Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 208/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 208/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-02-2012 în dosarul nr. 208/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 208/2012
Ședința publică de la 09 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. C.
Judecător: A. L.
Judecător: M. E. C.
Grefier: I. P.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, reprezentat de:
Procuror: I. N.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 238/9.11.2011 pronunțată de J. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de față
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 238/2011 pronunțată de J. C. în dosarul nr._ s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. „a”, coroborat cu art. 10 lit. „b/1” Cod proc. penală, achitarea inculpatului - C. N., fiul lui T. și M., născut la data de 19 iunie 1991, în A. I., jud. A., CNP:_, cetățean român, studii – 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără loc de muncă, cunoscut cu antecedente penale, cu domiciliul în localitatea Zlatna, ., ., jud. A., de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 alin. 1, lit. „a” din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.
În baza art. 18/1 raportat la art. 91 lit. „c” Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ - amendă în cuantum de 400 lei.
S-a luat act că, inculpatul a reparat prejudiciul în sumă de 1779,23 lei, cauzat părții vătămate M. A., cu domiciliul în comuna B., .. 757, jud. A..
S-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. A JUDEȚULUI A., pentru obligarea inculpatului la plata sumei de 1779,23 lei – despăgubiri civile.
S-a luat act că, O. S. A. RA, județul A., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. „d” Cod proc. penală, inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul aflându-se în stare de nevoie, în vara-toamna anului 2010, a insistat pe lângă numitul M. A. (bunicul său), să-i permită să taie din pădurea acestuia câțiva arbori, în vederea valorificării materialul lemnos. Numitul M. A. a cedat rugăminților inculpatului și i-a spus acestuia că se va adresa organelor silvice pentru a marca arborii, fiind de acord să-i dea inculpatului trei-patru arbori.
La data de 09.10.2010, inculpatul de unul singur, pe timp de zi, s-a deplasat în locul numit „Valea Gemenii", din . vătămată deține o suprafață de pădure, iar din UP II, ua 210A, cu ajutorul unui ferăstrău mecanic, a tăiat de pe picior, în stare verde, nemarcați și fără acordul organelor silvice, trei arbori de esență rășinoasă, specia brad, cu următoarele dimensiuni la cioată: 1 buc.= 68 cm, 1 buc.=76 cm, 1 buc.=60 cm. După ce a tăiat arborii, inculpatul i-a curățit de crengi și o parte din materialul lemnos l-a tras la o distanță de 20-30 m de cioată, restul rămânând lângă cioată.
Conform calculului efectuat de către O.S. A. R.A., valoarea prejudiciului produs, este de 1779,23 lei, pentru un volum calculat după diametrul cioatei și specie de 8,075 m3. Prețul mediu al unui metru cub de material lemnos, pe picior, la data constatării faptei, era de 91,76 lei m.c. T.V.A. inclus, stabilit prin Ordinul MADR, nr. 1343/24.08.2010.
La termenul de judecată, inculpatul C. N., a declarat că, solicită ca judecata să se facă potrivit dispozițiilor art. 320/1 Cod proc. penală, a recunoscut săvârșirea faptei reținută în actul de sesizare. A arătat că, cunoaște probele administrate în faza de urmărire penală și își însușește aceste probe ( fila 10 de la dosar).
Din fișa de cazier comunicată de Inspectoratul de Poliție al Județului A., a reieșit că, inculpatul C. N. este cunoscut cu antecedente penale, a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe timp de 3 ani și 6 luni – termen de încercare, conform art. 81-82 Cod penal, pentru comiterea infracțiiunii de furt calificat, prin Sentința penală 145/13.10.2009, pronunțată de J. Cîmpeni, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 6/A/18.01.2010, a Tribunalului A..
Această faptă a fost comisă în timpul minorității ( fila 33 - dosar urmărire penală).
Infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată a fost săvârșită înăuntrul termenului de încercare.
Din probele administrate în cauză, cât și din referatul de evaluare întocmit în dosarul penal precedent, a reieșit că, inculpatul este o persoană cu venituri sub limita decenței și că, atât infracțiunea de furt calificat pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cât și infracțiunea de tăiere de arbori, prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. „a” din Legea nr. 46/2008, au fost comise, urmare a faptului că, nu avea nici o sursă de existență, și se afla în mare nevoie, pentru a-și asigura minimum de trai, dar nicidecum un trai decent.
Inculpatul a tăiat cei 3 arbori din pădurea bunicului său M. A., care a și declarat că, nu se constituie parte civilă în cauză și nici parte vătămată în procesul penal, întrucât, materialul lemnos rezultat din tăiere arborilor a intrat în posesia lui
Conform art. 18 Cod penal, faptă care prezintă pericol social în înțelesul legii penale, este orice acțiunea sau inacțiune, prin care se aduce atingere unei dintre valorile arătate la art. 1 și pentru sancționarea cărei este necesară aplicarea unei pedepse.
Prin fapta săvârșită de către inculpatul C. N., instanța a apreciat că s-a adus o atingere minimă dreptului de proprietate al părții vătămate M. A., deși inculpatul a tăiat cu acordul acestuia arborii, doar menționându-se că arborii trebuie marcați.
Prin fapta săvârșită, s-a adus o atingere minimă unei din valorile apărate de lege, dreptul de proprietate, iar prin conținutul ei concret, având în vedere valoarea prejudiciului cauzat, este lipsită în mod vădit de importanță și instanța a apreciat că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Față de condițiile sociale, economice, culturale, concrete din societatea românească, nu se pot face culpabili cetățenii care nu mai au nici o șansă, nici măcar pentru o viață decentă și care recurg la astfel de fapte, unii alegând chiar între viață și moarte, și comit astfel de fapte, uneori incriminate de lege.
În speță, dispunându-se condamnarea inculpatului, care a săvârșit fapta înăuntrul termenului de încercare, instanța ar fi trebuit să revoce beneficul suspendării pedepsei de 1 ani și 6 luni închisoare, fără a reține în sarcina inculpatului starea de recidivă post condamnatorie, conform art. 38 lit. „a” Cod penal, și dispunând executarea pedepsei în stare de detenție, ar fi putut crea pentru acesta o situație fără precedent, care ar fi contribuit, dimpotrivă, la a-l face mai vulnerabil față de condițiile de viață, iar în starea de detenție nu ar fi avut de învățat nimic bun, ci dimpotrivă se putea instrui, perfecționa, iar la liberarea din penitenciar să comită alte fapte de o gravitate mult mai mare.
Instanța, a avut în vedere în aprecierea gradului de pericol social redus al faptei săvârșite, că în societatea românească, zilnic, sunt arătate fapte de o gravitate mult mai mare, cu prejudicii de milioane și miliarde de lei, săvârșite contra economiei naționale uneori chiar cu riscul subminării economiei naționale, dar faptul că sunt oameni politici sau se află în anumite funcții publice, deși uneori sunt formulate plângerii penale împotriva acestora, chiar organele de cercetare și urmărire penală, lasă în nelucrare aceste cazuri, sunt uitate, și aceste persoane necondamnate.
În aceste structuri uneori, se simte o satisfacție deosebită că pot fi trimiși în judecată acești cetățeni care sunt lipsiți de un minim de venit material pentru a-și asigura existența, și care comit astfel de fapte, tocmai pentru a supraviețui.
Față de considerente arătate, instanța a constatat că, în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 18 /1 Cod penal și în baza art. art. 11 pct. 2 lit. „a”, coroborat cu art. 10 lit. „b/1” Cod proc. penală, a achitat inculpatul - C. N., de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prevăzută de art. 108 alin. 1, lit. „a” din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.
În baza art. 18/1 raportat la art. 91 lit. „c” Cod penal, a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ - amendă în cuantum de 400 lei.
S-a luat act că, inculpatul a reparat prejudiciul în sumă de 1779,23 lei, cauzat părții vătămate M. A., cu domiciliul în comuna B., .. 757, jud. A..
Direcția G. a finanțelor P. a Județului A., prin adresa nr._/31.10.2011, se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1779,23 lei, doar în situația în care O. S. A., nu s-a constituit parte civilă (fila 8).
DGFPJ A., nu a făcut dovada ca a suferit un prejudiciu material, prin tăierea celor 3 arbori, proprietatea părții vătămate M. A., căruia i-a fost restituit materialul lemnos
În baza art. 14 rap. la art. 346 Cod proc. penală, s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. A JUDEȚULUI A., pentru obligarea inculpatului la plata sumei de 1779,23 lei – despăgubiri civile.
S-a luat act că, O. S. A. RA, județul A., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. „d” Cod proc. penală, inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 260 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în faza urmării și cercetării penale.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat recurs P. de pe lângă J. C..
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului P. a criticat hotărârea atacată, sub aspectul laturii penale, susținând că s-a aplicat greșit legea penală, deoarece art. 120 din Legea nr. 46/2008 menționează expres că faptele prevăzute de art. 113 prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni indiferent de modul de săvârșire a infracțiunii, de cuantumul prejudiciului, de persona și condiția făptuitorului, și a solicitat condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008 și aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Deoarece prezentul recurs nu este limitat la cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. 1 C.pr.pen., în temeiul art. 3856 alin. 3 C.pr.pen. instanța, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, va examina cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Recursul Parchetului este fondat, din următoarele considerente:
Prima instanță a administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, din care rezultă că în data de 09.10.2010 inculpatul a tăiat de pe picior, chiar locul numit „Valea Gemenii” din . verde, nemarcați și fără acordul organelor silvice, 3 arbori de esență rășinoasă, în volum de 8, 075 m3 și în valoare de 1779,23 lei.
Raportat la starea de fapt, instanța de fond a făcut o justă încadrare juridică a faptelor potrivit art. 108 alin. 1 lit. a din Legea 46/2008.
În mod greșit, prima instanță a aplicat dispozițiile art. 181 Cod penal, deși art. 120 din Legea 46/2008 prevăd că și faptele prevăzute în art. 113 prezintă pericolul social al unei infracțiuni, indiferent de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și de conduita făptuitorului.
Dispozițiile art. 120 din Legea 46/2008 exclud aplicarea dispozițiilor art. 181 Cod penal.
Instanța de recurs, ținând seama de dispozițiile art. 3201 C.pr.pen., de împrejurarea că fapta a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, va aplica inculpatului o amendă în suma de 350 lei pentru infracțiunea săvârșită și va face aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal, care este obligatorie în cazul săvârșirii unei infracțiuni în perioada termenului de încercare.
Având în vedre considerentele de mai, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. d C.pr.pen., instanța va admite recursul Parchetului, va casa sentința penală atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei și a temeiului juridic al obligării la cheltuieli judiciare către stat și procedând la rejudecare în aceste limite:
Va condamna pe inculpatul C. N. la:
- 350 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 108 al. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală.
Va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63/1 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal va revoca beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/13.10.2009 a Judecătoriei C., pe care o adaugă pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute 1 an și 6 luni închisoare și 350 lei amendă penală.
Va schimba temeiul juridic al acordării cheltuielilor judiciare la fond din art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d Cod procedură penală în art. 191 Cod procedură penală.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. C. împotriva sentinței penale nr. 238/09.11.2011 pronunțată de J. C. în dosarul penal nr._ .
Casează sentința penală atacată numai sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei și a temeiului juridic al obligării la cheltuieli judiciare către stat și procedând la rejudecare în aceste limite:
Condamnă pe inculpatul C. N. la:
- 350 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 108 al. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală.
Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 63/1 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal revocă beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 145/13.10.2009 a Judecătoriei C., pe care o adaugă pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute 1 an și 6 luni închisoare și 350 lei amendă penală.
Schimbă temeiul juridic al acordării cheltuielilor judiciare la fond din art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d Cod procedură penală în art. 191 Cod procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 09.02.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. C. A. L. M. E. C.
Grefier,
I. P.
Red. LC
Dact. IP/2 ex./15.02.2012
Jud. fond D. E.
| ← Lipsirea de libertate în mod ilegal. Art. 189 C.p.. Decizia nr.... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 117/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
