Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 634/2013. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 634/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 06-06-2013 în dosarul nr. 680/270/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 634
Ședința publică din data de 06 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. P.
JUDECĂTOR: S. A.
JUDECĂTOR: I. V.
GREFIER: E. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de – G. B. – procuror
La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ONEȘTI și inculpatul M. V., împotriva sentinței penale nr. 153 din data de 21 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat – în stare de arest – asistat de apărător desemnat din oficiu av.M. M. – în substituire av.H. P..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de parchet, așa cum a fost formulat, casarea sentinței penale recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și, pe fond condamnarea inculpatului cu aplicarea dispozițiilor art.36 Cod penal.
Av.M. M. – având cuvântul pentru recurentul inculpat – solicită admiterea celor două recursuri formulate în cauză, contopirea celor două pedepse, fără a aplica vreun spor.
Depune la dosar referatul pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției, pentru avocatul titular, instanța procedează la avizarea referatului și dispune plata sumei de 200 lei.
Reprezentantul Ministerului Public – cu privire la recursul formulat de inculpat – solicită admiterea acestuia pentru aceleași motive.
Recurentul – inculpat – având cuvântul – arată că regretă fapta.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr.153/21.03.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Onești s-a dispus, în baza art. 208-209 al. 1 lit. e,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 320 ind. 1 alin. 1 și alin. 7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului M. V., fiul lui G. și Clementa, născut la data de 17.11.1989, în Onești jud. Bacău, domiciliat în Onești ., jud. Bacău, studii - 11 clase, fără ocupație, necăsătorit, arestat în altă cauză, stagiul militar neîndeplinit, CNP-_ la o pedeapsă de :
- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „furt calificat”, cu executare.
În temeiul art. 71 Cod Penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II a și lit. b Cod Penal pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 14 alin.3 litera b și art . 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 și urm. cod civil s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul M. V. la plata sumei de 1822 lei către partea civilă . Tg.O. reprezentând contravaloarea bunului sustras.
În temeiul art. 189 Cod procedura penală s-a dispus plata din fondul Ministerul Justiției către B.A. Bacău a sumei de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu în faza de urmărire penală.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de către avocat desemnat din oficiu, av. Blenesy.
Onorariul apărătorului din oficiu a fost suportat de Ministerul Justiției.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 191 alin 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei ,reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, în faza de urmărire penală (300 lei) și în faza de judecată (300 lei).
Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că în noaptea de 8/9.11.2010, inculpatul M. V. s-a deplasat pe . și prin escaladarea gardului școlii cu clasele I-VIII, nr.7, a pătruns în incintă, apoi prin forțarea unui geam termopan a intrat într-o magazie situată lângă sala de sport, de unde a sustras un rotopercutor marca Hilti, tip TE 16, în valoare de 1822 lei, pe care l-a vândut ulterior unei persoane necunoscute.
La sesizarea părții vătămate . Tg.O. care la data comiterii faptei executa lucrări de construcție în incinta școlii, organele de poliție au efectuat o cercetare la fața locului, de unde au prelevat 3 urme papilare de pe rama ferestrei forțate, din care o urmă a fost aptă pentru examinări dactiloscopice comparative, constatându-se că a fost creată de învinuitul M. V.( fl.21-27).
În cauză a fost efectuată o reconstituire a faptei, în prezența martorului asistent N. M. și a apărătorului desemnat din oficiu, prilej cu care, inculpatul a indicat modul de comitere a faptei.
Atât în declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, cât și cu prilejul audierii nemijlocite de către instanța de judecată, inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate, în modalitatea de săvârșire expusă anterior.
Din analiza probelor administrate în cauză, rezultă în mod indubitabil vinovăția inculpatului cu privire la fapta dedusă judecății, acesta având reprezentarea deplină a caracterului ilicit al acestei fapte, în considerarea modului în care a fost concepută și pusă în executare rezoluția infracțională, a scopului urmărit de inculpate prin săvârșirea acestei fapte, precum și a conduitei inculpatului posterior săvârșirii faptei indicate.
Furtul calificat, ca orice formă calificată a unei infracțiuni presupune realizarea conținutului legal al infracțiunii tip-furt în prezența unor împrejurări care ridică gradul de pericol social al faptei și care, din această cauză sunt prevăzute ca circumstanțe agravante.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de furt se poate realiza potrivit art.208 al.1 C.P., printr-o acțiune de sustragere a unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia.
Având în vedere că bunurile au fost sustrase prin forțarea unui geam de pe proprietatea părții vătămate de unde a sustras un rotopercutor, instanța constată că în cauză s-a realizat și conținutul legal al infracțiunii de furt calificat prev. de art.209 al.1 lit. i C.P.
Totodată, activitatea infracțională desfășurându-se pe timp de noapte, inculpatul profitând de condițiile deosebit de favorabile pe care întunericul le oferă sustragerii de bunuri și într-un loc public, instanța constată că în cauză s-a realizat și conținutul legal al infracțiunii de furt calificat prev. de art.209 al.1 lit. e și g C.P.
Astfel, față de starea de fapt expusă ,instanța a reținut că inculpatul M. V. a sustras un bun mobil ( un rotepercutor ), însușindu-și-l pe nedrept, acționând pe timp de noapte și prin efracție,acțiunea acestuia întrunind, IN D., elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută art.208-209 alin. 1 lit. e, g și i Cod Penal.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat cu vinovăție, sub forma intenției directe deduse din aceea că a avut reprezentarea clară a faptei săvârșite și a rezultatului, urmărind producerea acestuia.
Constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.345 alin. 2 C.proc.pen., respectiv fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat, instanța a procedat la tragerea la răspundere penală a acestuia.
În procesul complex de individualizare a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, raportat la împrejurările comiterii acesteia, urmările produse, natura și limitele pedepsei prevăzute de lege, persoana și conduita inculpatului.
La alegerea si individualizarea pedepsei instanța a facut mai întâi aplicarea dispozițiilor art. 3201 din Codul de procedură penală, dat fiind că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor de la urmărirea penală pe care și le-a însușit și pe care le cunoaște și nu le contestă ca legalitate și temeinicie, astfel încât a redus limitele de pedeapsă prevăzute de lege cu o treime. Instanța a ținut seama de criteriile legale de individualizare prev. de art.72 c.p., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care agravează răspunderea penală (faptul că este arestat în altă cauză pentru fapte concurente, perseverența infracțională, că a avut o poziție sinceră pe parcursul procesului și că prejudiciul nu a fost recuperat).
D. urmare, având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege este suficientă în cauză pentru îndeplinirea funcției de exemplaritate a pedepsei, și pentru ca inculpatul să nu mai săvârșească în viitor și alte infracțiuni.
Astfel, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208-209 alin.1 litera e,g și i Cod Penal cu aplicarea art. 320 ind.1 al. 1 și alin. 7 Cod procedură penalăa condamnat inculpatul M. V., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „furt calificat” cu executare în regim de detenție ,prev. de art.57 Cod Penal.
S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a, teza II și lit. b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal. Astfel, în ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța a apreciat având în vedere cauza S. și P. contra României că pentru a se interzice drepturile accesorii prevăzute de lege trebuie să existe o nedemnitate în exercitarea acestor drepturi. Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.71 Cp- 64 lit. a teza a II-a lit.b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcarea a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept.
Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată S.C. A. SRL Tg.O., prin reprezentant, s-a constituit parte civilă în procesul penal, în termenul legal prevăzut de lege și a solicitat obligarea inculpatului la plata contravalorii bunului sustras. Având în vedere și soluția ce a fost dată în latura penală a cauzei, instanța a apreciat că sunt îndeplinite cele patru condiții ale răspunderii civile delictuale și având în vedere și principiul disponibilității relativ la acțiunea civilă, respectiv angajamentul inculpatului de a achita despăgubirile civile solicitate, în baza art. 14 si art. 346 C.pr.pen. instanța a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata sumei solicitate.
Mijloacele materiale de probă cât și corpurile delicte s-au păstrat până la soluționarea definitivă a cauzei.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de către avocat desemnat din oficiu.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
Ca o consecință a condamnării, fiind în culpă procesuală, a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat .
În cauză au formulat recurs în termen legal P. de pe lângă Judecătoria Onești și inculpatul M. V., nemotivat în scris.
În motivele scrise de recurs ale procurorului se arată că inculpatul, la data comiterii infracțiunii, respectiv 09.11.2010, nu avea antecedente penale și a fost cercetat și trimis în judecată în stare de arest, fiind arestat în altă cauză.
Conform cazierului judiciar, inculpatul M. V. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare pentru comiterea infracțiunii prev. de art.211 și 192/Cod pen., prin sentința penală nr.365 din 21.06.2012 a Judecătoriei Onești, definitivă prin decizia penală nr.961 din 16.02.2012 a Curții de Apel Bacău, fiind arestat la 02.03.2012 în baza mandatului cu nr.3 emis de Judecătoria Onești.
Ca urmare, dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art.34 și 35 din Cod pen.
Așa cum rezultă din actele existente la dosar instanța de judecată în mod greșit a dispus condamnarea inculpatului M. V. pentru art.208-209 al.l lit.e,g,i Cod pen., cu aplic, art.320 ind.l Cod pr.pen., la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu executare, fără a face în prezenta speță aplicarea prevederilor art.36 din Cod pen., privind contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente.
În motivele orale de recurs, susținute de apărătorul desemnat din oficiu de instanță pentru inculpat, se solicită să se contopească cele două pedepse, fără aplicarea vreunui spor.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală recurată sub toate aspectele, Curtea de Apel reține următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect că din probele administrate legal și declarația de recunoaștere a inculpatului M. V. rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale recurate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute potrivit procedurii speciale și simplificate de judecare a cauzei în baza recunoașterii vinovăției, în conformitate cu prevederile art.3201 c.pr.pen.
Rezultă din declarațiile martorului N. M., la care se adaugă pledoaria de vinovăție a recurentului, că în noaptea de 8/9.11.2010, inculpatul M. V. s-a deplasat pe . și prin escaladarea gardului școlii cu clasele I-VIII, nr.7, a pătruns în incintă, apoi prin forțarea unui geam termopan a intrat într-o magazie situată lângă sala de sport, de unde a sustras un rotopercutor marca Hilti, tip TE 16, în valoare de 1.822 lei, pe care l-a vândut ulterior unei persoane necunoscute.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicată recurentului Ț. V., aceasta s-a făcut în mod just de către prima instanță, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care nu are antecedente penale la data faptei. Ea a fost orientată la minimul special, rezultat al reducerii cu o treime potrivit art. 3201, alin.7 c.pr.pen., fără însă ca alte împrejurări să poată fi reținute drept circumstanțe atenuante, în raport de gradul de pericol social concret ridicat al infracțiunii comise, fiind temeinic stabilită și corespunzând tuturor criteriilor generale prevăzute de art.72 c.pen., precum și funcției de reeducare și prevenire a pedepsei.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de procuror, Curtea constată că nu poate proceda direct în recurs la efectuarea contopirii pedepsei aplicate în cauză cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.365/21.06.2012 a Judecătoriei Onești, potrivit cu cele hotărâte prin RIL nr.70/2007, după cum nu mai poate trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță datorită modificărilor de ordin legislativ, dispuse prin Legea nr.2/2013. Inculpatul are posibilitatea de a formula cerere distinctă de contopire pedepse, întemeiată pe dispozițiile art.449 c.pr.pen.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515, pct.l, lit.b c.pr.pen., va respinge recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Onești și de recurentul-inculpat M. V., împotriva sentinței penale nr.153/21.03.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Onești, ca nefondate.
În baza art.192, alin.2 c.pr.pen., va obliga recurentul-inculpat M. V. la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul procurorului vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515, pct.l, lit.b c.pr.pen., respinge recursurile formulate de P. de pe lângă Judecătoria Onești și de recurentul-inculpat M. V., împotriva sentinței penale nr.153/21.03.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Onești, ca nefondate.
În baza art.192, alin.2 c.pr.pen., obligă recurentul-inculpat M. V. la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.192, alin.3 c.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în recursul procurorului rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. P. S. A.
I. V.
GREFIER
E. D.
Red. sent. f. P. L
Red. dec. rec. A.S.
Tehnored.E.D./ 18.06.2013/ 2 ex
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1141/2013.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 752/2013. Curtea de... → |
|---|
