. a), art. 385/9 pct. 17/1, art. 385/6 alin. 3 Cod pr.penală, admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza a se proceda la înlăturarea dispozițiilor art. 39 Cod penal față de inculpatul Brătima V. și aplicarea art. 61 Cod penal față de același inculpat, înlăturarea dispoziției de prelevare a probelor biologice de la inculpați și obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare conform dispozițiilor art. 191 Cod pr.penală.

În susținerea orală a cererii de recurs recurentul inculpat B. A. V., personal și prin apărătorul ales, a criticat sentința sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, arătând că greșit s-a menționat că inculpatului B. are antecedente penale și pedeapsa aplicată este prea aspră în raport de datele ce caracterizează persoana inculpatului - a cooperat cu organele penale. Se mai critică sentința și sub aspectul reținerii greșite a disp. art.7 din Legea nr.76/2008 prin care s-a dispus prelevarea de probe biologice pentru furt deși această infracțiune nu face parte din infracțiunile prevăzute de această lege în anexa 1 și pentru care legea prevede o astfel de obligație.

În concluzie solicită admiterea recursului, casarea hotărârii sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și reducerea pedepsei prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante judiciare și suspendarea condiționată a executării pedepsei și înlăturarea dispoziției de prelevare a probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a S.N.D.G.J.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, a criticilor invocate în cererile de recurs și a susținerilor orale, precum și din oficiu, potrivit art. 385/6 alin. 3 și art. 385/9 alin. 3 Cod pr.p., cu respectarea prevederilor art. 385/7 și art. 385/8 Cod pr.penală, Curtea constată că recursurile formulate în cauză sunt fondate în limitele și pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

I.În ce privește recursul Ministerului Public, P. de pe lângă J. A.:

1. Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută de către judecătorie - pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal - hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit aceasta, respectiv la condamnarea inculpatului Brătima V., a contopirii restului de pedeapsă cu pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecății și a stabilirii modalității de executare a pedepsei rezultante în regim de detenție.

Și cuantumul pedepsei a fost corect stabilit, ținând seama de art. 72 C. penal, coroborat cu art.320/1 alin. 7 Cod procedură penală și 37 lit. a C. pen.

Însă criticile aduse de parchet sunt fondate, deoarece, așa cum de altfel a reținut și prima instanță, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de recidivă postcondamnatorie, având de executat un rest de 1.072 zile de închisoare dintr-o condamnare anterioară.

Potrivit art. 61 C. pen, instanța este obligată să dispună fie menținerea, fie revocarea liberării condiționate și, în acest din urmă caz, contopirea pedepsei aplicate cu restul de pedeapsă rămas de executat. Însă instanța de fond, deși reține în considerente starea de recidivă postcondamnatorie, nu se mai pronunță asupra acestei liberării condiționate, procedând direct la contopirea pedepsei aplicate cu restul de pedeapsă rămas neexecutat din condamnarea anterioară, contopire de altfel corectă în condițiile art. 61 Cod penal.

În aceeași ordine de idei, se constată că instanța de fond prin contopirea pedepsei aplicate cu restul de pedeapsă rămas neexecutat din condamnarea anterioară practic a revocat restul de pedeapsă rămas neexecutat din condamnarea anterioară omițând a menționa acest aspect în condițiile art. 61 Cod penal.

Așadar, pentru acuratețe juridică, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 2, lit. d, rap. la art. 385/9 pct. 17/1 din Codul de procedură penală, se va admite recursul parchetului sub acest aspect.

2. Fondat se privește recursul parchetului și sub aspectul dispoziției de prelevare a probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Din economia acestor prevederi legale rezultă că o atare intruziune în viața privată a unei persoane condamnate poate fi motivată doar de o prevedere a legii.

Examinând această anexă se reține că infracțiunea de furt calificat nu este înserată printre infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. Ori, în acest context în mod nelegal instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 și a dispus prelevarea de probe biologice față de fiecare inculpat condamnat, o atare intruziune în viața privată a fiecărui inculpat condamnat nefiind prevăzută expres și imperativ de lege.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 2, lit. d, rap. la art. 385/9 pct. 17/1 din Codul de procedură penală, se va admite recursul parchetului sub acest aspect.

3. Ministerul Public critică sentința atacată și sub aspectul aplicării greșite a dispozițiilor art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală privind cheltuielile judiciare către stat, critică ce se privește a fi fondată.

Astfel, instanța a dispus în baza dispozițiilor art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală obligarea inculpaților B. E., B. V., F. I. și B. A. V. la plata sumei de 1.660 lei cheltuieli judiciare către stat și a inculpaților Brătima V. și F. I. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, în care s-au inclus și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați atât în faza urmăririi penale, cât și în faza de judecată.

Potrivit art. 191 alin. (2) Cod procedură penală când în cauză sunt mai mulți inculpați condamnați, instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei părți se ține seama, pentru fiecare dintre inculpați, de măsura în care a provocat cheltuielile judiciare.

Procedând la obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat fără a stabilii în sarcina fiecăruia cheltuielile pe care le datorează în măsura în care le-a provocat instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 17/1 Cod pr.penală.

De asemenea se constată că onorariile datorate apărătorilor desemnați din oficiu în faza de urmărire penală și respectiv în faza de judecată trebuiau defalcate pe fiecare dintre inculpați, indicându-se și apărătorii fiecăruia în funcție de delegațiile depuse la dosar pentru fiecare fază procesuală .

Toate acestea pot fi remediate în recurs, în rejudecare, când, potrivit art. 191 alin. 1 și 2 C. pr. pen., se vor stabilii sumele de bani pe care le datorează fiecare inculpat în funcție de măsura în care a provocat cheltuielile judiciare.

II. În ce privește recursul inculpatului B. A. V.:

1. O primă critică formulată de recurentul inculpat privește netemeinicia sentinței penale atacate, solicitând reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare și coborârea pedepsei sub miniul special prevăzut de textul încriminator.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată ca fondată această critică, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 din Codul de procedară penală.

Referitor la individualizarea pedepsei, de precizat este faptul că potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Prin pedeapsa aplicată inculpatului recurent, respectiv, pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, instanța de fond nu a făcut o evaluare plurală a tuturor criteriilor stipulate de art. 72 C. pen., neacordând suficientă eficiență datelor ce caracterizează persoana inculpatului.

Astfel, Curtea constată că inculpatul nu are antecedente penale ( f. 85 dosar fond), fiind reținut greșit în evaluarea criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal starea de antecedență penală a inculpatului.

În aceeași ordine de idei, se consideră că, deși s-a evidențiat atitudinea sinceră a inculpatului și regretul față de fapta comisă, în cauză instanțele de judecată anterioare nu au făcut o adecvare cauzală a tuturor criteriilor menționate prin valorificarea într-o măsură mai mare a probelor ce conturau profilul de personalitate al inculpatului, în raport cu semnificația funcțiilor și consecințelor pe care le are pedeapsa, fără a ignora gravitatea faptei comise, circumstanțele săvârșirii ei.

Așadar, Curte, reevaluând toate criteriile impuse de art. 72 C. pen., coroborat și cu prevederile art. 320/1 alin. 7 Cod procedură penală, prin raportare la situația concretă din cauză, a probelor administrate privind personalitatea inculpatului, consideră că în cauză, pedeapsa de 5 ani închisoare ce se va aplica inculpatului, corespunde atât naturii și gravități faptei, cât și datelor ce caracterizează persoana inculpatului, faptul că nu are antecedente penale, atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului .

Curtea consideră că în cauză se justifică reținerea dispozițiilor art. 74 lit. a și art. 76 Cod penal, întrucât aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare sub minimul special prevăzut de textul încriminator, este de natură să-și atingă scopurile educativ și de exemplaritate în reintegrarea pozitivă viitoare a inculpatului în societate.

Cât privește cererea recurentului inculpat de a i se aplica dispozițiile art. 81 și 82 din Codul penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsi, Curtea nu o poate admite nefiind întrunite cerințele imperative ale art. 81 alin. 1, lit. a Cod penal privind cuantumul pedepsei aplicate.

2. În referire la critica recurentului inculpat privind aplicarea greșită a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind prelevarea probelor biologice, aceasta se privește ca fondată urmând a fi admisă pentru considerentele de fapt și de drept expuse cu ocazia analizării recursului parchetului.

Față de aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art. 385/15 pct. 2, lit. d, rap. la art. 385/9 pct. 17/1 din Codul de procedură penală va admite recursurile formulate de P. de pe lângă J. A. și de inculpatul B. A. V., va casa sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în ceea ce privește greșita aplicare a disp. art. 39 Cod penal față de inculpatul B. V., omisiunea aplicării art. 61 Cod penal față de același inculpat, greșita prelevare a probelor biologice de la inculpați, individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatul B. A. V. și stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond și, procedând la rejudecare în aceste limite:

Se va descontopii pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului B. V. în pedepsele componente, pe care le repune în invidualitatea lor.

În baza art. 61 Cod penal se va dispune revocarea liberării condiționate cu privire la restul de 1072 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 269/28.06.2005 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 2426/13.04.2006 a ÎCCJ și contopește acest rest cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin sentința atacată, urmând ca inculpatul B. V. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Se vor reține în favoarea inculpatului B. A. V. circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a Cod penal.

Se va stabilii la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului B. A. V. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, al. 3 lit. f, al. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 320/1 al. 7 Cod pr. pen., art. 41 al. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. b Cod penal, art. 80 Cod penal.

Se va înlătură dispoziția de prelevare a probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a SNDGJ, conform art. 7 din Legea 876/2008.

În baza art. 191 al. 1 și 2 Cod pr. pen. va fi obligat fiecare inculpat să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare avansate la fond, după cum urmează:

- inculpatul B. E.: suma de 255 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală;

- inculpatul B. V.: suma de 855 lei, din care suma de 800 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală și în cursul judecății;

- inculpatul F. I.: suma de 855 lei, din care suma de 800 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală și în cursul judecății;

- inculpatul B. A. V.: suma de 455 lei, din care suma de 400 lei, reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în cursul urmăririi penale.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza dispozițiilor art. 385/17 alin. 4, comb. cu art. 383 alin. 2 Cod pr.penală și art. 88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 06.06.2012 până la data de 25.09.2012.

Ca o consecință a acestei soluții, în baza dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul B. A. V., în cuantum de 75 lei, onorariul parțial datorat până la prezentarea apărătorului ales, precum și onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpații B. E., B. V. și F. I., în cuantum de 300 lei pentru fiecare, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de P. de pe lângă J. A. și de inculpatul B. A. V. împotriva sentinței penale nr. 979/13.07.2012 pronunțată de J. A. în dosarul nr._

Casează sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în ceea ce privește greșita aplicare a disp. art. 39 Cod penal față de inculpatul B. V., omisiunea aplicării art. 61 Cod penal față de același inculpat, greșita prelevare a probelor biologice de la inculpați, individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatul B. A. V. și stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond și, procedând la rejudecare în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului B. V. în pedepsele componente, pe care le repune în invidualitatea lor.

În baza art. 61 Cod penal dispune revocarea liberării condiționate cu privire la restul de 1072 zile rămas neexecutat din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 269/28.06.2005 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 2426/13.04.2006 a ÎCCJ și contopește acest rest cu pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită prin sentința atacată, urmând ca inculpatul B. V. să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Reține în favoarea inculpatului B. A. V. circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a Cod penal.

Stabilește la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului B. A. V. pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a, al. 3 lit. f, al. 4 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 320/1 al. 7 Cod pr. pen., art. 41 al. 2 Cod penal, art. 74 lit. a, 76 lit. b Cod penal, art. 80 Cod penal.

Înlătură dispoziția de prelevare a probelor biologice de la inculpați în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a SNDGJ, conform art. 7 din Legea nr. 76/2008.

În baza art. 191 al. 1 și 2 Cod pr. pen. obligă fiecare inculpat să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare avansate la fond, după cum urmează:

- inculpatul B. E.: suma de 255 lei, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală;

- inculpatul B. V.: suma de 855 lei, din care suma de 800 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală și în cursul judecății;

- inculpatul F. I.: suma de 855 lei, din care suma de 800 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în faza de urmărire penală și în cursul judecății;

- inculpatul B. A. V.: suma de 455 lei, din care suma de 400 lei, reprezintă onorariul apărătorului din oficiu în cursul urmăririi penale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 06.06.2012 până la data de 25.09.2012.

Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul B. A. V., în cuantum de 75 lei, precum și onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpații B. E., B. V. și F. I., în cuantum de 300 lei pentru fiecare, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați A..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 25.09.2012.

Președinte, Judecător, Judecător,

S. T. M. F. F. M. A. M.

Grefier,

A. B.

red./tehnored. S.T.

2ex/10.10.2012

J.F.C.R.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 165/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA