Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 30/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 30/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 06-03-2012 în dosarul nr. 30/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 30/A/2012

Ședința publică de la 06 Martie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE O. M. P.

Judecător C. M.

Grefier S. L.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

Procuror: M. C.

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă T. S. împotriva sentinței penale nr.179/2008 pronunțată de T. S. în dosar nr._ .

Se constată că în cauză prin încheierea de ședință din 21 februarie 2012 a fost amânată pronunțarea asupra apelului formulat de parchet pentru termenul de judecată din 28 februarie 2012.

P. încheierea de ședință din 28 februarie 2012, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru acest termen.

Ambele încheieri, atât cea din 21 februarie 2012 cât și cea din 28 februarie 2012 fac parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 179/2008 pronunțată de T. S. în dosar nr._ s-a dispus respingerea cererii inculpatului S. B. O. I. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 și 4 C.pen.

S-a respins cererea aceluiași inculpat de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., a achitat pe inculpatul S. B. O. I., fiul lui A. și S., născut la data de 23.05.1960 în loc. Cuzaplac, jud. S., divorțat, studii medii, stagiul militar satisfăcut, administrator împuternicit la .. C., domiciliat în C. N., .. 12, jud. C., fără forme legale în C. N., .-35, jud. C., posesor al C.I. . nr._, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen.

În baza art. 14, 15, 16 și art. 346 C.pr.pen. coroborat cu art. 998, 999 C.civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă .. și obligă inculpatul să plătească acesteia suma de 200.118,8192 lei RON, cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 192 pct. 1 lit. c C.pr.pen. a obligat inculpatul să plătească suma de 2000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și la instanța de judecată.

În baza art. 193 alin. 5 C.pr.pen., a obligat pe partea vătămată .. să plătească inculpatului suma de 864 lei RON cheltuieli judiciare, reprezentând cheltuieli de transport.

În considerente s-a reținut că:

În luna februarie 2002, numita S. B. S. în baza unei procuri de administrare autentificată la notar l-a împuternicit pe soțul său S. B. O. I., să administreze firma .. C., având ca obiect de activitate principal comercializarea către populație de produse petroliere, prin stația de benzină deschisă în localitatea M., jud. C..

În lunile februarie-martie 2003, reprezentantul părții civile .. S., M. D., îl cunoaște pe inculpat prin intermediul patronului S.C. A. Oil S.R.L.. Cu această ocazie între cei doi s-a discutat posibilitatea unei colaborări..

S-a arătat că, în aceste condiții, în prima jumătate a lunii martie 2003, inculpatul s-a prezentat la sediul .. solicitând achiziționarea de produse petroliere, stabilind de comun acord și modalitatea de livrare și de plată a produselor achiziționate, stabilind ca plata să se facă cu ordin de plată sau filă CEC la 15 zile de la data facturării, urmând ca între cele două societăți să se încheie și un contract de vânzare-cumpărare. La data de 11.04.2003, între cele două societăți s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, iar la art.4 pct.2 „ preț și modalități de plată ”, deși inițial a fost stipulată și fila de cec, inculpatul a șters cuvântul cec, deși înainte de a se încheia contractul acesta a emis două cecuri pentru plata produselor petroliere achiziționate până la acea dată ( din 14-15.03. 2003 și 03.04.2003).

În baza acestei discuții .. a livrat în datele de 14-15.03.2003, către .. produse petroliere în valoare totală de 200.122,92 lei RON ( 2._ lei ROL). Pentru plata acestor produse inculpatul S. B. O. I. a emis fila de cec ._, semnată, completată parțial și ștampilată, scadentă în data de 07.04.2003, cec aparținând unui cotor de cecuri de la Banca Comercială Carpatica, cec pe care l-a înmânat unuia dintre șoferii firmei ...

S-a mai reținut în rechizitoriu că înainte de a se apropia data scadenței, inculpatul S. B. O. I. a contactat-o pe partea vătămată solicitând amânarea datei de introducere a cecului, motivând că nu are suficient disponibil bănesc în cont, asigurându-l că va achita contravaloarea mărfii cu ordin de plată până la data de 23.04.2003, în caz contrar de la acea dată putând fi introdusă la plată fila cec întrucât până la data de 23.04.2003 nu s-a efectuat plata, M. D. în calitate de reprezentant al .. a introdus fila de cec ._ în bancă, cec care a fost refuzat la plată parțial, fiind refuzată suma de 200.118,8192 lei RO.

Înainte de a fi refuzat cecul susmenționat, .. a mai livrat în data de 03.04.2003 produse petroliere în valoare totală de 145.782,00 lei RON. Pentru plata mărfii, inculpatul a emis, semnat și ștampilat fila CEC ._, cec aparținând unui carnet de cecuri de la BCR – Sucursala C., cec scadent la data de 13.05.2003 și pe care l-a înmânat tot unor dintre șoferii aparținând ...

La data de 13.05.2003, inculpatul l-a contactat pe M. D. solicitându-i suma de 90.000 lei RON, aceasta fiindu-i necesară să acopere cecul susmenționat, întrucât nu are suficient disponibil în cont și riscă să intre în interdicție bancară, spunându-i că îi va restitui această sumă din altă bancă. În aceste condiții și pentru a-l ajuta, M. D. i-a trimis suma necesară pentru acoperirea cecului, sumă care a fost restituită de inculpat în aceiași zi din Banca Comercială Robank, actuala OTP BANK România S.A., din creditul contractat la această bancă. În aceste condiții a fost achitat și acoperit cecul în sumă de 145.787,00 lei RON.

S-a mai reținut în considerente că la data de 05.06.2003, M. D. s-a deplasat la C. și s-a întâlnit cu inculpatul, solicitându-i plata produselor petroliere achiziționate de .. în luna martie 2003. Cu această ocazie inculpatul l-a asigurat că îi va achita contravaloarea produselor petroliere, iar pentru a-l induce și menține în eroare, inculpatul a emis fila de cec ._, cec aparținând unui carnet de cecuri de la Banca Comercială Robank, actuala OTP Bank, cec semnat și ștampilat de acesta. Cu ocazia emiterii acestui cec, inculpatul a solicitat și insistat să se treacă întreaga valoare a produselor petroliere achiziționate în lunile martie și aprilie 2003. Fiind introdusă în bancă fila de cec ._ aparținând RoBank actuala OTP Bank, a fost refuzată la plată pe motiv de lipsă totală disponibil, client aflat în interdicție bancară, cec anulat.

.. a fost declarată interdicție bancară în data de 28.05.2003 de către OTP Bank fosta Robank cu un cec emis către S.C. A. OIL S.R.L. S., iar conform somației băncii nr. 708/28.05.2003, administratorul .. C. a luat la cunoștință sub semnătură de faptul că a intrat în interdicție bancară, că nu mai poate emite cecuri, și totuși a emis fila de cec la data de 05.06.2003.

Din verificări a rezultat faptul că au fost emise de inculpat trei file de cec și anume cec ._ în valoare de 200.122,92 lei RON purtând antetul Banca Comercială Carpatica emis la data de 15.03.2003 antedatat 07.04.2003, cec la care plângerea face referire, cec ._ în valoare de 145.782,00 lei RON purtând antetul BCR, cec care a fost decontat și a treia filă de ce ._ purtând antetul Banca Comercială Robank actuala OTP Bank, cec emis la data de 05.06.2003, care a fost refuzat la plată, dar la care plângerea nu face referire întrucât suma înscrisă nu reprezintă debitul real.

De asemenea, a mai rezultat faptul că în perioada 14.03.2003 – 23.04.2003 și după această dată .. nu avea suficient disponibil în cont pentru a se deconta integral valoarea cecului, sumele existente fiind mult mai mici. La data de 23.04.2003 banca a declarat la fișierul național de cecuri .. ca fiind în interdicție bancară, conform cererii nr. 1140 și a refuzului bancar 23/23.04.2003, fără însă să se întocmească somație, întrucât reprezentanții băncii au refuzat cecul din lipsă disponibil și cec prezentat după expirarea termenului. Fila de ce ._ a fost introdusă la plată după expirarea termenului întrucât inculpatul a garantat că va achita debitul în sumă de 200.122,92 lei RON cu ordin de plată sau bilet la ordin, menținând starea de eroare față de administratorul .. S..

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit faptul că .. C. nu avea suficient disponibil bănesc în cont în perioada 14.03.2003 – 31.10.2003, în conturile de la Banca Comercială Carpatica S.A. – Sucursala C., OTP Bank fosta RoBank sau BCR – Sucursala C..

Din verificări a mai rezultat faptul că .. C. nu a mai condus evidența contabilă din luna iunie 2003, iar conform balanței de verificare la data de 31.12.2002, soldul contului 5121 – Banca este creditor, adică în roșu. Din raportul pus la dispoziție de lichidatorul .. C. s-a reținut faptul că societatea are mari datorii la furnizori, credite bancare nerambursate, datorii față de bugetul statului, iar sumele pe care le are de încasat nu acoperă cuantumul datoriilor.

S-a arătat că pe parcursul cercetărilor, inculpatul nu a prezentat documente, acte prin care să demonstreze că avea de încasat anumite sume de bani de la clienți, sau soluția dată în plângerile depuse de acesta și a refuzat să mai dea declarație.

De asemenea, s-a reținut că valoarea prejudiciului se ridică la suma de 200.118,8192 lei RON, sumă cu care .. se constituie parte civilă în procesul penal.

Luându-se în considerare faptul că inculpatul avea drept de semnătură în banca Comercială Carpatica, respectiv dreptul să semneze cecul cu care a produs prejudiciul, s-a apreciat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin.1 C.penal.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține în fapt următoarele:

Inculpatul S. B. O. I. a fost împuternicit de soția sa S. B. S., în luna februarie 2002, să administreze firma .. C., având ca obiect de activitate principal comercializarea către populație, de produse petroliere prin stația de benzină deschisă în localitatea M. din jud. C. ( v. fila 81, dosar urmărire penală).

În lunile februarie –martie 2003, reprezentantul părții civile .. S., M. D., l-a cunoscut pe inculpat, cu această ocazie cei doi discutând despre posibilitatea unei colaborări.

P. urmare, în prima jumătate a lunii martie 2003, inculpatul s-a prezentat la sediul .. solicitând achiziționarea de produse petroliere, stabilind de comun acord și modalitatea de livrare și de plată a produselor achiziționate, stabilind ca plata să se facă cu ordin de plată sau filă CEC la 15 zile de la data facturării, urmând ca între cele două societăți să se încheie și un contract de vânzare-cumpărare.

După cum a arătat martorul M. D., reprezentantul părții civile, în declarația dată în dosar urmărire penală ( filele 186-187) condițiile de livrare și plată a mărfii, negociate anterior, s-au concretizat prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între cele două societăți, contract care a fost încheiat la data de 11.04.2003.

S-a susținut de către martorul M. D., astfel cum se reține și în rechizitoriu, că la art.4 pct.2 „preț și modalități de plată”, din susnumitul contract, deși inițial a fost stipulată și fila de cec, inculpatul a șters cuvântul cec, deși înainte de a se încheia contractul acesta a emis două cecuri pentru plata produselor petroliere achiziționate până la acea dată ( din 14-15.03. 2003 și 03.04.2003).

Această afirmație, însușită și prin rechizitoriu, nu a corespuns întru totul adevărului, întrucât din contractul vânzare-cumpărare depus la dosar (în copie, la dosar urmărire penală – filele 48-50 și într-un exemplar original depus de reprezentantul părții civile – filele 198-200, vol. I, dosar_ al Tribunalului S.) rezultă că art.4 pct.2 din contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere nr. 190/11.04.2003, a fost modificat bilateral de către ambele părți contractante, iar nu unilateral de către inculpat, întrucât în josul modificării apar cele două ștampile ale societății parte civilă și societății parte responsabilă civilmente, alături de semnăturile reprezentantului părții civile și a inculpatului, aspect recunoscut în final de martorul M. D. în cea de a doua declarație dată în instanță (filele 230-231, vol. II).

În urma modificării în această modalitate a contractului de vânzare-cumpărare, s-ar fi putut deduce că modalitatea de plată a rămas fila CEC, după cum susține martorul M. D. în cea de a doua declarație din instanță.

Însă, în partea nemodificată a aceluiași articol al contractului (art.4 pct.2), s-a arătat în continuare: „… cumpărătorul emițând CEC pe care îl va completa personal pentru fiecare factură în parte” ( fila 199, vol. I).

În baza acestor negocieri, cum s-a și reținut de altfel, .. a livrat în datele de 14 – 15.03.2003 către .., produse petroliere în valoarea totală de 200.122,92 lei RON (2.001.229.20 lei ROL). Pentru plata acestor produse, inculpatul S. B. O. I. a emis fila de CEC . 3380 nr._, semnată, completată parțial și ștampilată, scadentă în data de 07.04.2003, CEC aparținând unui cotor de cecuri de la Banca Comercială Carpatica, cec pe care l-a înmânat unuia dintre șoferii firmei P. (depusă în original la fila 52, dosar urmărire penală).

După cum a recunoscut inculpatul, și astfel cum s-a stabilit și prin raportul de constatare tehnico-științific nr._/08.06.2006, scrisul de mână cu majuscule de la rubricile „stipulat” și „emis la” de pe fila CEC cu . 338 nr._ a fost executată de inculpatul S. B. O. I., iar semnătura de la rubrica „semnătura trăgătorului” de pe fila CEC cu . nr._ probabil a fost executat de inculpat.

În declarația dată în instanță (filele 204-207), inculpatul a recunoscut acest aspect, arătând că a semnat și ștampilat această filă CEC ca și garanție, întrucât așa a fost înțelegerea cu reprezentantul părții civile. Același lucru l-a susținut și martorul M. D. în declarația dată în faza de urmărire penală (filele 186-187), când arată că pentru plata mărfii, numitul S. B. O. I. a emis, semnat, ștampilat, completat parțial fila cec . 338_ antedatată, scadentă în 07.04.2003, urmând ca plata să se facă cu ordin de plată, iar în cazul în care la termenul stabilit nu s-a efectuat plata, să introducă fila cec la plată.

Tot martorul M. D. a declarat în instanță (filele 151-152, volum I), că inculpatul s-a obligat să emită ordin de plată, iar în caz contrar, să-i emită filă cec.

P. urmare, s-a dedus de către instanță că până la momentul încheierii contractului, părțile au stabilit ca modalitate de plată biletul la ordin, iar prin faptul că fila CEC în discuție nu a fost completată în întregime de către inculpat, cum de altfel se stipulează și în contractul ulterior de vânzare – cumpărare (art. 4 pct. 2: „…cumpărătorul emițând CEC, pe care îl va completa personal (sn.ns) pentru fiecare factură în parte), această filă CEC a fost transmisă reprezentantului părții civile cu titlu de garanție.

Înainte de a se apropia data scadenței, inculpatul S. B. O. I. a contactat partea vătămată, solicitând amânarea datei de introducere a cecului, motivând că nu are suficient disponibil bănesc în cont, asigurându-l că va achita contravaloarea mărfii cu ordin de plată până la data de 23.04.2003, în caz contrar, de la acea dată, poate fi introdusă la plată fila cec. Întrucât până la data de 23.04.2003 nu s-a efectuat plata, M. D. în calitate de reprezentant al .., a introdus fila de cec seria BB_ în bancă, cec care a fost refuzat la plată parțial, fiind refuzată suma de 200.118,8192 lei RON.

După ce a fost primit refuzul de la bancă, numitul M. D. l-a contactat pe inculpat pentru a-i cere explicații, acesta dându-i asigurări că va achita datoria cu ordin de plată.

Înainte de a fi refuzat cecul mai sus menționat, .. a mai livrat în data de 03.04.2003 produse petroliere în valoare totală de 145.782,00 lei RON. Pentru plata mărfii, inculpatul a emis, semnat și ștampilat fila cec ._, cec aparținând unui carnet de cecuri de la B.C.R. – Sucursala C., cec scadent la data de 13.05.2003 și pe care l-a înmânat tot unuia dintre șoferii aparținând ..

La data de 13.05.2003, inculpatul l-a contactat pe numitul M. D., solicitându-i suma de 90.000 lei RON, aceasta fiindu-i necesară să acopere cecul sus menționat, întrucât nu are suficient disponibil în cont și riscă să intre în interdicție bancară, spunându-i că îi va restitui această sumă din altă bancă. Acest fapt este recunoscut implicit de către inculpat, care arată în declarația de la urmărire penală că .. datorează lui .. aproximativ două miliarde lei (fila 198, dosar urmărire penală), chiar dacă ulterior în cursul procesului s-a afirmat de inculpat că această sumă de bani nu reprezintă un împrumut. În acest sens, instanța consideră că potrivit art. 64 C.pr.pen., declarațiile învinuitului și inculpatului făcute în tot cursul procesului penal constituie mijloace de probă. Neexistând o ordine de preferință, referitoare la forța probantă a probelor, conform art. 63 alin. 2 C.prn., între declarațiile date de inculpat la urmărire penală și cele făcute în cursul cercetării judecătorești, instanța de judecată este îndrituită în cazul de față – al constatării unor contradicții, să aprecieze fiecare declarație în contextul tuturor probelor administrate.

M. D. i-a trimis inculpatului această sumă de bani necesară pentru acoperirea cecului, sumă care a fost restituită de inculpat în aceeași zi din Banca Comercială Robank, actuala OTP Bank Romania S.C., din creditul contractat la această bancă, după cum recunoaște și reprezentantul părții civile, iar în aceste condiții a fost achitat și acoperit cecul în sumă de 145.782,00 lei RON.

La data de 05.06.2003, numitul M. D. s-a deplasat la C. și s-a reîntâlnit cu inculpatul, solicitându-i plata produselor petroliere achiziționate de .. în luna martie 2003. Cu această ocazie, inculpatul l-a asigurat că îi va achita contravaloarea produselor petroliere, emițând în acest sens fila de cec ._, cec aparținând unui carnet de cecuri de la Banca Comercială Robank, actuala OTP Bank, cec semnat și ștampilat de acesta. Cu ocazia emiterii acestui cec, inculpatul a insistat să se treacă întreaga valoare a produselor petroliere achiziționate în lunile martie și aprilie 2003, deși M. D. i-a explicat că din această sumă s-a achitat o parte. Fiind introdusă în bancă fila de cec ._ aparținând Robank, actuala OTP Bank, a fost refuzată la plată pe motiv de lipsă totală disponibil, client aflat în interdicție bancară, cec anulat.

.. a fost declarată în interdicție bancară în data de 28.05.2003 de către OTP Bank, fosta Robank, cu un cec emis de către S.C. A. Oil S.R.L. S.. Conform somației băncii OTP Bank, fosta Robank, nr. 708/28.05.2003, administratorul .. C. a luat cunoștință sub semnătură de faptul că a intrat în interdicție bancară, că nu mai poate emite cecuri, și totuși, inculpatul a emis fila de cec la data de 05.06.2003.

După cum s-a mai reținut în rechizitoriu, inculpatul a luat cunoștință de faptul că a intrat în interdicție bancară de a mai emite cecuri și în urma comunicării făcute de reprezentanți ai Băncii Carpatica S.A. – Sucursala C..

Însă, s-a constatat din nou o neconcordanță în dosarul de urmărire penală. Astfel, adresa nr. 1277 din 05.06.2003 (fila 79 dosar urmărire penală) emisă de Banca Comercială Carpatica – Sucursala C. N., către d-na administrator S. S. B. (sn.ns), se pare că a fost semnată spre luare la cunoștință de către aceasta, iar nu de către inculpat, semnătura coincizând, spre exemplu, cu semnătura acesteia din declarația dată de ea în dosarul de urmărire penală (fila 192), iar nu cu semnătura inculpatului.

De asemenea, somația nr. 798/11.06.2003 emisă de către Robank C. către .., a fost semnată tot de către soția inculpatului, iar nu de către inculpat (fila 111 dosar urmărire penală). Și somația nr. 708/28.05.2003 a fost luată la cunoștință tot de către S. B. S., fiind semnată de aceasta (fila 105 dosar urmărire penală). Pentru comparație sunt de văzut Fișa specimenelor de semnătură (fila 162 dosar urmărire penală) și procesul verbal din 24.05.2006 cu specimene de semnătură ale inculpatului (fila 173, dosar urmărire penală). prin urmare, nu se poate concluziona că inculpatul a luat la cunoștință că a intrat în interdicție bancară.

P. urmare, deși inculpatul a emis trei file cec, plângerea și prezentul rechizitoriu fac referire doar la fila CEC ._ în valoare de 200.122,92 lei RON, purtând antetul Banca Comercială Carpatica emis la data de 15.03.2003, antedatat 07.04.2003.

Potrivit art. 215 alin. 4 C.pen., constituie infracțiunea de înșelăciune „emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1 (respectiv în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust), dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului”.

Așadar, pentru a constitui infracțiunea de înșelăciune, în forma prevăzută mai sus, este necesar ca autorul acesteia să emită un cec, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia necesară, în scopul obținerii unui folos material injust.

În cauza de față, inculpatul a emis fila cec ._, cu titlu de garanție, completând-o parțial, înmânând-o unuia din șoferii .. Însuși martorul M. D., în declarația olografă dată la filele 182-183 dosar urmărire penală, arată că pentru achitarea carburanților din 14.03.2003 și 15.03.2003, administratorul S. O. a înmânat șoferilor .. o filă CEC în alb, semnată și ștampilată, drept garanție, conform unei înțelegeri prealabile (N.B.!).

Potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934, cecul trebuie să cuprindă:

Denumirea de cec trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlului.
Ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani.
Numele celui care trebuie să plătească (tras).
Arătarea locului unde plata trebuie făcută.
Arătarea datei și a locului emiterii.
Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul),

iar potrivit art. 2 din același act normativ „Titlul căruia îi lipsește una din condițiile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat.

În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment.

Cecul care nu arată unde a fost emis se socotește semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului”.

În fine, potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934 „Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulațiune contrară se socotește nescrisă.

Cecul prezentat la plată înaintea zilei arătate ca dată a emiterii este plătibil în ziua prezentării”.

În speță, CEC-ului îi lipseau elementele prevăzute la punctele 2, 4 și 5, ori potrivit art. 2 din aceeași lege „titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec…”.

A fost evident astfel că părțile nu au avut nici un moment intenția de a se achita debitul cu fila cec în discuție, întrucât aceasta a fost inițial predată cu titlu de garanție (deși Legea cecului prevede expres că cecul nu poate fi decât instrument de plată), iar apoi a fost completată cu o dată ulterioară tot pentru a garanta achitarea debitului, cum de altfel se practică în derularea relațiilor comerciale.

P. urmare, în cauză nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 4 C.pen., fila cec în modul în care a fost completată nefiind valabilă încă de la momentul emiterii ei, ceea ce dovedește lipsa intenției inculpatului de a produce o pagubă părții vătămate, întrucât acesta nu a urmărit nici un moment acest lucru și nici obținerea unui folos material injust, în realitate existând o înțelegere între acesta și reprezentanții societății parte vătămate de a amâna achitarea debitului până la vânzarea mărfii, timp în care inculpatul avea convingerea că va obține banii necesari pentru a despăgubi partea vătămată.

Acest aspect a rezultat și din faptul că cecul ._ în valoare de 145.782,00 lei RON, purtând antetul B.C.R. a fost decontat, fapt ce denotă sub aspectul laturii psihologice, existența încrederii reciproce care mai exista între părți, chiar și în acele condiții.

Plățile produselor furnizate, după cum s-a arătat, trebuiau să se facă cu ordin de plată și aveau o scadență de aproximativ 20 de zile, rațiunea acestei scadențe fiind aceea că inculpatul nu avea suficient disponibil în cont pentru a plăti marfa recepționată, fiind astfel necesar un interval de timp pentru a vinde și a încasa banii necesari plății sau pentru a încasa bani de la alți debitori ai săi, după cum s practică în derularea relațiilor comerciale de acest gen.

De asemenea, martorul M. D. a arătat la fila 187 dosar urmărire penală, că înainte de 07.04.2003, inculpatul S. i-a spus să nu introducă cecul în bancă, deoarece nu are suficienți bani în contul bancar, urmând a-i plăti cu ordin de plată. P. urmare, este dovedit faptul că din acest moment, reprezentantul părții civile știa că inculpatul nu are disponibil în cont. Acesta este și motivul pentru care instanța va respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen. în infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 59/1934.

În acest sens, s-au avut în vedere în primul rând, prevederile Deciziei nr. IX/24.10.2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se statuează că dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ceea ce în cauză nu s-a dovedit însă.

Corespunde adevărului, cum s-a reținut și în rechizitoriu, faptul că din extrasele de cont rezultă că în perioada 14.03.2003 – 23.04.2003 și ulterior, .. nu avea suficient disponibil în cont pentru a se deconta integral valoarea cecului, sumele existente fiind mult mai mici. La data de 23.04.2003, banca a declarat la fișierul național de cecuri .. ca fiind în interdicție bancară, conform cererii nr. 1140 și a refuzului bancar 23/23.04.2003, fără însă să se întocmească somație, întrucât reprezentanții băncii au refuzat cecul din lipsă disponibil și cec prezentat după expirarea termenului.

De asemenea, din adresa nr. 203/10.06.2008 a Cabinetului individual de insolvență M. L. G. (fila 170 dosar), a reieșit că principala cauză a intrării în incapacitate de plată a fost neîncasarea clienților.

În același sens, martorul M. G. – G., audiat fiind în instanță, a arătat că inculpatul plătea marfa en-gros cu care se aproviziona la un termen stabilit de comun acord, iar din auzite, știe că inculpatul avea de încasat sume restante, dar și de achitat mai departe marfa furnizată către acesta.

Faptul că societatea .. se afla în interdicție bancară nu are relevanță în cauză, atâta timp cât legea nu prevede ca infracțiune emiterea unei file cec de către o persoană care se află în asemenea interdicție, ci doar de o persoană care știe că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, ori legea penală este de strictă interpretare și nu poate fi extinsă asupra unor situații neprevăzute expres.

Din probele administrate în cauză a rezultat, așa cum s-a arătat mai sus, că există un dubiu cu privire la cunoașterea de către inculpat a faptului că se afla în interdicție bancară la data completării filei cec.

Față de acestea, instanța a considerat că faptei inculpatului îi lipsește atât elementul volitiv, intențional, pentru a constitui infracțiune, cât și latura obiectivă, respectiv emiterea unui cec, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia necesară.

Față de considerentele de mai sus, instanța a considerat că nu a existat nici un moment o inducere în eroare a părții vătămate, atâta timp cât, reprezentantul acesteia a știut și a fost de acord cu emiterea filei cec în modalitatea arătată, fiind unanim admis în practica și doctrina judiciară că atâta timp cât beneficiarul cecului a acceptat să se abată de la prevederile legii, nu mai poate fi apărat de textul prevăzut de art. 215 alin. 4 C.pen.

Cât privește cererea inculpatului S. B. O. I. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 C.pen., în infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 și 4 C.pen., aceasta urmează a fi respinsă, întrucât prejudiciul este dovedit și a fost recunoscut de acesta (vezi declarația dată în faza de urmărire penală), iar martorii care efectuau transporturile au confirmat faptul că marfa a fost livrată și recepționată de către inculpat.

Împotriva sentinței a declarat apel P. de pe lângă T. S., prin motivele de apel fiind criticată hotărârea pentru achitarea inculpatului S. B. O. I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 Cod penal, întrucât fila cec nu a fost emisă cu titlu de garanție, ci cu titlu de mijloc de plată, fila cec fiind completată parțial și ștampilată imediat după virarea de către partea civilă a carburanților achiziționați. Cu ocazia dezbaterilor, în fața instanței de apel, procurorul a declarat că modifică apelul în sensul că solicită schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în infracțiunea prev. de art. 84 pct. 2 și 3 din Legea nr. 54/1934 și încetarea procesului penal, răspunderea penală fiind prescrisă.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate și sub toate aspectele, Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect starea de fapt după cum urmează:

În lunile februarie –martie 2003, reprezentantul părții civile .. S., M. D., l-a cunoscut pe inculpat, cu această ocazie cei doi discutând despre posibilitatea unei colaborări.

Însă, în partea nemodificată a aceluiași articol al contractului (art.4 pct.2), se arată în continuare: „… cumpărătorul emițând CEC pe care îl va completa personal pentru fiecare factură în parte” ( fila 199, vol. I).

În declarația dată în instanță (filele 204-207), inculpatul a recunoscut acest aspect, arătând că a semnat și ștampilat această filă CEC ca și garanție, întrucât așa a fost înțelegerea cu reprezentantul părții civile. Același lucru îl susține și martorul M. D. în declarația dată în faza de urmărire penală (filele 186-187), când arată că pentru plata mărfii, numitul S. B. O. I. a emis, semnat, ștampilat, completat parțial fila cec . 338_ antedatată, scadentă în 07.04.2003, urmând ca plata să se facă cu ordin de plată, iar în cazul în care la termenul stabilit nu s-a efectuat plata, să introducă fila cec la plată.

Tot martorul M. D. a declarat în instanță (filele 151-152, volum I), că inculpatul s-a obligat să emită ordin de plată, iar în caz contrar, să-i emită filă cec.

După ce a fost primit refuzul de la bancă, numitul M. D. l-a contactat pe inculpat pentru a-i cere explicații, acesta dându-i asigurări că va achita datoria cu ordin de plată.

Raportat la această stare de fapt, în mod corect prima instanță a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 4 și 5 Cod penal, lipsind intenția inculpatului de a produce o pagubă părții vătămate și un folos material injust.

Suplimentar la cele reținute de prima instanță sub acest aspect, Curtea reține că lipsa intenției infracționale a inculpatului rezultă și din concluziile raportului de expertiză întocmit în apel de expert A. M. V.. Pe baza acestui raport s-a constat că în perioada februarie-iunie 2003, în urma raporturilor comerciale în derulare, inculpatul avea de încasat o sumă mai mare decât cea destinată achitării obligaților asumate în aceeași perioadă de referință.

Cu toate acestea, inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, în sensul că a emis la 15.03.2003 fără a avea disponibil la tras la acea dată.

Împrejurarea că la emitere nu au fost completate toate elementele cec-ului, nu are consecințe cu privire la existența infracțiunii prev. de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, atât timp cât în prezent, este recunoscută valabilitatea cecului în alb, conform Normelor-cadru nr. 7/1994 emise de Banca Națională a României.

Raportat la data comiterii acestei infracțiuni – 15.03.2003 (data emiterii cec-ului) și la dispozițiile art. 122 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 124 Cod penal instanța constată că a intervenit prescripția răspunderii penale a inculpatului pentru această infracțiune, sens în care se va dispune încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g C. pr. pen.

În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de partea civilă .., se reține că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune de pericol care nu cauzează un prejudiciu prin ea însăși. În această situație prejudiciul cauzat creditorului parte vătămată este determinat de neexecutarea obligației asumate de debitorul-inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu de emiterea ulterioară a cec-ului, cu încălcarea legii penale. Pentru acoperirea prejudiciului suferit creditorii au la dispoziție numai acțiunea civilă separată, izvorâtă din contract astfel cum a stabilit ÎCCJ prin decizia nr. 43/2008 pronunțată la soluționarea unui recurs în interesul legii.

Față de cele expuse mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. b C. pr. pen., Curtea va admite apelul declarat de P. de pe lângă T. S. împotriva sentinței penale nr.179/29.10.2008 pronunțată de T. S. în dosar nr._ și în consecință:

Va desființa integral sentința penală atacată și procedînd la o nouă judecată:

Va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,4 și 5 C.pen. în infracțiunea de emitere de file cec fără a avea disponibil prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g C.pr.pen. va înceta procesul penal față de inculpatul S. B. O. I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 pct.2 din Legea nr.59/1934.

Va respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă ..

Cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de judecată în prima instanță vor rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

Suma de 7500 de lei, reprezentând onorariul cuvenit expertei A. M. V., va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

În numele legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. S. împotriva sentinței penale nr.179/29.10.2008 pronunțată de T. S. în dosar nr._ și în consecință:

Desființează integral sentința penală atacată și procedînd la o nouă judecată:

Schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,4 și 5 C.pen. în infracțiunea de emitere de file cec fără a avea disponibil prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934.

În baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g C.pr.pen. încetează procesul penal față de inculpatul S. B. O. I. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 84 pct.2 din Legea nr.59/1934.

Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă ..

Cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de judecată în prima instanță rămân în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Suma de 7500 de lei, reprezentând onorariul cuvenit expertei A. M. V., va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 de lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 06.03.2012.

Președinte Judecător

O. M. P. C. M.

Grefier

S. L.

Red. OMP/23.03.2012

Tehn. SL/2 ex

Jud. fond- E. T.

← Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 175/2012. Curtea...		Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 422/2012. Curtea... →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 30/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 30/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA