Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 1246/2013. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 1246/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 790/291/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1246

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 21 noiembrie 2013

Complet format din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTORI: A. B.

: A. A. M.

GREFIER: G. S.

Ministerul Public: P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU

- reprezentat prin procuror C. E.

La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de petentul I. N., împotriva sentinței penale nr. 316 din 17.09.2013 pronunțată de Judecătoria R..

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru recurent procurator G. A., identificat cu C.I. . nr._/6.07.2007 emisă de SPCLEP R. lipsă fiind părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Curtea, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității formulării recursului față de dispozițiile art. 2781, alin.10 Cod procedură penală și a acordat cuvântul părților.

Procuratorul recurentului –petent, a solicitat respingerea excepției întrucât apreciază că putea formula recurs împotriva soluției pronunțată de prima instanță.

Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, întrucât hotărârea recurată a rămas definitivă la Judecătoria R..

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 316 din 17.09.2013 a Judecătoriei R. pronunțată în dosar nr. 790/ 291/ 2013 s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta I. Nița, domiciliată în ., reprezentată prin procurator G. A., domiciliat în aceiași localitate, împotriva Rezoluției nr.751-II/2/15.01.2013, dată de P. Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. în dosarul nr.2706/P/2012, prin care s-a respins plângerea acesteia împotriva rezoluției nr.2706/P/16.11.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria R., dată în dosarul cu același număr.

În baza art.192, alin.2, Cod.proc.pen, a fost obligată petenta să plătească statului suma de 10 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele :

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /13.02.2013, petenta I. Nița, reprezentată prin procuratorul său G. A., s-a îndreptat împotriva Rezoluției nr.751-II/2/15.01.2013, dată de P. Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. în dosarul nr.2706/P/2012, prin care s-a respins plângerea acesteia împotriva rezoluției nr.2706/P/ 16.11.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria R., dată în dosarul cu același număr, solicitând desființarea acestora ca fiind nelegale și netemeinice și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale asupra făptuitorului A. I., primarul comunei Tămășeni, jud.N., pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de tulburare de posesie, prev.de art.220, cod.pen, distrugere, prev. de art.217, alin.1 cod.pen și sustragere (furt), prev. de art.208-209 din același cod și trimiterii acestuia în judecată pentru faptele respective.

În motivarea plângerii, petenta arată că este vecină cu primarul și în raporturile de vecinătate cu acesta au avut în timp multiple divergențe privind stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor limitrofe. În asemenea împrejurări, în anul 2012, făptuitorul i-a dărâmat un gard confecționat din plasă de sârmă pe care i l-a sustras, ocupându-i o suprafață de teren din proprietatea sa. De asemenea, petenta arată că starea sa conflictuală cu primarul comunei se datorează și unor litigii între ea și comisia locală de fond funciar pe care acesta o prezidează în condițiile legii fondului funciar. Cu titlu de exemplu în acest sens, petenta a invocat litigiul părților legat de suprafața de 700 m.p. teren cu destinație de curți-construcții dobândită în anul 1974 cu act autentic de vânzare-cumpărare și care nu a fost inclusă în titlul său de proprietate.

În dovedire a depus la dosarul cauzei, adresa nr._/19.09.2012 a IPJ N. înaintată petentei privind stadiul soluționării plângerii sale (f.29), procura de reprezentare dată ginerelui său G. A., autentificată sub nr.684/20.02.2013 la BNP.D. O. din municipiul R. (f.6) și copia rezoluției nr.751-II/2/15.01.2013, dată de P. Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria R. în dosarul nr.2706/P/2012 (f.45),

La solicitarea instanței din oficiu, la prezentul dosar au fost atașate toate celelalte dosare de urmărire penală existente pe rolul sau în arhiva Parchetului de pe lângă Judecătoria R. respectiv, dosarul penal nr.1691/2010, dosarul penal nr.2803/2010 și dosarul penal nr.2706/2012.

De asemenea instanța a procedat la consultarea în programul ECRIS a Sent.civ.nr. 1324/04.06.2013, pronunțată de această instanță în dosarul civil nr._ .

Reprezentat în cauză prin Cabinetul individual de avocatură „Dr.I.C.” din municipiul R., conform delegației aflate la fila 13 din dosar, făptuitorul a solicitat respingerea plângerii petentei ca fiind neîntemeiată și menținerea rezoluțiilor procurorului ca fiind legale și temeinice spre a-și produce efectele, invocând faptul nici una dintre infracțiunile reclamate de petentă nu există.

Din analiza susținerilor părților, coroborate cu probele cu înscrisuri existente la dosar, instanța a reținut în fapt că între petenta I. Nița și făptuitorul A. I., primarul comunei Tămășeni, jud.N., există o accentuată stare conflictuală legată de modul de soluționare a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren situată pe raza acestei comune. Divergențele dintre părți s-au desfășurat cu implicarea lor în multiple cauze civile, printre care dosarele civile nr._ ; nr._ ; nr._ ; nr._ și penale, ce au făcut obiectul dosarelor de urmărire penală nr.1691/2010, nr.2803/2010 și nr.2706/2012.

Pe fondul disputei părților, instanța a reținut în fapt, așa cum a făcut-o și în dosarul civil nr._ că, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.657/10.04. 1974, reclamanta I. Nița și defunctul ei soț I. M., au dobândit de la numiții A. A. și A. Barnaveta, dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 700 m.p. teren cu destinație de curți-construcții, împreună cu o casă de locuit, ambele situate în intravilanul satului și comunei Tămășeni, jud.N., între vecinii de atunci, C. M. la nord, A. P.E. la sud, drum de acces la est și Către Ș. la vest. În contractul respectiv s-a precizat în mod detaliat că este vorba de o suprafață de 163 m.p. teren aflat în proprietatea și posesia deplină a vânzătorilor și suprafața de 537 m.p. teren pentru care aceștia dețineau doar nuda proprietate, aflându-se în situația uzufructului viager. Petenta a invocat la acel moment că suprafața cumpărată excede celei trecute în contract cu aproximativ de 298 m.p., susținere față de care comisia locală și implicit primarul în calitate de președinte al acesteia s-a opus pe considerentul că posesia exercitată asupra acestei diferențe nu a fost utilă. În acest sens s-a arătat că posesia asupra diferenței solicitate de 298 m.p. nu a fost una pentru sine, netulburată și cu titlu de proprietar, deoarece din evidențele agricole locale rezultă că aceasta a aparținut defunctei R. C., în prezent fiind inclusă în titlul de proprietate eliberat succesorilor acesteia, nr._, situație confirmată definitiv și irevocabil prin Sent.civ.nr.2671/29.05.2010, pronunțată de Judecătoria R. în dosarul nr._, definitivă prin Dec. civ. nr. 279/RC/14.03.2011 a Trib. N. și Sent.civ.nr.1451/ 28.04.2010, pronunțată de aceiași instanță în dosarul nr.2955/2009, definitivă prin Dec.civ.nr.618/ RC/06.06.2011 a aceluiași tribunal.

Pe fondul acestei stări conflictuale, petenta a formulat împotriva făptuitorului A. I., în nume personal și legat le atribuțiile sale de președinte al comisiei comunale Tămășeni, jud. N. de aplicare a L.nr.18/1991 a fondului funciar multiple plângeri penale privind săvârșirea infracțiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art.246 cod. pen; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290, alin.1 cod.pen; tulburare de posesie, prev. de art.220, alin.1 cod.pen și distrugere, prev. de art.217, aon.1, cod.pen. Prin Rezoluțiile Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr.1691/P/31.01.2011; nr.2803/P/03.02. 2011 și nr.2706/P/16.11.2012, în toate situațiile s-a dispus însă în condițiile art.10, alin.1, lit.d cod.proc.pen, neînceperea urmăririi penale asupra făptuitorului pe considerentul că faptele invocate nu întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor sesizate.

Prezenta plângere se referă expres la rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr.2706/P/16.11.2012 și respectiv a Rezoluției nr.751-II/2/15.01.2013, dată de P. Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria R., privind neînceperea urmăririi penale asupra inculpatului privind infracțiunile concurente menționate în plângerea petentei. Prin Rezoluția nr.2706/P/16.11.2012, organele de urmărire penală au dispus neînceperea urmăririi penale asupra făptuitorului pentru faptele invocate în prezenta plângere ca și pentru cele invocate în plângerea penală inițială, respectiv de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 cod pen și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290, alin.1 din același cod.

Actele materiale invocate de către petentă nu întrunesc în niciuna din aceste situații elementele constitutive infracționale obiective și subiective ale infracțiunilor reclamate, aceleași situații de fapt fiind soluționate și anterior prin Rezoluțiile Parchetului de pe lângă Judecătoria R. nr.1692/P/2010 și nr.2803/P/2010. Implicarea primarului comunei, în calitate de președinte al comisiei locale de fond funciar în soluționarea cererii petentei pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate funciară și actele materiale efectuate de către acesta nu au în nici un caz conotație penală, intervențiile sale neîndeplinind nici unul dintre elementele constitutive infracționale ale faptelor sesizate. Referitor la fapta de „sustragere” a plasei de sârmă rezultată din gardul care petenta susține că i-ar fi fost distrus de făptuitor, instanța constată că o asemenea faptă nu a făcut obiectul cercetărilor penale anterioare, nu face obiectul rezoluției date de procuror, astfel că plângerea privind această infracțiune nu poate fi primită.

Ori, în atare împrejurări, instanța constatând că rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale asupra făptuitorului A. I. sunt legale și temeinice, a dispus respingerea plângerii formulate de petentă.

În baza art.192, alin.2, Cod.proc.pen, instanța a dispus totodată obligarea petentei, ca parte aflată în culpă procesuală, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, petentul I. Nița.

Analizând sentința recurată, Curtea constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 202/ 2010 care a modificat, printre altele și alin. 10 al art. 278 ind. 1 din codul de procedură penală, intrat în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin 8 este definitivă. Cum sentința recurată a fost pronunțată la data de 17.09.2013, după data intrării în vigoare a textului de lege sus menționat; cum normele de procedură penală sunt de imediată aplicare, Curtea constată că sentința recurată a rămas definitivă la data pronunțării, împotriva acesteia nu mai poate fi exercitată nici o cale de atac.

Față de aceste aspecte,Curtea constată că recursul formulat împotriva unei astfel de hotărâri, este inadmisibil și pe cale de consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. a cod pr. penală recursul va fi respins ca atare.

Văzând și prev. art. 192 alin 2 Cod pr. Penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct.1 lit. a C.p.p. respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta I. Nița împotriva s.p. nr. 316 din 17.09.2013 pronunțată de Judecătoria R. în dos._ .

În baza art. 192 al.2 c.p.p. obligă petenta să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuielile judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 21.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

D. P. A. B.

A. A. M.

GREFIER,

S. G.

Red.s.p..- I.V.

Red.d.r. - AB

Tehnored.- S.G./2 ex.

9.12.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 1246/2013. Curtea de Apel BACĂU