Infracţiuni privind comerţul electronic. Legea nr. 365/2002. Decizia nr. 1279/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1279/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 16-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1279/2015
Ședința publică de la 16 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE -C. D.
JUDECĂTOR -O. V. P.
GREFIER -L. G.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - P. de pe lângă Î.C.C.J.-D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Bacău
Reprezentat legal prin procuror V. V.
*
Pe rol fiind pronunțarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău și inculpații V. Z.-N., G. R. și D. I., împotriva sentinței penale nr. 248/D din 29.05.2015, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 3 decembrie 2015, fiind consemnate prin încheierea din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
1. P. de pe lângă ICCJ- DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău, inculpații V. Z.-N., D. I. și G. R. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 2481/2015 a Tribunalului Bacău criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
2. Actul de sesizare:
2.1. Inculpații în motivele de apel a arătat următoarele:
Pe motive de nelegalitate, arată că apelul formulat vizează greșita condamnare a inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art.7 din Legea nr. 39/2003, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute pentru constituirea grupului infracțional. Mai arată faptul că a solicitat judecarea cauzei în baza procedurii simplificate, aspect care nu este incompatibil cu o soluție de achitare. Susține că, s-au recunoscut fapte dar nu și infracțiuni, deoarece nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii, inculpata au fost trimisă în judecată pentru săvârșirea unui singur act material.
Solicită a se avea în vedere caracterul ocazional al grupului, nu există o structură, și se pune problema care sunt cele trei persoane? atât timp cât inculpata nu îi știa pe ceilalți inculpați și nici activitatea desfășurată de aceștia.
Prin urmare, solicită achitarea inculpatei pentru prima infracțiune, iar pentru a doua infracțiune reținută a se constata că nu există faptă de natură penală.
În situația că faptele există și sunt săvârșite de inculpată, solicită să se constate nelegalitatea sentinței penale, precum și faptul că pedepsele sunt nelegale.
Consideră că, pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.27, alin.3 din Legea nr. 365/2002 este nelegală, față de reținerea dispozițiilor art.396 C.pr.penală și art.74, art.76 Cod penal. De asemenea, apreciază că dispozițiile art.76, lit.c Cod penal au fost reținute greșit, ar fi trebuit să se rețină lit.”e”.
Cu privire la infracțiunea scop și limita prevăzută între 1-12 ani, 8 luni-2 ani, consideră că limita maximă se statua la 8 luni. Si pentru această infracțiune apreciază că s-au reținut în mod greșit dispozițiile a art.76 și lit.”c” Cod penal.
2.2. Procurorul în motivele de apel a arătat următoarele:
A invocat nelegalitatea sentinței penale.
Astfel, pedepsele aplicate inculpatei V. Z. N., pentru infracțiunile prevăzute de:
- art.27, alin.3 din Legea nr.365/2002, în cuantum de 2 ani închisoare, ca fiind nelegală raportat la limita minimă de un an închisoare, în condițiile în care s-a reținut în sarcina inculpatei atât prevederile art.396, alin.10 C.p.p. cât și cele prevăzute de art.74, lit.a, art.76, lit.c C.penal.
- art.7, alin.1,3 din Legea nr. 39/2003, în cuantum de 2 ani închisoare, ca fiind nelegală în raport cu limita minimă specială a pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat.
Prin urmare, chiar dacă sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea prevăzută în art.7, alin.1 din Legea nr. 39/2003, este închisoarea între 5 și 20 ani, sancțiunea aplicată în concret în speță trebuia să se situeze între limita de 1 și 12 ani pentru infracțiunea scop prevăzută în art.27 alin.3 din Legea nr. 365/2002.
Cum infracțiunea cea mai gravă, este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 12 ani, iar după aplicarea regulilor impuse de art.396, alin.10 C.p.p. limitele de pedepasă se situează între 8 luni și 8 ani închisoare, în condițiile în care instanța de fond a reținut și dispozițiile cuprinse în art.74, alin.1, lit.a raportat la art.76 Cod penal, pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută în art.7 din Legea nr. 39/2003, în cuantum de 2 ani este nelegală.
3. Circumstanțele cauzei:
3.1.Prin rechizitoriul nr. 11/2013 din 30.06.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au fost trimiși în judecată inculpații V. Z.-N., D. I. și G. R. în vederea tragerii la răspundere penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, prev. și ped. art.27 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic
S-a reținut în sarcina inculpaților prin actul de sesizare, în esență, următoarele:
Inculpații au acționat în cadrul unui grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier care a materializate în țară și în străinătate activități de fraudă bancară prin intermediu instrumentelor de plată electronică contrafăcute.
3.2. Prima instanță a dispus următoarele:
I. 1. În temeiul art.27 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. 1968, cu art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.d C.pen. 1968, pentru săvârșirea infracțiunii de „transmitere neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar,” în formă continuată, condamnarea inculpatului D. I., fiul lui I. și R., născut la data de 12.03.1985, în loc. A., jud.V., cetățenia română, studii 10 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, domiciliat în mun. A., ., ., ., CNP_, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
2. În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic cu art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.e C.pen. 1968, pentru săvârșirea infracțiunii de „deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică”, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.
3. În temeiul art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu art. 74 lit.a C.pen.1968, art. 76 lit.b C.pen.1968 ,pentru săvârșirea infracțiunii de „ aderare la grup infracțional organizat,” a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.1968.
În temeiul art.33 lit.a C.pen. 1968,cu art.34 lit.b C.pen.1968, s-a aplicat inculpatului D. I. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.1968.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT= 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.
În temeiul art.71 alin.2 C.pen., s-a aplicat inculpatului D. I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b C.pen.1968.
În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. din 1968, s-a dispus suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.
În temeiul art.86 ind.2 C.pen. din 1968, s-a stabilit termen de încercare de 5 (cinci ) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 404 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. 1968 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1968, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
S-a dispus încredințarea supravegherii inculpatului D. I. pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probațiune Focșani, jud.V., și obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. din 1968 și anume:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciului de Probațiune Focșani, jud.V.,
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații cu privire la mijloacele de existență.
S-a constatat că inculpatul D. I. se află în arest la domiciliu în altă cauză.
II. 1. În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic cu art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.e C.pen. 1968, pentru săvârșirea infracțiunii de „deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică”, a fost condamnat inculpatul G. R., fiul lui A. și D., născut la data de 09.04.1985, în loc. A., jud.V., cetățenia română, studii 12 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, domiciliat în mun. A., ., ., jud.V., CNP_, la pedeapsa la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare.
2. În temeiul art. 24 alin.1,4 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic cu art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.d C.pen. 1968, pentru săvârșirea infracțiunii de „tentativă de falsificare a instrumentelor de plată electronică” a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În temeiul art.33 lit.a C.pen. 1968,cu art.34 lit.b C.pen.1968, s-a aplicat inculpatului G. R. pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT = 1 (un) an închisoare.
În temeiul art.71 alin.2 C.pen. 1968, s-a aplicat inculpatului G. R. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b C.pen.1968.
În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. din 1968, s-a dispus suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.
În temeiul art.86 ind.2 C.pen. din 1968, s-a stabilit termen de încercare de 3 (trei) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 404 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. 1968 privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1968, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
S-a dispus încredințarea supravegherii inculpatului G. R., pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probațiune Focșani, jud.V., și obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. din 1968 și anume:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciului de Probațiune Focșani, jud.V.,
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații cu privire la mijloacele de existență.
III. 1. În temeiul art.27 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cu art. 396 alin.10 C.pr.pen., art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.c C.pen. 1968, pentru săvârșirea infracțiunii de „transmitere neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar,” a fost condamnată inculpata V. Z.-N., fiica lui N. și L., născută la data de 27.07.1990, în loc. Onești, jud.Bacău, cetățenia română, studii medii, Colegiu în Marea Britanie, necăsătorită, stagiul militar nesatisfăcut, ocupația: director la Z&N Recruitment LTD, fără antecedente penale, domiciliată în . cel M., jud.Bacău, CNP_, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
2. În temeiul art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu art. 396 alin.10 C.pr.pen., art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.c C.pen. 1968,,pentru săvârșirea infracțiunii de „ aderare la grup infracțional organizat,” a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.1968.
În temeiul art.33 lit.a C.pen. 1968,cu art.34 lit.b C.pen.1968, s-a aplicat inculpatei V. Z.-N. pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.1968.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT= 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza II-a și lit.b C.pen.1968
În temeiul art.71 alin.2 C.pen. 1968, s-a aplicat inculpatei V. Z.-N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b C.pen.1968.
În temeiul art. 81 și art.82 C.pen.1968, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare pe durata termenului de încercare de 4 (patru) calculat începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 404 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 C.pen. 1968 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen. 1968, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art. 19 C.pr.pen. cu art. 397 C.pr.pen., s-a constatat că în cauză nu există prejudiciu.
3.3. Pentru a hotărî, astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În faza de judecată inculpatul a recunoscut că a primit date de carduri de la inculpata V. Z.-N. care se afla la acel moment în Anglia și le-a retransmis inculpatului G. R. care se afla în Germania. Totodată din declarațiile ambilor inculpați (D. și G.), rezultă că aceste date de carduri erau incomplete, inutilizabile, deoarece nu conțineau toate informațiile necesare. De altfel, chiar inculpata V. Z. recunoaște că aceste date le-a obținut de la persoane necunoscute din Anglia.
In drept, pentru întregirea elementului material al laturii obiective a infracțiunii, este necesar a se constata îndeplinirea cerinței esențiale, care constă în realitatea acestor date de cârduri, în posibilitatea efectivă ca acestea să fíe folosite în scopul de a se efectua operațiuni de retragere în numerar a unor sume de bani.
In faza de judecată, atât inculpatul G. R., cât și inculpatul Damián I. au recunoscut că acele date de cârduri nu erau utilizabile, deoarece așa cum afirmă inculpatul G. R., în timp ce se afla în Germania, le-a predat unei alte persoane pentru a verifica dacă pot fi utilizate, însă această persoană i-a comunicat că acestea nu sunt bune.
Tot în faza de judecată, a solicitat instanței efectuarea unei expertize informatice care să stabilească dacă acele date de cârduri erau utilizabile sau erau incomplete sau false iar instanța a respins această probă, susținerile inculpaților reprezintă probe în apărarea lor și trebuie luate în calcul de instanță.
Consideră că neîndeplinirea acestei cerințe esențiale conduce la inexistența infracțiunii.
In aceste condiții, având în vedere cele expuse mai sus, solicită a se constata că sub aspectul laturii obiective nu este îndeplinită cerința esențială menționată, fapt care conduce la constatarea că această faptă nu este prevăzută de legea penală, și, în consecință,, solicită a se dispune achitarea inculpatului tot în temeiul acelorași dispoziții.
În legătură cu a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului, prevăzută în art. 25 din Legea nr. 365/2002, infracțiune abrogată, dar reincriminată în dispozițiile art. 314 alin. (2) C. pen., procurorul a reținut că inculpatul a primit și deținut la data de 24.06.2011 echipamente software în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
Din lecturarea rechizitoriului procurorului, rezultă că la pag. 9, este menționat „ mesaj salvat la data de 24.06.2011, fără subiect, ce are ca fișier executabil cu denumirea MSR505C.exe". In continuare la pag. 10 se menționează „ Procedându-se la descărcarea și accesarea fișierului în cauză, s-a stabilit faptul că acesta conține un program software utilizat la citirea și scrierea benzii magnetice a cârdurilor bancare ".
In legătură cu această acuzație, atât în fața procurorului, cât și a instanței inculpatul a declarat că nu a primit sau transmis așa ceva și nu are cunoștință despre acest program.
Așadar, singura probă pe care se bazează parchetul în acuzarea suspectului pentru comiterea acestei infracțiuni este această mențiune din rechizitoriu.
Având în vedere că inculpații nu au recunoscut că au deținut și transmis un asemenea program, în faza de judecată a solicitat instanței efectuarea unei expertize informatice care să stabilescă dacă cei doi au deținut acest program (echipament) și daca era utilizabil, instanța respingând această probă.
În drept, pentru întregirea elementului material al laturii obiective, este necesar a se stabiliși existența cerinței esențiale, care constă înfăptui că acel program MSR 505C exe. este de natură a putea fi folosit la comiterea unor falsificări de mijloace de plată electronică. In cazul în care acest program nu poate fi în mod practic utilizat, latura obiectivă a acestei infracțiuni nu este realizată.
Faptele comise de inculpatul D. I. constând în aceea că acționând în cadrul unui grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier, care a materializat în țară și străinătate activități de fraudă bancară prin intermediul instrumentelor de plată electronică contrafăcute, a transmis neautorizat către inc. G. R. date de carduri, în opt rânduri, în perioada 09.06- 12.07.2011 și a deținut în data de 24.06.2011 echipamente software, respectiv un program MSR 505 utilizat la citirea și scrierea benzilor magnetice a cardurilor bancare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de transmitere neautorizată către altă persoană a unor date de carduri prev. de art. 27 al. 3 din Legea 365/2002 cu aplic. art. 41alin. 2 Cp, deținere de echipamente software în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002 și aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1, 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.33 lit. a Cpp
Faptele comise de inculpatul G. R. constând în aceea că: acționând în cadrul unui grup infracțional organizat cu caracter transfrontalier, care a materializat în țară și străinătate activități de fraudă bancară prin intermediul instrumentelor de plată electronică contrafăcute, a primit în opt rânduri, de la inc. D. I. și a deținut date de carduri, în perioada 09.06- 12.07.2011,iar în data de 24.06.2011 echipamente software, respectiv un program MSR 505 utilizat la citirea și scrierea benzilor magnetice a cardurilor bancare, săvârșind o tentativă de falsificarea mijloacelor de plată electronică, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere de echipamente software în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea 365/2002, tentativă de falsificare a instrumentelor de plată electronică prev. art. 24 alin. 1, 4 din Legea 365/2002 și aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 al. 1, 3 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.33 lit. a Cpp
Constatându-se întrunite condițiile răspunderii penale, pentru fiecare inculpat și pentru fiecare infracțiune, s-a dispus tragerea la răspundere penală a fiecăruia, aplicându-i-se fiecăruia câte pedeapsă cu închisoarea.
4. Dispoziții legale relevante în cauză:
Art. 417 C. pr. pen.
(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Art. 418 C. pr. pen.
(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.
(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.
Art. 421 C. pr. pen.
Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții:
2.admite apelul…
5. Cu privire la admisibilitatea căi de atac:
Curtea constată că apelurile declarate în cauză a fost exercitate de procuror și inculpați; aceștia sunt enumerați între subiecții procesuali care pot uza de calea de atac „apelul” în dispozițiile art. 409 C. pr. pen.
Apelurile declarate in cauză au fost exercitate în termenul procedural prev. de art. 410 alin. 1 C. pr. pen., adică în 10 zile de la data comunicării copiei minutei hotărârii primei instanțe.
6. Analizând hotarârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept Curtea constată următoarele:
Prima instanță în mod just a constatat existența faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul; împrejurările de timp, de mod, de mijloace și scopul comitere acesteia – procurarea unui folos material soției sale-. Probele administrate în cauză relevă la nivelul standardului de efectivitate prev. de art. 396 alin. 1,2 C. pr. pen. existența faptei reținuta ca infracțiune în sarcina inculpatului; imputabilitatea acesteia inculpaților, precum și vinovăția acestuia sub forma intenției directe. Mai mult inculpata V. Z.-N. a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată în forma reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata în privința sa să se realizeze în procedură simplificată cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. pr. pen.
În atare condiții soluția de condamnare a inculpațiolor pronunțată de prima instanță este legală.
Curtea constată că potrivit art. 74 C. pen. „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:
a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;
b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;
c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;
d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;
e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;
g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și social”.
Prima instanță a făcut aplicarea criteriilor de individualizarea judicară a pedespelor aplicate fiecăruia dintre inculpați dimensionandu-le just prin raportare natura și gravitatea fiecărei infracțiunii, scopul urmarit, conduita fiecăruia dintre inculpați în cursul procesului penal și anterior săvârșirii infracțiunii, nivelul de educație,varsta, starea de sanatate, situatia sociala si familială. Astfel că pedeapsele aplicate apar ca fiind apte să aibă efect preventiv educativ.
7. Cu privire la apelurile declarate în cauză.
7.1. Apelul procurorului.
a. Critica procurorului privind legalitatea cuantumului pedeapselor aplicate inculpaților V. Z.-N., D. I.:
Curtea constată că prima instanță, deși a aplicat în mod just pedepse cu închisoarea inculpaților în privința celor doi vizați de apelul procurorului a făcu aplicațiunea deficitară a regulilor de individualizare judiciară. În concret pedeapsa pentru infracțiunea „constituire de grup infracțional organizat” aplicată fiecăruia dintre cei doi inculpați V. Z.-N. și D. I. este mai mare decât cea aplicată pentru infracțiunile care intră în scopul „pluralității constituite”. Prin urmare, instanța de apel găsește întemeiată critica procurorului pe această linie, o primește favorabil și reformează sentința penală apelată pe această linie.
7.2. Apelurile inculpaților.
a. Apelul inculpatei V. Z.-N. va fi admis pentru considerentele expuse la pct. 7.2.
D. fiind conduita sa procesuală care repauzează pe ipoteza prev. de art. 375 C. pr. pen.; acesta a recunoscut faptele care au constituit capetele de acuzare în forma reținută în actul de sesizare, sens în care a solicitat a se uza de procedura de judecată simplificată cu aplicarea art. 396 alin. 10 C. pr. pen. și în contextul în care probele de la dosarul cauzei așa cum am precizat la pct. 6 justifică soluția de condamnare Curtea nu primeiste avorabil criicile aduse de aceasta pe fondul cauzei.
b. În privința apelurilor inculpaților D. I. și G. R. Curtea constată că apelul celui dintâi este admisibil pentru considerentele expuse la pct. 7.1.
Cu privire la motivul de apel invocat de ambii inculpații privind incidența în cauză a dispozițiilor art. 9 C. pen. Curtea nu le poate primi favorabil. Activitatea infracțională a inculpaților angajați penal sub forma pluralității constituite s-a derulat parțial și pe teritoriul Germaniei, deci în afara teritoriului Romaniei, ca spațiu de incidență a Codului penal în vigoare. În aceste condiții apărarea susține că în cauză apare ca incidentă regula „personalității legii penale” prev. de art. 9 C. pen. cu toate inflexiunile procedurale pe care le presupune promovarea acțiunii penale. Nimic mai fals!
Numai aparent infracțiunile reținute în sarcina inculpaților apar ca fiind săvârțite „în afara teritoriului României” și firește sub semnul art. 9 C. pen. pentru că potrivit legii penale în vigoare ele sunt comise pe teritoriul României și sub incidența art. 8 C. pen. Explicația! Este simplă. Legea penală stabilește două categorii de infracțiuni care intră de plano sub incidența sa:
– infracțiunile săvîrșite pe teritoril Romaniei în limitele descrise de art. 8 alin. 2 C. pen.-;
- infracțiunile asimilate celor săvârșite în limitele teritoriale prev. de art. 8 alin. 2 C. pen. și anume cele prev. de art. 8 alin. 4 C. pen.
În cauza de față unele dintre infracțiunile deduse judecății sunt parțial săvârșite în străinătate, dar asimilate celor săvârșite pe teritoriul național în condițiile art. 8 alin. 4 C. pen. Prin urmare, susținerea inculpaților pe această linie apare ca fiind fără suport normativ, astfel că nu va fi primită favorabil.
8. Cu privire la motivele de apel invocate din oficiu:
Nu au fost identificate motive de apel decelabile din oficiu.
9. Față de considerentele expuse Curtea respinge apelurile procurorului și inculpatilor V. Z.-N., D. I. și va respinge apelul inculpatului G. R., reformând sentința penală apelată potrivit dispozitivului prezentei.
9. Cheltuielile judiciare:
9. 1. Cheltuielile judiciare avansate de stat
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen. cheltuielile judiciare din apel rămân parțial în sarcina inculpatului G. R..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. În baza art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen. admite apelul declarat de P. de pe lângă ICCJ- DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău, inculpații V. Z.-N. și D. I. și în consecință:
Desființează în parte sentința penală nr. 2481/2015 a Tribunalului Bacău și în rejudecare:
2. Condamnă pe inculpata V. Z.-N. după cum urmează:
a. la pedeapsa 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu art. 396 alin.10 C.pr.pen., art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.c C.pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.;
b. la pedeapsa de 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. art.27 alin.3 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cu art. 396 alin.10 C.pr.pen., art. 74 lit.a C.pen. 1968, art. 76 lit.c C.pen. 1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.
În temeiul art.33 lit.a C.pen. 1968 cu art.34 lit.b C.pen.1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatei V. Z.-N. în pedeapsa cea mai grea de 7 luni închisoare pe care o sporește la 1 an închisoare.
PEDEAPSĂ DE EXECUTAT 1 an închisoare
În temeiul art.71 alin.2 C.pen. 1968 aplică inculpatei V. Z.-N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b C.pen.1968.
În baza art. 81 C. pen. 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei rezultante principale și a pedepsei accesorii; termenul de încercare 3 ani.
3. Condamnă pe inculpatul D. I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.7 alin.1,3 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, cu art. 74 lit.a C.pen.1968, art. 76 lit.b C.pen.1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.
În temeiul art.33 lit.a C.pen. 1968,cu art.34 lit.b C.pen.1968 cu aplicarea art. 5 C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului D. I. de 6 luni închisoare, 8 luni închisoare și 5 luni închisoare în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare pe care o sporește la 1 an și 2 luni închisoare.
Pedeapsa rezultantă de executat 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului D. I., pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a și lit.b C.pen.1968 cu aplicarea art. 5 C. pen.
În baza art. 81 C. pen. 1968 suspendă condiționat executarea pedepsei principale rezultantă și a pedepsei accesorii; termenul de încercare este de 3 ani și 2 luni.
4. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelată.
5. Respinge apelul declarat de inculpatul G. R. ca nefondat.
6. Obligă pe inculpatul G. R. la plata sumei de 200 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare parțiale în apel.
7.Definitivă.
8. Pronunțată în ședință publică astăzi 16.12.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. D. O. V. P.
GREFIER,
L. G.
Red.s.p.f. R. D. D..
Red.d.p.a. C.D. / 08.01.2016.
Tehnored.L.G./ 08.01.2016. /7 ex.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 1270/2015.... | Şantajul. Art.194 C.p.. Sentința nr. 881/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
