Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 499/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 499/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 03-04-2012 în dosarul nr. 499/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 499/2012

Ședința publică de la 03 Aprilie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător O. M. P.

Judecător C. M.

Grefier I.-M. M.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

I. N. – procuror

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. D. și părțile vătămateG. L. și G. G. împotriva sentinței penale nr. 1587/14.11.2011 pronunțată de J. D. în dosarul penal nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 martie 2012 prin care s-a dispun amânarea pronunțării la această dată.

Curtea de Apel

Asupra recursurilor penale de față:

Constată că prin sentința penală nr. 1587/14.11.2011 pronunțată de J. D., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. și ped. de art.178 alin.1 și 2 C.p. în infracțiunea prev. și ped. de art.178 alin.1 C.p.

În baza art.11 pct.2 lit.b C.p.p. comb. cu art.10 lit.d C.p.p. a fost achitat inculpatul V. R. A., fiul lui O. și E., născut la 19.03.1989 în D., jud.Hunedoara, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, student la Facultatea „A. Mater” Sibiu, operator calculatoare la . Păuliș, domiciliat în com. Șoimuș, ., jud. Hunedoara, fără antecedente penale, CNP_ pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 C.p.

S-a constatat că părțile vătămate G. L. și G. G., domiciliați în D., Al. Păcii nr.7, . nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a constatat că . SA București, cu sediul în București, .. 80-84 are calitate de asigurator.

Cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei au rămas în sarcina statului.

În motivarea acestei hotărâri instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2879/P/2008 al Parchetului de pe lângă J. D. și înregistrat la instanță sub nr._ /28.06.2010, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului V. R. A., fiul lui O. și E., născut la 19.03.1989 în D., jud. Hunedoara, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, student la Facultatea „A. Mater” Sibiu, operator calculatoare la . Păuliș, domiciliat în com. Șoimuș, ., jud. Hunedoara, fără antecedente penale, CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1, 2 C.p.

S-a reținut în sarcina inculpatului că, în ziua de 30.09.2008, se afla la volanul autovehiculului marca VW Golf 4 GTI cu nr. de înmatriculare B_, iar în timp ce se deplasa pe Calea Zarandului din D., pe direcția A. - S., la intersecția cu . produs un accident de circulație, soldat cu decesul victimei G. A.-G..

Din procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f.2-37), plângerea penală și declarațiile părților civile (f.129-132,133-134,155,157), declarațiile martorilor (f.135,136,137,138;56,63,64,70-dos.inst.), raport și completare la raportul de expertiză tehnică auto (f.73-93,118-122), fișă cazier judiciar (f.150), raport medico-legal de necropsie (f.46-47), proces verbal de recoltare a probelor biologice și buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.38,39,40), proces verbal de verificare tehnică auto (f.42), adresă RAR –Reprezentanța Hunedoara (f.43-44), declarațiile inculpatului (f.147-149,155;27-dos.inst.), precum și celelalte acte și lucrări ale dosarului instanța a reținut:

La data de 30.09.2008, în jurul orelor 21:10, inculpatul V. R. A. se deplasa singur cu autovehiculul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare B_ pe Calea Zarandului din D., pe direcția A. - S..

Întrucât pe sensul său de mers se deplasau și alte mașini, inculpatul avea comutată lumina farurilor pe faza de întâlnire.

În același timp, pe Calea Zarandului – în apropiere de intersecția cu . latura dinspre S., s-a angajat în traversarea străzii pietonul G. A. G., care era în stare avansată de ebrietate.

Inculpatul l-a observat cu întârziere pe pieton și nu a mai avut timpul fizic necesar pentru a întreprinde manevrele de evitare, intrând în plin în victimă, respectiv cu partea stângă frontală a autoturismului.

În urma coliziunii, pietonul a fost luat pe sus, a lovit parbrizul – la partea superioară, urmând faza de rostogolire-alunecare a victimei pe suprafața de cădere, rămânând apoi pe carosabil pe sensul de circulație S.-A..

Datorită vitezei mari cu care circula, autovehiculul condus de inculpat a trecut peste bordura scuarului, deplasându-se apoi în derapaj pe acesta până la oprire, așa cum era poziționat în schița de la locul accidentului.

În urma impactului, victima a decedat pe loc.

Din cercetări a reieșit că, în momentul în care autoturismul condus de inculpatul V. R. A. s-a apropiat de intersecția Calea Zarandului cu . partea stângă a direcției de mers, s-a angajat în traversarea DN 7 – perpendicular pe axul drumului și prin loc nemarcat, pietonul G. A. G., care era în stare avansată de ebrietate.

Raportul de necropsie a evidențiat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat zdrobirii capului în cadrul unui politraumatism cu multiple leziuni osteo-viscerale.

Totodată, din raport a reieșit că victima a avut o alcoolemie de 1,45 gr.%0, ceea ce a contribuit la diminuarea masivă a atenției la trafic și la neasigurarea corespunzătoare a acestuia în traversarea drumului.

Este adevărat că potrivit art. 72 (2) din OUG nr. 195/2002 republic. „Pietonii au prioritate de trecere față de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajați în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate și semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.”

Conducătorul auto V. R. A. nu a avut alcool în sânge.

Din raportul de expertiză tehnică auto a reieșit că segmentul de drum pe care s-a produs accidentul era acoperit cu asfalt, uscat, în aliniament, fără declivități, prevăzut cu marcaje longitudinale discontinue, sensurile de circulație fiind despărțite de un scuar. Iluminatul public în acea zonă nu funcționa, cu excepția unui corp de iluminat situat în fața porții de acces în curtea CCCF D., de pe sensul de mers S.-A..

Nici unul din martorii audiați nu a văzut locul de unde a apărut victima, care se angajase în traversarea drumului prin loc nepermis și nemarcat, deși în apropiere exista un asemenea marcaj și indicator.

Martorul S. D. a afirmat că în timp ce se deplasa pe DN 7, venind dinspre Hipermarketul REAL la intersecția Căii Zarandului cu . văzut un nor de praf și la scurt timp a încetinit, trecând de pe banda II în banda I. La scurt timp, a observat cum ceva cade în apropierea mașinii sale. Imediat a oprit și a zărit victima pe carosabil, dar nu a putut da informații despre modul cum s-a produs evenimentul rutier, deoarece vizibilitatea i-a fost obturată de norul de praf apărut.

De menționat că drumul, pe o anumită porțiune, era în lucru. Martorul a fost cel care a sunat la Serviciul 112 și a așteptat împreună cu inculpatul sosirea organelor de poliție și a ambulanței.

Martorii de la fața locului au menționat că inculpatul era în stare de șoc și nu se putea discuta cu el, vizibil afectat de cele întâmplate.

Cu ocazia audierilor, inculpatul a afirmat că acea zi s-a deplasat cu autoturismul de la Șoimuș la D., pe DN 7, circulând pe banda I. Ajungând la intersecția Calea Zarandului cu . a observat că de pe . o dubiță, care intenționa să vireze stânga. Aceasta a și pătruns puțin în intersecție, motiv pentru care inculpatul a trebuit să vireze puțin stânga. După ce a trecut de acea dubiță care i-a tăiat calea, imediat după intersecție, undeva pe axul drumului, inculpatului i-a apărut brusc în fața mașinii pe care o conducea o persoană pe care nu a putut-o evita. Fapt confirmat și de martorul C. I. T. care a declarat că mașina care venea dinspre A. (cea a inculpatului) imediat după ce a trecut de intersecție, a frânat brusc și a luat volan stânga, urcându-se pe scuar, unde s-a oprit. Mașina respectivă a lovit un pieton, dar n-a observat de unde a venit acesta.

Raportul de expertiză tehnică auto a confirmat că după coliziune (a mașinii cu victima), sistemul de frânare al autoturismului a intrat efectiv în funcțiune și datorită faptului că șoferul a efectuat și un viraj brusc stânga, mașina a intrat într-un derapaj necontrolat, evidențiat de prezența pământului amestecat cu iarbă, decopertat de pe scuar și împrăștiat pe carosabilul sensului de circulație S.-A..

Prin urmare, impactul autoturismului cu victima s-a produs pe sensul de circulație A.-S., în zona intersecției Calea Zarandului cu . plan transversal în apropierea liniei discontinue care separa benzile de circulație, iar în plan longitudinal în zona care marchează începutul scuarului de separare a benzilor de circulație și după locul cu marcaj și indicator prevăzut pentru trecerea pietonilor la cca. 100 m.

Victima a fost observată de inculpat cu întârziere, tocmai pentru că a apărut intempestiv în fața mașinii, moment în care nu a mai putut întreprinde nici o manevră pentru evitarea impactului direct, chiar dacă a frânat brusc și a tras stânga.

Raportul de expertiză tehnică auto a conturat un raport indirect de cauzalitate între manevra efectuată de șoferul V. R. A. pentru evitarea impactului și producerea evenimentului rutier, soldat cu decesul victimei G. A. G.. Din calculele tehnice a reieșit că nici în situația în care conducătorul auto s-ar fi deplasat cu viteza maximă admisă în localitate, acesta n-ar fi putut evita impactul cu victima, neobservându-l la timp, deoarece spațiul frontal de vizibilitate conferit de lumina farurilor comutată pe faza de întâlnire era de cca. 30 m.

Pentru a reuși să evite pietonul, inculpatul ar fi trebuit să circule cu o viteză de 55 km/h.

Deci, viteza care permitea oprirea mașinii în interiorul spațiului de 30 m este inferioară celei inițiale de deplasare a autovehiculului condus de inculpat.

Dacă ar fi observat victima în conul de lumină al farurilor pe un spațiu de cca. 30 m, acesta putea evita acest eveniment rutier, știut fiind faptul că o condiție de bază a bunei desfășurări a traficului rutier este ca acesta să se desfășoare în limita spațiului frontal de vizibilitate. Condiția presupune circulația permanentă cu o viteză adaptată condițiilor de drum, astfel încât în caz de necesitate (apariția unui obstacol), autovehiculul să poată fi oprit în interiorul spațiului de vizibilitate disponibil, respectiv șoferul să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.

Cât privește victima G. A. G., acesta a traversat drumul în afara spațiului destinat traversării pietonale, motiv pentru care nu avea prioritate de trecere.

În aceste condiții, instanța a apreciat că victima era singura persoană care putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi asigurat corespunzător înainte și în cursul traversării părții carosabile. Ca atare, lipsa unei asigurări corespunzătoare din partea pietonului – ce avea o alcoolemie de 1,45 gr.%0 – se află în legătură directă de cauzalitate cu producerea accidentului.

Numai victima putea evita producerea acestui eveniment rutier în situația în care s-ar fi asigurat corespunzător în timpul traversării carosabilului printr-un loc nemarcat în acesta sens și s-ar fi angajat în traversarea drumului numai când în zonă nu circulau alte vehicule.

Sigur că important a fost de stabilit momentul declanșării stării de pericol iminent. Și acesta e reprezentat de momentul în care intersecția traiectoriilor de deplasare a victimei și a mașinii a devenit ireversibilă. Pericolul reprezentat de intersecția traiectoriilor de deplasare impunea luarea măsurilor de evitare (ocolire, frânare).

Din declarația inculpatului a reieșit că apariția pietonului G. A. G., în lumina farurilor, s-a produs de la o distanță foarte mică, intempestiv, ocazie cu care el a și acționat sistemul de frânare concomitent cu un viraj stânga. De aceea momentul observării victimei pe carosabil, în conul de lumină al farurilor, se suprapune cu momentul declanșării stării de pericol iminent, acesta reprezentând de fapt momentul de la care inculpatul trebuia și putea să ia măsuri de evitare.

Tocmai de aceea concluziile raportului de expertiză tehnică auto conduc la aprecierea că, dacă inculpatul ar fi observat prezența victimei în traversarea drumului de la o distanță de cca. 30 m, în conul de lumină al farurilor, și s-ar fi deplasat cu o viteză mai mică de 50 km/h doar atunci putea evita coliziunea cu pietonul.

Inculpat a declarat că-i pare rău de cele întâmplate, dar că nu se simte vinovat de producerea accidentului, atâta timp cât victima i-a apărut brusc în față și n-a mai avut posibilități pentru a evita impactul frontal, deși a depus toate stăruințele pentru a împiedica tragicul eveniment.

Aparținătorii victimei - G. L. și G. G. nu s-au constituit părți civile în cauză, solicitând doar tragerea la răspundere penală a inculpatului V. R. A..

La termenul de judecată din data de 14.11.2011 s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. în infracțiunea prev. și ped. de art. 178 alin. 1 C.p.

Uciderea din culpă implică producerea unui rezultat, constând în moartea unei persoane, precum și existența unei legături de cauzalitate între activitatea de ucidere și rezultatul produs.

În speță însă inculpatului nu i se poate reproșa că a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului periculos și a sperat în mod ușuratic că el nu se va produce. Inculpatul nu a fost nici în situația în care nu a prevăzut rezultatul, deși putea și trebuia să-l prevadă.

Singurul care ar fi putut să evite producerea evenimentului rutier era victima, care nu trebuia să se angajeze în traversarea carosabilului prin loc nepermis, atâta timp cât la o distanță de cca. 100 m exista un pasaj pietonal marcat și indicat corespunzător. Mai mult, el se afla și în stare avansată de ebrietate.

Instanța a apreciat că doar victima putea evita producerea acestui tragic eveniment dacă s-ar fi asigurat corespunzător în timpul traversării drumului printr-un loc nemarcat în acesta sens și ar fi traversat numai când în zonă nu circulau alte autovehicule.

Față de cele arătate, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 C.p. în infracțiunea prev. și ped. de art. 178 alin. 1 C.p. și pe fondul cauzei, a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul V. R. A. a fost trimis în judecată, drept pentru care în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. comb. cu art. 10 lit. d C.p.p. a dispus achitarea acestuia pentru ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2 C.p.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs P. de pe lângă J. D. și partea vătămată G. L..

Prin recursul declarat P. de de lângă J. D. a solicitat, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p., admiterea acestuia, casarea hotărârii penale atacate și rejudecând, condamnarea inculpatului V. R. A., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 C.p.

În motivarea recursului se arată că s-a dovedit că inculpatul a circulat pe drumul public, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă era de 50 km/h, cu viteza de 97 km/h. Din cauza neatenției și a vitezei mult superioare, a ucis pe victima G. A. G.. Dacă inculpatul a r fi circulat cu viteza legală, ar fi putut evita producerea accidentului. Se mai arată că victima, deși nu a traversat șoseaua pe trecerea de pietoni, a traversat-o pe la intersecția cu . disp. art. 72 al. 3 din OUG 192/2002.

În ce privește legătura de cauzalitate, se arată că inculpatul, prin simpla respectare a legii cu privire la viteza legală de deplasare pe acel sector de drum, ar fi putut evita accidentul.

În final, se apreciază că inculpatul a săvârșit fapta sub forma culpei simple, întrucât putea și trebuia să prevadă că circulând pe drumurile publice cu o viteză de 97 km/h, în localitate, pe timp de noapte și în lipsa iluminatului public, putea întâlni un obstacol pa care să nu-l poată evita.

Recurenta parte vătămată G. L. nu a motivat recursul declarat, însă nu s-a constituit parte civilă în cauză, astfel că se apreciază că aceasta a atacat hotărârea instanței de fond sub aspectul laturii penale.

Curtea de Apel examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că recursurile declarate de P. de ep lângă J. D. și partea vătămată G. L. sunt fondate și vor fi admise, din următoarele considerente:

Pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

La data de 30.09.2008, în jurul orelor 21:10, inculpatul V. R. A. se deplasa singur cu autovehiculul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare B_ pe Calea Zarandului din D., pe direcția A. - S. având comutată lumina farurilor pe faza de întâlnire.

În același timp, pe Calea Zarandului – în apropiere de intersecția cu . latura dinspre S., s-a angajat în traversarea străzii pietonul G. A. G., care era în stare avansată de ebrietate.

În urma impactului, victima a decedat pe loc.

Raportul de necropsie a evidențiat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat zdrobirii capului în cadrul unui politraumatism cu multiple leziuni osteo-viscerale.

Conducătorul auto V. R. A. nu a avut alcool în sânge.

Martorii de la fața locului au menționat că inculpatul era în stare de șoc și nu se putea discuta cu el, vizibil afectat de cele întâmplate.

Pentru a reuși să evite pietonul, inculpatul ar fi trebuit să circule cu o viteză de 55 km/h.

Deci, viteza care permitea oprirea mașinii în interiorul spațiului de 30 m este inferioară celei inițiale de deplasare a autovehiculului condus de inculpat.

Cât privește victima G. A. G., acesta a traversat drumul în afara spațiului destinat traversării pietonale, motiv pentru care nu avea prioritate de trecere.

Curtea de Apel apreciază că instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probelor administrate, cu consecința pronunțării unei soluții de achitare a inculpatului.

Esențial în stabilirea vinovăției inculpatului, în forma culpei, este de a se stabili comportarea inculpatului – în calitatea sa de conducător auto și a victimei, care a circulat ca pieton, dacă ambii au încălcat o prevedere legală referitoare la circulația publică și legătura de cauzalitate dintre această comportare și rezultatul produs.

În speță nu a existat un martor ocular care să fi perceput direct și nemijlocit modul în care s-a produs accidentul. Totuși, instanța de fond a audiat martorul C. I. T. ( fila 70 d.fond ), care a relatat că accidentul s-a produs chiar înainte de trecerea de pietoni, dar nu a putut relata cum anume s-a produs acesta.

În cauză, pentru a se putea stabili împrejurările producerii accidentului s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, având ca obiective stabilirea dinamicii producerii accidentului; stabilirea locului impactului; a se stabili în ce măsură au fost încălcate de către inculpat și victimă prevederile OUG 195/2002; dacă există și care este legătura de cauzalitate între aceste încălcări și producerea accidentului rutier; dacă accidentul putea fi evitat de vreuna dintre cele două părți implicate și de care anume și să se aprecieze gradul de culpă a fiecăruia.

Concluziile expertului au fost clare în sensul că viteza de circulație a autoturismului condus de inculpat – pe un sector de drum pe care viteza maximă admisă era de 50 km/h, era de 97km/h.

S-a arătat că inculpatul a încălcat prev. art. 35 al. 1 și 49 al. 1 din OUG 195/2002, coroborat cu art. 121 al. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Victima a încălcat prev. art. 35 al. 1 și 72 al. 2 din OUG 195/2002 precum și cele ale art. 167 al. 1 lit. d din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.

În esență, inculpatul trebuia să circule în asemenea manieră încât să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să circule în localitate cu viteza de 50 km/h iar victima trebuia să traverseze printr-un loc special amenajat și să se asigure corespunzător la traversare.

S-a arătat de către expert că inculpatul a observat cu întârziere victima, astfel încât nu a mai putut întreprinde nici o manevră pentru evitarea impactului, astfel că prin acest fapt și producerea impactului, există o legătură directă de cauzalitate; chiar dacă inculpatul s-ar fi deplasat cu viteza legală, neobservând la timp victima, nu ar fi putut evita accidentul, astfel că există un raport direct de cauzalitate. Întrucât spațiul frontal de vizibilitate pentru luminile de întâlnire este de cca. 30 m, în situația în care ar fi observat victima într-un spațiu de 30 m viteza care ar fi permis oprirea autoturismului în interiorul acestui spațiu ar fi fost de 55 km/h. Ori, s-a observat că această viteză era inferioară cele de 97 km/h cu cât s-a deplasat inculpatul.

În concluzie, inculpatul putea evita accidentul dacă ar fi observat pietonul și ar fi circulat cu viteza legală.

La fel, victima putea evita accidentul dacă s-ar fi asigurat corespunzător.

Între încălcările săvârșite între cei doi participanți la trafic și producerea accidentului, există o legătură directă de cauzalitate.

În cauză s-au efectuat completări la raportul de expertiză, un singur expert apreciind că spațiul frontal de vizibilitate, fiind de 25 m, inculpatul nu ar fi putut evita producerea accidentului.

Curtea, raportat la starea de fapt descrisă și la concluziile raportului de expertiză tehnică auto – așa cum a fost completat, apreciază că în speță, ambii participanți la trafic s-au făcut vinovați de producerea accidentului, așa cum s-a arătat în expertiză.

S-a stabilit cu certitudine că inculpatul a circulat în interiorul localității cu o viteză mult mai mare decât cea legal admisă ni nu a fost atent, astfel că această comportare a condus la producerea accidentului. La fel, victima a traversat . nepermis și fără a se asigura corespunzător, astfel că a contribuit și el la producerea accidentului.

În concluzie, culpa în producerea accidentului rutier a aparținut atât inculpatului cât și victimei, ambii încălcând dispozițiile enunțare ale OUG 195/2002 și ale Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002.

Vinovăția inculpatului constă în culpa simplă prev. de art. 19 al. 2 lit. b C.p., acesta neprevăzând rezultatul comportării sale deși trebuia să prevadă că circulând cu o viteză de 97 km/h în localitate și nefiind atent, putea să întâlnească un obstacol pe care să nu-l poată evita.

Constatând vinovăția inculpatului sub forma culpei simple Curtea îl va condamna pe inculpatul V. R. A. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 C.p., cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a C.p. și art. 76 lit. d C.p.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Curtea a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., de procentul de culpă al acestuia, precum și de faptul că anterior săvârșirii faptei inculpatul nu a mai săvârșit vreo faptă penală și a avut o comportare bună.

Se apreciază că această pedeapsă este în măsură să garanteze îndeplinirea dublului scop al pedepsei, atât cel coercitiv, cât și cel preventiv.

La fel, îndreptarea inculpatului poate fi înfăptuită și prin suspendarea condiționată a executării acesteia, astfel că pedeapsa va fi suspendată condiționat pe durata unui terme de încercare de 3 ani.

Se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cp în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cp., apreciind că interzicerea acestor drepturi corespunde faptei săvârșite, iar în baza art. 71 alin. 5 Cp pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 83 Cp se va atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.

Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. recursurile declarate de P. de pe lângă J. D. și partea vătămată G. L. vor fi admise ca fondate.

În baza art. 191 C.p.p. obligă pe inculpat să plătească suma de 1000 de lei cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și la fond.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursurile declarat de P. de pe lângă J. D. și partea vătămată G. L. împotriva sentinței penale nr. 1587/14.11.2011 pronunțată de J. D. și în consecință:

Casează sentința penală atacată numai sub aspectul laturii penale a cauzei și rejudecând în aceste limite:

În baza art. 178 alin. 1 și 2 C. p. cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 lit. d C.p. condamnă pe inculpatul V. R. A. – fiul lui O. și E., născut la 19.03.1989 în D., județ Hunedoara, cetățean român, studii 12 clase, stagiu militar nesatisfăcut, necăsătorit, student, operator calculatoare, domiciliat în comuna Șoimuș, ., Hunedoara, fără antecedente penale, CNP_ la:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă

Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cp în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cp.

În baza art. 81, 82 Cp dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 71 alin. 5 Cp pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 83 Cp atrage atenția inculpatului asupra posibilității revocării suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.

Obligă pe inculpat să plătească suma de 1000 de lei cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală și la fond.

Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina Statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 50 de lei se va avansa din fondurile MJ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03.04.2012.

Președinte Judecător Judecător

D. G. O. M. P. C. M.

Grefier

I.-M. M.

Red. Tehn. DG/25.04.2012/ 2 ex.

Jud. fond- P. D.

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 502/2012. Curtea de...		Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 80/2012. Curtea de Apel... →

Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 499/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 499/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA