Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 374/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 374/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 12-03-2012 în dosarul nr. 374/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 374/2012

Ședința publică de la 12 Martie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I. P.

Judecător E. B.

Judecător M. A. M.

Grefier L. A.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de:

Procuror A. F..

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul Z. P. împotriva sentinței penale nr.690/2011 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent Z. P., asistat de apărătorul ales d-l av. Z. I. aflat în substituirea d-nei av. M. E.. Se prezintă și avocat S. C., apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent Z. P..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului recurent, d-l av. S. C. solicită instanței să constate încetat mandatul său.

Instanța, față de prezența apărătorului ales al inculpatului recurent Z. P., constată încetat mandatul apărătorului desemnat din oficiu d-l av. S. C..

La întrebarea instanței cu privire la faptul dacă dorește să dea declarație în cauză, inculpatul – recurent arată că nu dorește să uzeze de dreptul de a da declarații precizând că își menține declarațiile date anterior în cauză.

Apărătorul ales al inculpatului recurent Z. P., d-l av. Z. I. depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului recurent Z. P., d-l av. Z. I. solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței penale atacate și procedând la rejudecare, reducerea pedepsei aplicate și reducerea cuantumului despăgubirilor.

Apărătorul ales al inculpatului recurent Z. P., d-l av. Z. I. arată că hotărârea instanței de fond este greșită pentru că s-a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 320 ind 1 CPP și art. 72 și 74 CP. Solicită ca instanța să dea eficiență circumstanțelor inculpatului, acesta a recunoscut și regretă fapta, a achitat spitalizarea către partea civilă.

Apărătorul ales al inculpatului recurent Z. P., d-l av. Z. I. solicită ca instanța să aibă în vedere și scuza provocării inculpatului, acesta a dat bani cu împrumut părții civile care nu i-a mai restituit la termen. Apreciază că daunele morale sunt exagerate raportat la fapta săvârșită și gravitatea acesteia.

Apărătorul ales al inculpatului recurent Z. P., d-l av. Z. I. arată că inculpatul nu are bunuri, locuință și în prezent nu are nici un loc de muncă.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală.

Inculpatul Z. P., având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, arată că regretă fapta.

CURTEA DE APEL,

Deliberând asupra recursului penal de față,

Constată că prin sentința penală nr.690/2011 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosar nr.­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­_ s-a dispus condamnarea inculpatului Z. P., la

- 1(un) an și 4(patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. și ped. de art. 182 alin.1 c.pen. cu aplic. art. art. 3201 c.pr.pen.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit.b c.pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 c.pen.

În baza art. 81,82 și 71 alin.5 c.pen.s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii și a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani și 4 luni, reprezentând termen de încercare.

S-au aplicat disp.art.83 c.pen. cu privire la revocarea suspendării condiționate.

În baza art.14 lit.b și 346 c.pr.pen.a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei,despăgubiri civile către partea civilă S. C., cu titlu de daune morale.

S-a constatat că prejudiciul cauzat părții civile S. C. M. de Urgență Timișoara, a fost recuperat prin plată.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul Z. P. în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art.193 c.pr.pen.a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă S. C. iar în baza art. 191 c.pr.pen.a fost obligat inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut în fapt că în data de 12.07.2010, partea vătămată S. C. se deplasa pe . și s-a întâlnit cu inculpatul Z., care se afla sub influența alcoolului. Inculpatul l-a lovit cu pumnii pe partea vătămată, care a căzut, continuând să îl lovească și după ce a căzut la pământ. În acest timp, martorii M. I. C. și M. A., care au trecut întâmplător prin zonă, fiind într-un autoturism, au oprit autoturismul și au coborât, oprindu-l pe inculpat să îl mai lovească pe partea vătămată. Martorii au anunțat telefonic organele de poliție și ambulanța, partea vătămată fiind transportată inițial la S. M. Lupeni și apoi la S. de Urgență Petroșani, de unde a fost transferat la S. C. M. de Urgență Timișoara, unde a fost internat la secția oftalmologie din data de 12.07.2010 și până în data de 21.07.2010, perioadă în care a și fost operat, practicându-se sutura plăgilor și refacerea structurilor oculare.

Leziunile cauzate părții vătămate au necesitat 75-80 de zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal și expertiza medico-legală efectuată în cauză(f.27-28 din dosar).

În timpul agresiunii părții vătămate i s-au spart ochelarii și aparatul auditiv.

Fapta inculpatului constituie infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. și ped. de art. 182 alin.1 c.pen.

Fapta a fost dovedită cu certitudine în cauză cu plângerea și declarația părții vătămate, cu actele medico-legale și expertiza medico legală(f.27-38, declarațiile martorilor M. A.(f.43) și C. Șofronie(f.44) coroborate cu declarațiile inculpatului.

La termenul de judecată din data de 22.11.2011, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate fapta pentru care este trimis în judecată, a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, astfel că instanța de fond a aplicat disp.art. 3201c.pr.pen..

Pe lângă prevederea mai sus menționată, la individualizarea pedepsei ce urmează aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere modul concret de comitere a faptei și urmările cauzate părții vătămate ca urmare a comiterii faptei, limitele pedepsei, faptul că acesta a fost de acord cu parte din despăgubirile solicitate, ca și persoana inculpatului care a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, nu are antecedente penale, a achitat integral cheltuielile de spitalizare solicitate de către S. C. M. de Urgență Timișoara.

Cu privire la latura civilă a cauzei: partea vătămată S. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 lei(f.6), din care 10.000 lei despăgubiri materiale și 10.000 lei cu titlu de daune morale,iar cu prilejul dezbaterii pe fond a cauzei a solicitat doar obligarea inculpatului la plata daunelor morale, în cuantumul solicitat.

Cu privire la această cerere, instanță de fond a apreciat-o ca fiind întemeiată, raportat la numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor cauzate, la natura acestor leziuni, leziuni ce au impus inclusiv o intervenție chirurgicală, la o clinică din Timișoara și care au fost de natură a-i crea părții vătămate un disconfort de natură fizică și psihică; în mod cert partea vătămată a făcut și unele cheltuieli cu transportul la Timișoara, la control în urma intervenției chirurgicale, cu medicamente, pe care însă, nu le-a putu dovedi. Așa fiind, instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, în baza art.14 lit.b și 346 c.pr.pen.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond a formulat recurs inculpatul Z. P. solicitând casarea sentinței penale atacate și rejudecând cauza să se dispună reducerea pedepsei aplicate și reducerea cuantumului despăgubirilor.

În motivarea recursului inculpatul recurent Z. P. arată că hotărârea instanței de fond este greșită întrucât nu s-a dat eficiență disp. art.320/1 C.proc.pen. și art.72,74 C.pen.

S-a mai arătat că instanța de fond nu a acordat eficiență circumstanțelor inculpatului, acesta a recunoscut și regretat fapta, a achitat spitalizarea către partea civilă.

Recurentul Z. P. a mai solicitat ca instanța să aibă în vedere și scuza provocării inculpatului, constând în împrejurarea că acesta a dat bani cu titlu de împrumut părții civile care nu i-a mai restituit la termen.

Cu referire la latura civilă a cauzei recurentul critică sentința sub aspectul cuantumului apreciază că daunele morale sunt exagerate raportat la fapta săvârșită și gravitatea acesteia,precum și în raport de posibilitățile materiale ale inculpatului care nu are bunuri, locuință și în prezent nu are nici un loc de muncă.

Examinând cauza în raport de criticile formulate, dar și din oficiu, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul inculpatului nu este fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

La stabilirea situației de fapt, instanța de judecată a analizat în mod pertinent probele administrate la urmărirea penală coroborate cu declarația inculpatului de recunoaștere a stării de fapt și ca atare critica acestuia privind greșita nereținere a scuzei provocării este nefondată.

Sub aspect procedural față de invocarea disp. art.320/1 C.proc.pen. nu se poate contesta starea de fapt reținută prin actul de trimitere în judecată.

În acest sens, dând eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, instanța de fond a stabilit în mod corect că fapta inculpatului întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv, conținutul constitutiv al infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Totodată, se constată că în raport de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurările comiterii faptei în loc public(pe stradă) importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat prin săvârșirea infracțiunii,integritatea fizică a părții civile, dar și profilul socio-moral al inculpatului,instanța a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului pedepsei principale precum și a modalității de executare a acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

În concret, în procesul de stabilire a pedepsei și la individualizarea modului de executare al acesteia, în mod corect, instanța au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social al faptei reliefat de modul și mijloacele utilizate pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor produse victimei respectiv 75-80 de zile, de gravitatea acestor leziuni care au necesitat intervenții chirurgicale și suferințe fizice dar și psihice, împrejurările în care a fost comisă, natura relațiilor sociale ce au fost încălcate, profilul socio-moral al inculpatului dar și atitudinea procesuală corectă a acestuia, apreciindu-se, în mod justificat, că aplicarea unei pedepse situată la minimul special prevăzut de lege cu suspendarea condiționată a executării este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și re socializarea sa viitoare pozitivă.

Curtea arată că lipsa antecedentelor penale nu poate întotdeauna fundamenta pertinent coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege,ci trebuie evaluată în fiecare cauză, în raport de elementele circumstanțiale care caracterizează pericolul social concret al infracțiunii deduse judecății, respectiv: modalitatea în care a acționat inculpatul, calitatea acestuia și consecințele faptei sale.

Criteriul care stă la baza caracterizării legale sau judiciare a unei împrejurări, ca circumstanță agravantă sau atenuantă este influența pe care aceasta o exercită asupra gradului de pericol social al faptei și periculozității făptuitorului.

Prin raportare la conduita inculpatului, judicios s-a apreciat că gravitatea faptei, modalitatea de săvârșire și comportarea inculpatului în timpul săvârșirii acesteia relevă un grad de periculozitate socială sporită, în contrast vădit cu conduita sa anterioară care să necesite o reacție represivă mai severă.

Totodată, se constată că modalitatea de executare a pedepsei în condițiile art. 81 C. pen. corespunde exigențelor asigurării scopurilor pedepsei, un argument în acest sens fiind atitudinea procesuală sinceră a inculpatului pe tot parcursul desfășurării procesului penal.

Și în fine analizând criticile recurentului privind cuantumul daunelor morale acordate, Curtea constată că nici această critică nu este întemeiată, instanța de fond acordând o sumă ce corespunde prejudiciului moral încercat de victimă. Întinderea acestui prejudiciu a fost just individualizată în raport de suferințele fizice produse de inculpat părții vătămate prin leziunile produse, de numărul mare de zile de îngrijiri necesare pentru vindecare, de faptul că acesta a fost nevoit să suporte o intervenție chirurgicală, că a fost internat în spital.

În consecință, nefiind fondate criticile invocate de inculpat și cum nu se constată existența altor motive, susceptibile de a fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat recurentul inculpat Z. P.. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat Z. P. împotriva sentinței penale nr. 690/20.12.2011 pronunțată de Judecătoria Petroșani, pe care o menține.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de în sumă de 250 de lei.

Onorariul parțial în sumă de 50 de lei acordat apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 martie 2012.

Președinte, Judecător, Judecător,

A. I. P. E. B. M. A. M.

Grefier,

L. A.

Red. B.E./tehnored. L.A

2 ex. /30.03.2012

J.F.J. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 374/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA