Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 249/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 249/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 4213/260/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.249
Ședința publică din 14 martie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: G. V. N.
JUDECĂTOR: A. B.
JUDECĂTOR: I. N. C.
GREFIER: A. D. - I.
*********************************************
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost reprezentat legal de E. C. – procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de revizuientul D. N. împotriva sentinței penale nr.473 din data de 05.11.2012, pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul - revizuient.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul - revizuient arată că are apărător ales, care urmează să se prezinte.
Curtea lasă cauza la a doua strigare față de lipsa apărătorului recurentului - revizuient.
La a doua strigare a cauzei se prezintă recurentul - revizuient, asistat de apărător ales, avocat V. G..
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - revizuient, avocat V. G., solicită admiterea recursului declarat de revizuient, reținerea cauzei spre rejudecare și revizuirea dosarului, care nici nu a fost adus în totalitatea lui în fața instanței. Arată că s-au derulat relații economice între mai multe societăți. Inculpatul a livrat materiale altei societăți în baza unor documente contabile, despre care se susține de cealaltă firmă că nu erau corecte. Precizează că nu se știe unde au ajuns acele termopane, pentru a se vedea lanțul infracțional. Susține că nu s-a făcut o verificare încrucișată a actelor contabile. Afirmă că s-a efectuat o procedură de citare la 3 adrese cu inculpatul, toate greșite și s-a constatat că se sustrage. Apoi, se dispune o expertiză, însă societatea era în lichidare și nu se știe cum s-a făcut expertiza. Menționează că a fost condamnat inculpatul iar pentru cei care au luat termopanele s-a dat neînceperea urmăririi penale. Învederează faptul că un dosar a fost instrumentat de procurorul I. și judecat la tribunal de soția acestuia. Arată că infracțiunea a fost reținută doar în sarcina inculpatului, nu s-a făcut o verificare a actelor contabile, nu există facturile și nu s-a avut în vedere că societatea era în lichidare. Solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, admiterea cererii de revizuire și judecarea corectă a dosarului.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat. Arată că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cel prevăzut de art.394 al.1 lit.a Cpp - nu a învederat fapte noi, ci spune că au fost interpretate greșit cele de la dosar; apoi nu există o hotărâre pentru mărturie mincinoasă sau vreun înscris fals.
Apărătorul recurentului - revizuient, avocat V. G., arată că a invocat faptul că societatea era în lichidare, nu a fost citat lichidatorul, precum și modul de efectuare a expertizei.
Recurentul - revizuient D. N. solicită admiterea cererii de revizuire. Arată că a fost judecat de soția procurorului care l-a anchetat. Precizează că expertiza contabilă a fost făcută prin estimare. Susține că este de acord cu concluziile apărătorului său.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.473 din 05.11.2012, pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._, în temeiul art.403 alin.3 Cod proc.pen., s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul D. N..
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin sentința penală nr. 493/25.09.2007, pronunțată de Judecătoria Moinești, în dosarul_ modificată prin decizia penală 41/A/30.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală 179/13.03.2008, pronunțată de Curtea de Apel, Bacău, a Judecătoriei Moinești s-a dispus condamnarea contestatorului la o pedeapsă de 5 ani și 6 luni pentru o infracțiune la legea cecului și evaziune fiscală.
Cererea a fost intemeiată în drept, pe dispozițiile art. 394 pct. 1 lit. b în scris de către petent și pe dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a oral prin apărător.
În drept, potrivit art. 394 al. 1 C.p.p. revizuirea unei hotărâri definitive poate fi cerută: a) când s-au fost descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b) când un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) când un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a săvârșit o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere și e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Pentru a se conferi activității de înfăptuire a justiției un caracter de stabilitate s-a decis că hotărârile judecătorești definitive sunt executorii și au autoritate de lucru judecat, în sensul că nu se permite declanșarea unei noi judecăți cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană, dacă acestea au făcut obiectul unei judecăți pentru care s-a pronunțat o hotărâre definitivă. Deși în virtutea autorității de lucru judecat, hotărârea judecătorească penală este considerată ca o expresie a adevărului, în anumite situații, chiar hotărârile judecătorești rămase definitive sunt nelegale și netemeinice, motiv pentru care în Codul de procedură penală s-au reglementat căile extraordinare de atac, ca remedii procesuale menite a repara erorile pe care le conțin hotărârile judecătorești penale rămase definitive.
În această categorie de remedii procesuale se încadrează și revizuirea, cale de atac extraordinară, prin care pot fi atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt, urmărindu-se o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Întrucât revizuientul a indicat două cazuri de revizuire pe care se sprijină cererea sa, instanța urmează a o analiza mai întâi raportat la art. 394 al 1 lit a Cpp. Textul de lege anterior menționat are menirea de a desființa o hotărâre definitivă care conține erori de fapt, erori ce pot rezulta în urma a descoperirii unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute instanței, adică neexistente în materialul probator de la dosar. Din analiza dispozițiilor art. 394 al. 1 lit. a) C.p.p. rezultă că revizuirea întemeiată pe acest text de lege este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu a fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, iar faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, adică invocarea elementelor noi să ducă la o soluție diametral opusă (de achitare sau de încetare a procesului penal în speța de față).
Din analiza dispozițiilor art. 403 al.1 C.p.p. rezultă că cererea de revizuire este admisibilă dacă este făcută în condițiile legii și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu, instanța putând verifica oricare din probele pe care se sprijină cererea de revizuire sau administra probe noi, dacă este necesar. În consecință, cele două condiții trebuie întrunite cumulativ.
În prezenta cauză instanța a constatat că motivele invocate în cererea revizuientului nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 394 al 1 lit a C.p.p., întrucât revizuentul a menționat în principal faptul că condamnarea sa se sprijină pe probe eronate, sau interpretate eronat, dar care se află la dosar. În aceste condiții nu se poate afirma că acestea au valoare de probe noi, necunoscute de instanță la momentul pronunțării sentinței atacate.
În ceea ce privește cazul de revizuire prevăzut de art.394 al 1 lit b Cpp, a fost analizată mențiunea făcută de revizuent în sensul că unele expertiza este mincinoasă. Conformitatea sau nu a declarațiilor de martori cu realitatea s-ar fi putut stabili însă în cadrul unui proces penal având ca obiect săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, urmând ca apoi sentința să fie valorificată în cadrul revizuirii, procedură care însă nu a fost urmată de către petent, ceea ce conduce la inadmisibilitatea prezentei cereri și sub acest aspect.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate a formulat recurs, în termen legal, revizuientul D. N., pentru motive de nelegalitate, arătându-se că instanța de judecată care a soluționat cauza în fond nu a avut în vedere că s-au derulat relații economice între mai multe societăți, inculpatul a livrat marfa unei alte societăți în baza unor documente contabile neverificate și de care nu s-a ținut seama la efectuarea expertizei, nu s-a făcut o verificare încrucișată între agenții economici cu privire la facturi. Se mai arată că există un caz de incompatibilitate, procurorul care a instrumentat dosarul de urmărire penală și judecătorul care a judecat cauza fiind soți.
Societatea inculpatului se afla în lichidare, iar acest aspect nu s-a avut în vedere la judecarea cauzei.
Analizând cererea de recurs în baza motivelor de recurs invocate, dar și potrivit art.385/6 alin.3 Cpp, Curtea de Apel reține următoarele:
Așa cum a arătat și judecătorul de la instanța de fond, revizuirea fiind o cale de atac extraordinară care provoacă o amplificare în desfășurarea procesului penal dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unei hotărâri penale definitive, folosirea acestei căi de atac a fost limitată de legiuitor numai la anumite cazuri în care se presupune că s-a comis o eroare judiciară ce prezintă aparențe de temeinicie.
Textul legal al art.394 Cpp arată cazurile în care poate fi cerută revizuirea unei hotărâri definitive, or din motivele cererii de revizuire se înțelege că revizuientul critică condamnarea sa care s-a întemeiat pe probe eronate sau interpretate eronat de instanța de judecată, dar aceste probe se aflau la dosar fără însă a fi descoperite fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanța de judecată la soluționarea cauzei care să excludă raționamentul instanței ce a judecat cauza în fond și a dispus condamnarea revizuientului.
În ceea ce privește expertiza efectuată în cauză, ce a servit ca probă alături de celelalte probatorii administrate pe parcursul procesului penal, Curtea de Apel constată că nu s-a dovedit mărturia mincinoasă printr-o hotărâre judecătorească sau ordonanță a procurorului și nu s-a constatat că acea mărturie mincinoasă a servit la darea hotărârii și în considerentele acestei hotărâri ea a constituit una din probele care au format convingerea instanței în soluția pe care a adoptat-o, ducând la o hotărâre nelegală sau netemeinică.
Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel constatând ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cpp, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cpp,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C. pr. pen, respinge ca nefondat recursul declarat de revizuient D. N., împotriva sentinței penale nr.473 din 05.11.2012, pronunțată de Judecătoria Moinești, in dosar nr._ .
În temeiul art. 192 al. 2 C.pr.pen.,obligă recurentul la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțata in ședință publica azi, 14.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. V. N. A. B.
I. N. C.
GREFIER
A. D. - I.
Pron.sent.pen.G. C.A.
Red.d.r.G.V.N.
Tehnored. A.D.I.
2 ex.
21.03.2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 743/2013.... → |
|---|
