Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 50/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-03-2013
Dosar nr. _
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 50/A/2013
Ședința publică de la 12 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. M.
Judecător D. Tițian
Grefier I.-M. M.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
M. C. – procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă T. H. și inculpatul M. G. împotriva sentinței penale nr. 271/12.12.2012 pronunțată de T. H. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant M. G., aflat în stare de arest în cauză din PNT Aiud, asistat de avocat ales A. M..
Se prezintă traducătorul autorizat de limbă italiană T. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța aduce la cunoștința părților motivul repunerii pe rol a cauzei, respectiv art. 17 alin. 2 C. pr. pen., respectiv față de minora C. L. M. necesitatea punerii în mișcare a acțiunii penale din oficiu față de aceasta și punerea în discuția părților a acestei împrejurări.
Apărătorul ales al inculpatului apelant M. G., avocat A. M. arată că lasă la aprecierea instanței punerea în mișcare a acțiunii penale față de partea vătămată minoră.
Reprezentanta Ministerului Public arată că este utilă audierea reprezentantului legal al minorei și a solicitat citarea acestuia în acest sens.
Apărătorul ales al inculpatului apelant M. G., avocat A. M. solicită revenirea cu citarea reprezentantului legal al minorei parte vătămată.
Instanța, în deliberare asupra cererii reprezentantei parchetului, va respinge această cerere având în vedere că reprezentantul legal al minorei a fost citat, a rămas la latitudinea sa se prezinte la termenele de judecată și nu există un temei juridic pentru prezentarea acestuia.
Întrebate fiind părțile și reprezentanta parchetului arată că nu au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public arată că își menține concluziile de la termenul de judecată din data de 19 februarie 2013 și obligarea inculpatului la plata daunelor morale către partea civilă minoră potrivit veniturilor.
Apărătorul ales al inculpatului apelant M. G., avocat A. M. arată că își menține concluziile puse în cauză la data de 19.02.2013 și apelul formulat în scris la filele 19-21. Solicită respingerea apelului declarat de parchet ca nefondat.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpatul M. G. ca nefondat.
Având ultimul cuvânt, inculpatul M. G. arată că nu are nimic de adăugat.
CURTEA DE APEL
CURTEA D E A P E L,
Deliberând asupra apelurilor penale declarate în termen de către: P. de pe lângă T. H.(filele 6,7 dosar apel) și inculpatul M. G.(fila nr.8 dosar apel) constată următoarele:
1.Prin sentința penală nr.271 din 12.12.2012 pronunțată de T. H., inculpatul M. G. – fiul lui G. și al R., născut la data de 08.07.1988, în loc. Gavardo - Italia, cetățean italian, cu domiciliul în Italia, localitatea Salo, ., posesor al CI, ., nr._ eliberată de autoritățile italiene, arestat preventiv în cauză și deținut în Penitenciarul Aiud a fost condamnat la 13 ani de închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174, 175 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, și c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal; cu privarea inculpatului de exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal;în baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada de timp executată de inculpat în stare de reținere și arest preventiv, de la data de 25.08.2012 până la data de 12.12.2012;în baza art. 113 Cod penal a obligat inculpatul ca în timpul executării pedepsei să urmeze tratament medical până la însănătoșire;în baza art. 117 Cod penal a dispus expulzarea inculpatului M. G. în Italia după executarea pedepsei;în baza art.7 din Legea 76/2008a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, fără notificare prealabilă, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare;a constatat că partea vătămată minora M. L. reprezentată de C. L.-M. domiciliată în S., ., jud. H., nu s-a constituit parte civilă în cauză;a dispus ca mijlocele materiale de probă – înregistrate la poziția nr.71/2012 în Registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului H. să rămână atașate prezentului dosar;în baza art.191 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1138 reprezintă taxa constatării medico-legale, suma de 135 de lei reprezintă taxa de primă expertiză medico-legală psihiatrică, iar suma de 126 lei completarea la raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_ ;în baza Legii 178/1997 și a Ordinului nr.772/C/05.03.2009 a dispus plata sumei de 520 lei către interpretul de limbă italiană C. D. E.;în baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală a stabilit ca cheltuielile judiciare reprezentând onorariul interpretului să rămână în sarcina statului român.
Soluționând cauza pe fond, judecătorul tribunalului a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în fața instanței de fond a relevat:
2.Prin rechizitoriul nr. 732/P/2012 din data de 16.10.2012,procurorul Parchetului de pe lângă T. H. a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului: M. G. pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c din Cod penal.
2.1.În fapt,s-a reținut în sarcina inculpatului că în noaptea de 24/25 august 2012,în urma unor discuții în contradictoriu cu victima M. G., tatăl său, la locuința acestuia din urmă din localitatea S., i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit, leziunile produse ducând la decesul victimei.
Analizând probele administrate în cauză, respectiv în cursul urmăririi penale proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 2-21) și planșa fotografică, filele 23-43;fișa de urgență, filele 44-45;declarații martori, filele 47-49; declarații inculpat, filele 51-53, 109-111;raport de constatare tehnico-științifică filele 66-73;concluzii provizorii privind decesul lui M. G. fila 74;declarație M. Bartolo;schița locului faptei fila 79;planșa foto conținând pozițiile în care a fost găsită victima filele 80-81;dovadă restituire bunuri fila 82;raportul medico-legal de necropsie filele 102-104;raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică filele 105-107;- mijloace materiale de probă, iar în cursul judecății declarația inculpatului (fila 40), a martorilor C. L. M. (fila 50), O. E. D. (fila 55), completarea la raportul de primă experiză medico-legală psihiatrică (fila 61),judecătorul instanței de fond a reținut că, în seara de 24.08.2012 inculpatul M. G. a avut o dispută verbală cu concubina tatălui său, C. L. M. și apoi cu tatăl său, M. G., motiv pentru care aceștia au încuiat ușa de acces în mansardă prin bucătărie și ușa de la terasa dormitorului conjugal. În jurul orei 01,40, inculpatul a escaladat terasa dormitorului urcând pe o scară din lemn rezemată pe stâlpul șoprului din spatele casei și a bătut la ușa dormitorului tatălui său, cerând apă. Victima i-a deschis, permițând accesul fiului său în dormitor pentru a ajunge în bucătărie și au mers împreună spre bucătăria locuinței de la mansardă. Inculpatul a luat un cuțit despre care cunoștea unde se află, respectiv de pe mobila din bucătărie, cu care a început să își lovească tatăl,care a decedat în urma loviturilor primite.Conform raportului medico-legal de necropsie nr. 200.047/11.10.2012 întocmit de Spitalul Județean de Medicină Legală H., moartea lui M. G. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne consecutiv unor multiple plăgi tăiate – înțepate penetrante toracice cu leziuni multiple cardio-pulmonare. Leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri active repetate cu un corp de tip tăietor-înțepător (ex. cuțit-corp delict). Decesul a putut surveni în noaptea de 24/25.08.2012.
În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică având în vedere declarațiile inițiale ale inculpatului că l-ar fi omorât pe diavol, iar nu pe tatăl lui, iar concluziile raportului de primă expertiză medico legală psihiatrică nr. A_, după examinarea inculpatului de către Comisia de specialitate din cadrul Institutului Național de Medicină Legală M. Minovici, au fost în sensul că inculpatul prezintă diagnosticul: Tulburare de personalitate de tip disocial . Istoric personal de consum de droguri. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat,,.
La dozarea și individualizarea pedepsei,judecătorul instanței de fond a avut în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta, dar a refuzat să se prevaleze de dispozițiile art. 320 1Cod procedură penală și a susținut că suferă de afecțiuni la cap și inimă, iar percepția sa despre tatăl său era aceea că este autoritar, rău, agresiv cu el și cu mama lui. Aceeași impresie o avea cu privire la relația dintre tatăl său și concubina acestuia, martora C. L. M., apreciere contrazisă de martoră în declarația sa.
În cursul judecății, la dosar s-au depus o . acte medicale emise de Direcțiunea Medicală din localitatea italiană Gavardo-Salo Psihiatrie și s-a solicitat ca pe baza noilor documente medicale să se efectueze o nouă expertiză medico legală psihiatrică.
La solicitarea instanței, de a se preciza dacă actele medicale influențează concluziile primului raport de primă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A_, Comisia de primă expertiză medico legală psihiatrică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală a precizat următoarele:
Inculpatul a fost internat în perioada 12.10-08.11.2010 cu diagnosticul: . grav cu simptome psihotice. Abuz de cannabis. O altă internare într-o unitate operativă de recuperare psihiatrică în perioada 25.11-24.12.2010 cu diagnosticul: Sindrom schizoafectiv. S-a apreciat că decompensările psihotice s-au produs pe fondul abuzului de droguri, deci fără a avea o afecțiune psihică propriu-zisă, iar fapta pentru care este cercetat nu apare a fi săvârșită într-un episod psihotic. Dată fiind structura particulară de personalitate cu tendințe impulsive accentuate, toleranță scăzută la frustrare, frână etică slabă s-a concluzionat că inculpatul a acționat cu discernământ diminuat și s-a recomandat ca acesta să fie obligat să urmeze tratament medical.
Judecătorul instanței de fond a constatat că, inculpatul a avut probleme determinate de consumul de cannabis în anul 2010, deci în urmă cu doi ani, iar fapta din prezenta cauză nu a fost comisă pe fondul consumului de droguri, aspect care ar fi fost de natură să constituie o circumstanță agravantă a situației juridice a inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut in vedere limitele speciale de pedeapsă, gravitatea faptei, împrejurările săvârșirii acesteia, persoana inculpatului, lipsa de antecedente penale, concluziile evaluării psihiatrice, faptul că discernământul a fost diminuat, precum și regretul sincer manifestat de inculpat pentru fapta comisă. De asemenea,în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit.a și c Cod penal, respectiv lipsa de antecedente penale și atitudinea procesuală adecvată a acestuia.
2.1. Prin apel, P. de pe lângă T. H. a invocat motive de nelegalitate și de netemeinicie sub aspectul laturii penale și civile:
-greșita individualizare a pedepsei de 13(treisprezece) ani închisoare, care este prea blândă în raport de conținutul concret al faptei săvârșite, modul de pregătire și de săvârșire, multitudinea loviturilor aplicate victimei cu un cuțit de vânătoare în zone vitale.
Sub acest aspect, în motivele de apel s-a arătat de către P. de pe lângă T. H.că, orientarea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și chiar coborârea sub acest minim ca efect al circumstanțelor atenuante legale reținute nu se justifică, întrucât presupusa conduită bună a inculpatului nu rezultă din nici un mijloc de probă administrat în cauză. Dimpotrivă, s-a arătat că,antecedentele medicale relevă episoade maniacale grave cu simptome psihotice pe fondul abuzului de cannabis, așa încât acest fapt demonstrează pericolul reprezentat de inculpat atât pentru el cât și pentru comunitatea în care trăia.
Sub același aspect, s-a mai arătat că reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.74 alin.1 lit. c Cod penal vine în contradicție cu materialul probator existent la dosarul cauzei,din care a rezultat că după săvârșirea faptei a fugit de la fața locului cu autoturismul victimei, fiind reținut de organele de poliție care fiind alertate l-au urmărit.
-greșita soluționare laturii civile
Sub acest aspect, s-a arătat în apelul Parchetului de pe lângă T. H. că, fiica minoră a victimei(în vârstă de 6 ani) trebuia să beneficieze de soluționarea din oficiu a laturii civile, ori judecătorul instanței de fond s-a limitat să constate că partea vătămată M. L., reprezentată de mama sa, C. L. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Astfel, s-a arătat că, partea vătămată fiind o persoană lipsită de capacitate de exercițiu trebuia să beneficieze de ,,pornirea și exercitarea acțiunii civile din oficiu,, conform prevederilor art.17 Cod procedură penală.
Cum judecătorul instanței de fond nu și-a îndeplinit această obligație legală, ci s-a limitat să ia act că mama părții vătămate nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși se impunea obligarea la plata daunelor morale și a unei rente viagere față de partea vătămată, ca măsură legală necesară și obligatorie pentru că a fost lipsită de sprijinul material al părintelui său, din momentul săvârșirii faptei de către inculpat și până când partea vătămată va deveni majoră, se impune admiterea apelului.
2.2. Prin apel, inculpatul M. G. a invocat motive de nelegalitate sub aspectul laturii penale și sub aspectul laturii civile.(filele 19-21 dosar apel):
- restituirea cauzei la procuror pentru greșita condamnare,în condițiile în care expertiza psihiatrică a fost efectuată cu încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 6 paragraf 3 Convenție, întrucât nu rezultă dacă interpretul prezent la efectuarea raportului de expertiză psihiatrică era sau nu autorizat.
Așa fiind, mai precizează inculpatul, prin apărător ales, în motivele de apel, nesemnarea procesului verbal referitor la efectuarea expertizei psihiatrice face ca, veridicitatea conținutului raportului de expertiză psihiatrică să fie pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât nu i s-a adus la cunoștință că, potrivit art. 118 alin.3 Cod procedură penală are dreptul la un expert parte care să-l asiste.
Sub acest aspect, a arătat că, judecătorul fondului trebuia să dispusă restituirea dosarului la procuror pentru a complini această neregularitate, pentru a nu fi privat inculpatul de procedura specială privind dispozițiile art.320 indice 1 Cod procedură penală, care ar fi putut avea în favoarea inculpatului ca și consecință reducerea limitelor de pedeapsă între 10 ani și 16 ani și 8 luni, iar cu aplicarea dispozițiilor art.76 Cod penal(pe care în mod legitim le-a avut în vedere judecătorul instanței de fond) pedeapsa putea fi redusă până la 3 ani de închisoare.
De asemenea, a arătat că actele medicale privind bolile anterioare influențează concluziile raportului de expertiză psihiatrică ce a concluzionat că, a avut discernământul diminuat, dar, judecătorul fondului nu a avut în vedere faptul că bolile de care suferă sunt rezultatul bătăilor primite de inculpat de la tatăl său(victima)în timpul copilăriei, așa încât se impunea audierea mamei sale.
Sub aspectul cuantumului pedepsei, inculpatul-apelant a mai arătat că judecătorul instanței de fond trebuia să aibă în vedere că starea de fapt s-a întemeiat în principal pe declarațiile inculpatului, că acesta a dat dovadă de sinceritate totală și a regretat fapta comisă, așa încât se impunea o mare eficiență circumstanțelor atenuante.
- greșita obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, deoarece toate cheltuielile de judecată efectuate până în faza de apel au fost achitate de acesta, așa încât nu se mai impunea obligativitatea acestuia la plata lor(fila nr.21 motive de apel inculpat).
3.Examinând sentința penală nr.271 din 12.12.2012 a Tribunalului H.,potrivit criticilor din apelurile declarate și probatoriului administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art.371 alin.2 Cod procedură penală, Curtea de Apel, va admite apelul Parchetului de pe lângă T. H. și va respinge apelul inculpatului pentru considerentele următoare.
3.1Sub aspectul criticii Parchetului de pe lângă T. H., privind greșita soluționare a laturii civile.(pct.3 motive de apel,fila nr.7), Curtea de Apel reține următoarele:
3.1.1.Inculpatul apelant M. G. a fost trimis în judecată și condamnat pentru comiterea infracțiunii de omor calificat deoarece și-a ucis tatăl cu mai multe(17) lovituri de cuțit.
Având în vedere că tatăl său, victima infracțiunii de omor calificat pe care a comis-o era și tatăl minorei M. L.(în vârstă de 6 ani) sunt aplicabile dispozițiile art.348 raportat la art.17 alin.3 Cod procedură penală, respectiv obligativitatea exercitării din oficiu a acțiunii civile.
Așa fiind sub aspect, procesual,Curtea de Apel a reținut că, se impune punerea în mișcare din oficiu a acțiunii civile(deci pornirea și exercitarea acțiunii civile), așa încât, a repus cauzeape rol pentru termenul de judecată din data de 12.03.2013 și a dispus citarea părților, inclusiv a minorei prin reprezentant legal, prin raportare la dispozițiile art.344 Cod procedură penală și în vederea punerii în mișcare a acțiunii civile,conform dispozițiilor art.17 alin.1,alin.2,alin.3 Cod procedură penală a solicitat reprezentantei legale a părții vătămate minore să depună dovezi privind latura civilă, întrucât o înțelegere dintre minoră/parte vătămată prin reprezentant legal și inculpat nu este admisibilă, în sensul că nu se constituie parte civilă.
Cum,reprezentanta minorei, deși legal citată nu s-a prezentat în fața instanței de apel,deși i s-a solicitat să prezinte date privind întinderea pagubei materiale și a daunelor morale,din oficiu, Curtea de Apel a calculat cuantumul daunelor materiale și morale,deoarece înțelegerea dintre minora-parte vătămată nu este operantă(admisibilă) așa încât declarația reprezentantei legale a minorei că nu se constituie parte civilă este luată în considerare numai sub aspectul poziției sale în calitate de concubină a victimei nu și de reprezentantă legală a minorei.
Pentru minoră, în considerarea dispozițiilor art.998-999 Cod civil, raportat la art.348 Cod procedură penală, Curtea de Apel a pus în discuția părților și a soluționat latura civilă, în scopul acoperirii prejudiciului-repararea pagubei și acordarea daunelor morale (în acest sens Curtea de Apel s-a raportat la jurisprudența constantă a ÎCCJ - secția penală și a reținut argumentele din decizia penală nr.1776 din 14.03.2005 ).
3.1.2.Astfel, sub aspectul despăgubirilor materiale lunare(periodice),Curtea de Apel, în absența probelor privind întinderea pagubei, pe care reprezentanta legală a minorei avea obligația să le depună, s-a raportat la venitul minim pe economie în România, având în vedere că victima, tatăl minorei locuia cu aceasta în țară. De asemenea, a avut în vedere raportarea la nivelul de trai minim și faptul că din probele pe care în mod real a avut posibilitatea să le administreze nu a rezultat că victima realiza venituri fiscalizate ori că avea alți copii minori în întreținere.(așa fiind calculul despăgubirilor materiale lunare s-a făcut de către Curtea de Apel la 25% din venitul minim actual pe economie și în conformitate cu regulile custodiei comune de acordare a pensiei în bani, având în vedere că reprezentanta legală a minorei în calitate de mamă nu a formulat vreo cerere în acest sens, prin raportare la dispozițiile art.530, art.529 Cod civil-venit minim net pe economie, dar nu mai mult de salariul mediu net pe economie publicat de Institutul Național de S. ).
3.1.3.Sub aspectul prejudiciului moral, Curtea de Apel estimează prejudiciul moral la un cuantum de 30.000 euro, în temeiul analizei aprofundate potrivit căreia estimarea este echitabilă, având în vedere că minora și-a pierdut tatăl la o vârstă fragedă, urmare uciderii acestuia de către inculpatul-apelant.(fratele său vitreg).Curtea de Apel nu a mai considerat necesară administrarea altor probe, fiind incontestabil că minorei i-a fost cauzat un grav prejudiciu moral prin alterarea vieții de familie, ca urmare a curmării vieții tatălui său de către inculpatul-apelant.
Pentru considerentele menționate, Curtea de Apel reține ca întemeiat motivul de apel al Parchetului de pe lângă T. H., privind greșita soluționare a laturii civile .
3.2..Sub aspectul criticilor Parchetului de pe lângă T. H., privind cuantumul pedepsei aplicate și al circumstanțelor atenuante reținute, Curtea de Apel reține că judecătorul tribunalului a valorificat recunoașterea inculpatului, la individualizarea pedepsei, chiar fără raportare la incidența prevederilor art.3201 alin.7Cod procedură penală, de care acesta nu a înțeles să se prevaleze.
3.2.1. Deși,reținerea incidenței dispozițiilor art.3201 alin.7Cod procedură penală,este doar expresia unui comportament rațional și normal în fața unei evidențe de necombătut, întrucât inculpatul apelant nu a dorit să uzeze de procedura simplificată, limitele pedepsei și modalitatea de executare au fost judicios aplicate de către judecătorul instanței de fond, prin argumente rezultate din aplicarea circumstanțelor personale și legale.
3.2.2. Adăugând și faptul că, inculpatul este la primul conflict cu legea penală, că din depoziția mamei sale rezultă că a avut o copilărie traumatizată datorită atitudinii agresive a victimei exercitată asupra sa,că a executat aproximativ 180 zile în regim privativ de libertate, fiind arestat preventiv în cursul urmăririi penale și până condamnarea sa de către instanța de fond și mai apoi pe tot parcursul soluționării cauzei în apel,Curtea de Apel reține că pedeapsa rezultantă de 13(treisprezece) ani închisoare cu executare oferă garanții că scopul pedepsei(prevăzut de art.52 Cod penal) poate fi atins cu executare în regim privativ de libertate în acest cuantum.
Pe cale de consecință,Curtea reține ca neîntemeiat motivul de apel al Parchetului de pe lângă T. H.,referitor la necesitatea aplicării unei pedepse într-un cuantum mai mare.(limitele pedepsei sunt situate între 15-25 ani; reținerea circumstanțelor atenuante care au determinat aplicarea unei pedepse de 13 ani închisoare cu executare și obligarea la tratament medical, este legală și temeinică prin raportare la discernământul diminuat al acestuia rezultat din expertizele efectuate în cauză, copilăria pe care a trăit-o sub impulsul unor puternice traume familiale, consumul drogurilor ).
3.3.Sub aspectul criticilor privind soluționarea laturii penale, formulate de către inculpat, Curtea reține că, la termenul din 14.11.2012,judecătorul tribunalului a respins cererea apărătorului ales al inculpatului de desesizare a instanței și restituirea dosarului la procuror pentru verificarea actelor de urmărire penală ce au stat la baza întocmirii rechizitoriului, această măsură fiind legală și temeinică.
3.3.1.În dosarul de urmărire penală se află procesul verbal de ascultare preliminară în care se consemnează că inculpatul-apelant a beneficiat de traducător deoarece nu cunoaște limba română. De asemenea, in cursul cercetării judecătorești, la efectuarea expertizei s-a consemnat în procesul verbal faptul că a fost asistat de interpret.
În consecință, inculpatul-apelant a fost ascultat cu asigurarea traducerii de către traducător autorizat și deci, a beneficiat de un traducător, așa încât Curtea de Apel reține că s-au respectat dispozițiile referitoare la dreptul de apărare, respectiv dispozițiile art.7,art.8 cu aplicarea direct a art.6 Cod procedură penală, prin raportare la art.6 pct. 3 lit. a Convenție.
3.3.2.Sub aspectul criticii privind greșita obligare la despăgubiri, instanța de fond a respectat dreptul inculpatului-apelant de a beneficia de serviciile unui interpret și nu a condiționat în nici un mod acest drept, de eventuala precaritate a mijloacelor financiare și nu a fost condiționat să achite cheltuieli de interpret, acestea fiind avansate din fondurile special destinate.
De altfel,sunt confuze criticile din cuprinsul motivelor de apel ale inculpatului pe acest aspect, însă, sintetizându-le Curtea reține că sunt total neîntemeiate.
Astfel, obligația asigurării unui interpret a fost respectată și în faza de urmărire penală, dar și la toate actele a căror traducere a fost necesară(audiere inculpat, examinare medico-legală,la fiecare termen de judecată în fața instanței de fond, apel, audiere martori,menținere arestare preventivă) asigurându-se un proces echitabil(în acest sens, Curtea de Apel are în vedere practica CEDO, cauza Luedick, Belkacemvs.Koc, c. RFG și constată că toate garanțiile procesuale sub aspectul dispozițiilor art.118 Cod procedură penală au fost asigurate inculpatului apelant), inclusiv în apel, inclusiv prin traducerea sentinței instanței de fond.
Sub acest aspect sunt relevante dovezile din care rezultă că inculpatul-apelant a fost informat cu privire la dreptul de a beneficia de serviciile unui interpret, analiza cauzei demonstrând că s-a asigurat o calitate a traducerii efectuate. Inclusiv cu ocazia examinării sale în cadrul efectuării expertizei psihiatrice, care a concluzionat fără echivoc săvârșirea infracțiunii cu discernământ diminuat și faptul că fapta nu apare comisă într-un episod psihotic.(în acest sens Curtea de Apel reține și jurisprudența ÎCCJ-Decizia Sectiei penale nr.318 din 22 ianuarie 2002-Raportul de expertiza pshiatrica trebuie sa conchida, fara echivoc, daca faptuitorul a savarsit infractiunea cu discernamant. Daca in concluzii se mentioneaza ca disceramantul inculpatului este mult diminuat si ca nu a putut aprecia consecintele decurgand din fapta pe care a savarsit-o, instanta trebuie sa dispuna efectuarea unei noi expertize, potrivit prevederilor art.125 C.proc.pen, iar în prezenta cauză o asemenea examinare a fost dispusă și s-au formulat concluzii conform cărora nu a comis fapta sub impuls psihotic, deci au fost respectate dispozițiile art.125 Cod procedură penală. Pentru a se stabili cu certitudine responsabilitatea inculpatului, s-a impus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice prin care sa se stabileasca daca inculpatul a avut sau nu discernamantul pastrat la data savarsirii faptei și s-a concluzionat că a avut discernământ diminuat In consecinta, acest argument al apelului inculpatului nu este întemeiat.Sursa: Scj.ro)
Așa fiind, Curtea de Apel constată că, acest drept cu implicații directe în garantarea dreptului la apărare, a fost efectiv, real în toate etapele procesuale parcurse .(în acest sens Curtea de Apel a avut în vedere decizia nr.166/..2005 Curții de Apel Tg . M. și sentința penală nr.9 din 7.02.2005 a Tribunalului C.).
În numele legi
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. H. împotriva sentinței penale nr. 271 din 12.12.2012 a Tribunalului H. pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului H. sub aspectul soluționării laturii civile și rejudecând în aceste limite:
Desființează sentința penală atacată sub aspectul laturii civile și în consecință,
Obligă pe inculpatul-apelant M. G. la plata sumei de 250 lei cu titlu de despăgubiri materiale lunare (periodice), calculate prin raportare la venitul minim pe economie și care se va modifica în funcție de evoluția acestui venit minim pe economie, ce se va acorda începând cu data de 25.08.2012 și până la majoratul părții vătămate-minora M. L. (prin reprezentant legal C. L. M.) și la plata sumei de 30.000 euro sau echivalentul în lei la data efectuării plății, cu titlu de daune morale.
În baza dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului-apelant M. G. și în baza dispozițiilor art. 88 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv de la data de 25.08.2012 până la data de 12.03.2013.
În baza art.192 alin.2 Cod Procedură Penală obligă inculpatul apelant M. G. a plata sumei de 736,22 lei cheltuieli judiciare către stat,
Suma de 50 lei onorariu parțial avocat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției,
Suma de 208,38 lei reprezentând retribuție pentru serviciile prestate de interpretul T. A. va fi avansată de către Serviciul contabilitate al Curții de Apel A. I.,din fondul cheltuielilor judiciare special alocat.
Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul M. G..
În baza dispozițiilor art.8(1)lit. a, b din OUG nr.102/2005 comunică a copie a prezentei Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări al Județului H. pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în baza de date privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale UE și SEE.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpatul apelant și reprezentanta părții vătămate minore, C. L. M. și de la pronunțare cu procurorul.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12.03.2013.
Președinte Judecător
C. M. M. D. Tițian
Grefier
I.-M. M.
Redactat: D. Titian, 22.03.2013
Jud. fond – T. C.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
C Ă T R E,
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
- compartimentul economic –
Având în vedere dispozițiile decizei penale nr.50/A/12.03.2013 pronunțată de această instanță în dosarul penal nr. _ privind pe inculpatul M. G., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 175 Cod penal, prin care s-a dispus achitarea în favoarea traducătorului autorizat de limba italiană T. A. a sumei de 208,38 lei, reprezentând servicii de interpretare timp de 3 ore în regim de urgență simultan la cască, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Vă rugăm să procedați la achitarea acestor sume.
Menționăm că la calculul contravalorii serviciilor prestate de traducător instanța a luat în considerare tariful/pagină stabilit de Ordinul nr. 772/C/05.03.2009.
La calculul valorilor s-a ținut cont de următoarele:
- factura fiscală nr. 06 din 12.03.2013 în valoare de 208,38 lei, echivalentul a 3 ore de traducere
Vă anexăm alăturat un exemplar certificat al minutei din 12.03.2013.
Președinte complet Grefier
C. M. I.-M. M.
| ← Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Decizia nr. 468/2014.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 386/2013. Curtea... → |
|---|
