Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1306/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 1306/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 22-12-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 1306/2015

Ședința publică de la 22 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE -C. D.

JUDECĂTOR- D. P.

GREFIER -L. G.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău

Reprezentat legal prin procuror M. S.

Pe rol fiind pronunțarea apelurilor declarate de P. DE PE L. TRIBUNALUL BACĂU, inculpatul A. M. și părțile civile P. V. și T. C., împotriva sentinței penale nr. 559/D din 08.12.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 26 noiembrie 2015, fiind consemnate prin încheierea din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND

Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele.

1. P. de pe lângă Tribunalul Bacău, inculpatul A. M. și partea civilă P. Veaceslov au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 559/2015 a Tribunalului Bacău criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

2. Actul de sesizare:

2.1. În motivele de apel procurorul a arătat următoarele:

S-a invocat netemeinicia sentinței penale pronunțate în cauză, întrucât instanța de judecată a respins în mod nejustificat acțiunile civile formulate de părțile civile P. V., T. C-tin, . ȘI P. D. D., cu privire la restabilirea situației de fapt anterioare și acordarea de daune materiale.

Prin hotărârea pronunțată instanța a constatat existenta infracțiunii de înșelăciune relativ la toate cele patru părți civile și a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare.

In aceste condiții, infracțiunea de înșelăciune, fiind una de prejudiciu, se impunea admiterea pretențiilor formulate, mai ales în situația în care instanța a constatat că părțile au suferit prejudicii materiale. Motivarea că „instanța nu a poate să acorde pretenții civile, despăgubiri, reparații, restituiri de bunuri, lăsarea în deplină posesie și folosință a terenurilor sau orice altă formă de satisfacere a pretențiilor creditorului" nu poate fi acceptată în situația în care aceasta a luat act de faptul că părțile civile nu au fost despăgubite în nici un mod pe calea unei acțiuni civile, acestea solicitând soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal.

Pentru aceste considerente, parchetul a solicitat în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen., admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale nr. 41/D/20.01.2015, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ privind pe inculpatul N. I. și pronunțarea unei hotărâri legale.

2.2. Inculpatul în motivele de apel a arătat următoarele:

Referitor la infracțiunea de înșelăciune, solicită a se avea în vedere contractul de mediere încheiat între părți, fiind aplicabile dispozițiile art.16, lit.g cod pr.penală, a se dispune încetarea procesului penal în urma admiterii apelului, casarea sentinței penale pe latură penală.

Cu privire la acțiunea civilă, apreciază că este stinsă prin intervenirea medierii și nu lăsarea laturii civile nesoluționată. Solicită a se lua act de faptul că inculpatul a înțeles să achite cheltuielile judiciare.

În subsidiar, solicită a se constata că nu există infracțiunea de înșelăciune ci doar 4 promisiuni de vânzare și nu a existat o intenție de fraudare. Precizează faptul că, inculpatul a cumpărat 2 terenuri cu clauze de vânzare-cumpărare, conduita acestuia a fost de onorare a obligațiilor pentru edificarea caselor și dezmembrare.

Pe fondul cauzei, consideră că nu poate fi reținută infracțiunea de înșelăciune.

Referitor la celelalte 2 infracțiuni, apreciază greșită sentința penală pronunțată de instanța de fond este greșită, față de faptul că s-a depus înscris și nu rezultă că actul a fost falsificat, iar activitatea materială de falsificare nu este dovedită. Prin urmare, în lipsa probelor sunt doar presupuneri. Referitor la infracțiunea de uz de fals, față de actele de la OPCI nu rezultă faptul că a existat copie a documentelor falsificate.

Solicită a se analiza declarația martorului V., plângerea formulată de acesta, înscrisul în copie de pe contractul falsificat, depus la Primăria Săucești de acesta, precum și copia depusă la urmărirea penală. Astfel, consideră că nu se putea obține o copie de la Primărie cu număr de rol, iar copia martorului să fie albă.

Precizează faptul că, în anul 2008 au fost inundații la Primăria Săucești și este posibil ca documentația să fi fost alterată și refăcută ulterior. A se avea în vedere adresa depusă la urmărirea penală de la Uniunea Națională a Notarilor, prin care s-a solicitat scoaterea din circuitul intravilan fără a fi afectat dreptul de proprietate, existând clauze în acest sens.

De asemenea, arată că în anul 2008 luna iunie au fost încheiate contracte, iar ulterior în iulie 2008 s-a încheiat act de alipire cu număr de dosar 3726, sens în care s-au făcut adrese la Oficiul de cadastru și Primărie cu acest număr.

2.3. Partea civilă în motivele de apel a arătat următoarele:

Solicită în temeiul art.16, lit.g c.pr.penală încetarea procesului penal, să se ia act de contractul de mediere încheiat între părți, iar latura civilă a fi lăsată nesoluționată.

3. Circumstanțele cauzei:

3.1.Prin rechizitoriul nr. 409/2011 din 24.04.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalului Bacău a fost trimis în judecată inculpatul A. M. în vederea tragerii la răspundere penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C. pen.(anterior), fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 1 C. pen.(anterior), respectiv uz de fals prev. de art. 291 C. pen.(anterior).

S-a reținut în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, în esență, următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 509/P/2011 din 24.04.2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 C.pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 al. 1 C.p.; și uz de fals, prev. de art. 291 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:

- în cursul anului 2009 a indus în eroare părțile vătămate P. V., T. C., A. M. C., P. D.-D. prin încheierea unor antecontracte de vânzare - cumpărare cu acestea, având ca obiect promisiunea de vânzare – cumpărare a unor locuințe construite pe un teren aflat în posesia sa, situat pe raza ., fără a le preciza acestora faptul că respectivul teren este în litigiu, a încasat sume de bani de la acestea în contul imobilelor ce urmau a le fi vândute, iar ulterior nu a încheiat contractele de vânzare-cumpărare și nici nu a restituit sumele încasate, cauzând prejudicii părților vătămate având o valoarea totală mai mare de_ lei;

- în cursul anului 2008, pentru introducerea suprafeței de teren susmenționate în intravilan și pentru obținerea certificatului de urbanism a depus la sediile Primăriei . Bacău copii de pe contractele nr. 435 și 436, ambele încheiate la BNP N. E.-L. la data de 02.06.2008, cu privire la vânzarea-cumpărarea suprafeței de teren alipite menționate anterior, după ce în prealabil le-a falsificat prin eliminarea paragrafelor conținând clauza pactului comisoriu de gradul IV.

3.2. Prima instanță a dispus următoarele:

În temeiul art. 386 C.pr.pen. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. M. prin apărător, din art. 215 alin.1,2,3,5 C.pen. din 1969 cu art. 41 alin.2 C.pen. 1969 în patru infracțiuni prev. de art. 244 alin.1,2 C.pen. cu art. 36 C.pen., din art. 288 C.pen. din 1969 în art. 320 C.pen. și din art. 291 C.pen. 1969 în art. 323 C.pen. și în consecință:

În temeiul art. 244 alin.1,2 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, a fost condamnat inculpatul A. M., fiul lui M. și E., născut la data de 12.07.1970, în orașul B., jud.Bacău, CNP_, cetățenia română, studii superioare, stagiul miliar satisfăcut, căsătorit, fără copii minori, domiciliat în mun. Bacău, ..43/D/17, jud. Bacău, fără forme legale în com. Săucești, ., fără antecedente penale, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată P. V.).

În temeiul art. 244 alin.1,2 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, condamnă pe același inculpat, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată T. C.).

În temeiul art. 244 alin.1,2 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată . prin administrator A. M. C.).

În temeiul art. 244 alin.1,2 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, a fost condamnat același inculpat, la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare (parte vătămată P. D. D. prin procurator G. I.).

În temeiul în art. 320 C.pen, pentru săvârșirea infracțiunii de „fals material în înscrisuri oficiale”, a fost condamat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 323 C.pen pentru săvârșirea infracțiunii de „uz de fals”, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 38 C.pen., art. 39 lit.b C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 4 (patru) ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabile.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 8 (opt) ani și 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 65 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 66 lit.a b, și d C.pen.

În temeiul art. 19, 397, C.pr.pen. coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 942 și următoarele C.civil 1864, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de părțile civile P. V., T. C., . prin administrator A. M. C., și P. D. D. prin mandatar G. I., cu privire la restabilirea situației anterioare și acordarea de daune materiale.

În temeiul art. 19,397 C.pr.pen., coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ.1864, s-au admis pretențiile civile formulate de către partea civilă,T. C. și în consecință obligă pe inculpatul A. M., să plătească acestei părți civile suma de 5.000 lei RON cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.

În temeiul art. 19,397 C.pr.pen., coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ.1864, s-a constatat că părțile civile P. V., . prin administrator A. M. și P. D. D. prin mandatar G. I. nu a solicitat daune morale.

În temeiul art. 25 C.pr.pen., s-a dispus desființarea în totalitate a copiilor falsificate ale contractelor 435 și 436 încheiate la date de 02.06.2008 la BNP N.-E. L., prezentate de inculpat, Primăriei ..

În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 275 alin.2 C.pr.pen., s-a admis în parte cheltuieli judiciare solicitate de partea civilă T. C.,și în consecință obligă pe inculpat să achite acestei părți civile suma de 500 lei cu titlu de onorariu avocat ales.

În temeiul art. 275 alin.1 C.pr.pen., s-au respins cheltuielile judiciare, reprezentând onorarii avocat ales, solicitate de părțile civile P. V. și P. D. D..

3.3. Pentru a hotărî, astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 02.06.2008, inc. A. M. și numita B. F. au încheiat contractul de vânzare – cumpărare nr. 435, autentificat la BNP N. E.-L. din mun. Bacău, având ca obiect o suprafață de 4100 mp de teren, din măsurători 4173 mp, sola 115, . identificat cu numărul cadastral al parcelei 3544, înscris în cartea funciară a .. 3083 la OCPI Bacău. Prețul vânzării a fost stabilit la suma de_ de euro, pe care învinuitul urma să o achite până la data de 30.09.2008, iar în contract a fost stabilit un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situația în care cumpărătorul A. M. nu și-ar îndeplini obligația de plată a prețului.

La aceeași dată, inc. A. M. și numiții V. I.-D., ginerele numitei B. F., și V. M. au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 436, autentificat la același birou notarial, având ca obiect o suprafață de 3600 mp de teren, din măsurători 3641 mp, sola 115, . fiind identificat cu numărul cadastral al parcelei 3268, înscris în cartea funciară a .. 2791 la OCPI Bacău. Prețul vânzării a fost stabilit la suma de_ de euro, din care inculpatul a achitat suma de 4500 de euro, diferența de preț urmând a fi achitată până la data de 02.06.2009, iar în contract a fost stabilit un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situația în care cumpărătorul A. M. nu și-ar îndeplini obligația de plată a prețului.

Cele două suprafețe de teren achiziționate la data de 02.06.2008 au fost alipite într-un singur corp de proprietate prin actul de alipire nr. 534, încheiat la data de 16.07.2008 la BNP N. E.-L..

Întrucât inculpatul nu a achitat prețul vânzării în contractul nr. 435, la data de 24.11.2008 a fost chemat în judecată de către numita B. F. care a solicitat desființarea contractului. Prin sentința civilă nr. 6362/15.06.2010 a Judecătoriei Bacău (dosar nr._/180/2008) a fost admisă cererea reclamantei, contractul de vânzare – cumpărare fiind desființat de plin drept.

Inculpatul nu a achitat nici prețul vânzării din contractul nr. 436, iar la data de 28.04.2010 a fost chemat în judecată de numiții V. I.-D. și V. M. care au solicitat, de asemenea, desființarea contractului. Prin sentința civilă nr. 3188/11.04.2011 a Judecătoriei Bacău (dosar nr._ ) a fost admisă cererea reclamanților, contractul de vânzare – cumpărare fiind desființat de plin drept.

În cursul anului 2009, partea vătămată P. V., persoană cu dublă cetățenie – română și moldovenească – a sosit în mun. Bacău cu intenția de a achiziționa o casă, fie în oraș, fie în apropierea acestuia. Cu această ocazie, partea vătămată s-a deplasat la agenția imobiliară „Prohouse”, unde i-a fost prezentată oferta de vânzare a unei case aparținând inculpatului A. M., imobil situat în ..

Împreună cu agentul imobiliar, partea vătămată s-a deplasat în . unde era amplasată casa, însă aceasta nu i-a plăcut, dar inculpatul A. M. i-a arătat o altă casă aflată în construcție, situată tot în . inculpatul i-a relatat că o va vinde abia după ce aceasta va fi finisată complet.

În cele din urmă, cele două părți au căzut de acord cu privire la achiziționarea imobilului, astfel încât la data de 29.07.2009 s-au deplasat la BNP B. M. C. unde au încheiat o promisiune de vânzare – cumpărare de casă și teren (încheierea de autentificare nr. 540). Acest act a avut ca obiect imobilul aparținând soților A. M. și A. G., situat în extravilanul ., . de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/Săucești la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 și 436/2008, precum și actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuință în regim P+1, în curs de edificare, având prețul de_ de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de_ de euro, restul de_ de euro urmând a fi achitat până la data de 29.12.2009, dată la care inculpatul s-a angajat să finalizeze edificarea locuinței, iar părțile să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părțile au prevăzut și un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situația în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părți. Antecontractul susmenționat a fost semnat și de învinuita A. G..

Ulterior, la data de 28.12.2009, părțile au încheiat un act adițional prin care au amânat încheierea contractului de vânzare – cumpărare la data de 15.04.2010, până în acel moment partea vătămată achitând și suma de_ de euro. În tot acest timp, inculpatul i-a relatat telefonic părții vătămate despre dificultatea efectuării lucrărilor de edificare a imobilului datorită condițiilor meteo nefavorabile.

În cursul lunii martie 2010, numitul P. V., fiul părții vătămate, s-a deplasat la imobil, însă l-a întâlnit în acel loc pe numitul T. C., care i-a relatat că a cumpărat același imobil în cursul anului 2009, fără a-i prezenta fiului părții vătămate vreun act în acest sens.

După ce a aflat despre cele întâmplate, partea vătămată l-a sunat pe învinuit, iar acesta i-a precizat că există unele probleme cu terenul pe care se află locuită casa, în sensul că acesta este revendicat de moștenitorii fostului proprietar de la care învinuitul achiziționase acea suprafață de teren. Partea vătămată a discutat personal cu învinuitul, iar acesta i-a relatat că nu a achitat fostului proprietar întreaga sumă, iar moștenitorii acestuia revendică terenul. De asemenea, inculpatul i-a precizat părții vătămate că a ajuns la o înțelegere cu respectivii moștenitori, în sensul că le va lăsa acestora casa pe care urma să o vândă părții vătămate, urmând ca respectivele persoane să vândă părții vătămate casa, iar inculpatul să restituie părții vătămate suma de_ de euro achitată până în acel moment, fapt care nu s-a mai întâmplat.

La data de 14.02.2010 a fost înregistrată plângerea părții vătămate T. C. prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de A. M., întrucât a fost indus în eroare de către acesta cu privire la promisiunea de vânzare-cumpărare a unui imobil.

Fiind audiat, T. C. a declarat că în luna iunie 2009, în urma vizionării unui anunț din presa locală (mica publicitate) cu privire la vânzarea unei case, a luat legătura cu inculpatul care i-a făcut o ofertă de vânzare și a unei suprafețe de teren în .-au deplasat la locul respectiv, unde partea vătămată a observat patru case aflate în construcție.

Inculpatul i-a propus părții vătămate spre vânzare prima casă, însă aceasta a refuzat, nefiind mulțumită de prețul cerut, iar inculpatul i-a făcut o ofertă pentru cea de-a doua casă a cărei construcție se afla într-un stadiu mai puțin avansat.

Cele două părți au ajuns la o înțelegere cu privire la cea de-a doua casă, după care la data de 26.10.2009 au încheiat la BNP B. M. C., prin încheierea de autentificare nr. 823, o promisiune de vânzare – cumpărare de casă și teren. Acest act avea ca obiect un imobil proprietatea învinuiților situat în extravilanul ., . de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/Săucești la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 și 436/2008, precum și actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuință în regim P+1, în curs de edificare, având prețul de_ de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de_ de euro, restul de 6000 de euro urmând a fi achitat până la data de 15.12.2010, dată la care inculpatul s-a angajat să finalizeze edificarea locuinței, iar părțile să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părțile au prevăzut și un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situația în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părți. Antecontractul susmenționat a fost semnat doar de învinuit, acesta având și calitatea de mandatar al soției sale A. G..

Partea vătămată a arătat că după încheierea actului susmenționat, lucrările de construcție la casă au fost continuate de inculpat, iar din luna ianuarie 2010 lucrările au fost continuate de către partea vătămată care, o lună mai târziu, s-a mutat în imobil, ca urmare a unei înțelegeri cu învinuitul care i-a predat și cheile locuinței.

În cursul lunii martie 2010, la imobil a sosit un tânăr pe care partea vătămată nu îl cunoștea (identificat ulterior ca fiind P. V., fiul părții vătămate P. V.), care i-a precizat lui T. C. că a cumpărat același imobil.

Imediat, partea vătămată T. C. l-a sunat pe A. M., căruia i-a relatat despre discuția cu P. V., însă inculpatul i-a precizat că este vorba despre neînțelegeri cu privire la o altă casă construită pe același lot, relatându-i apoi că s-a întâlnit cu P. V. și că a rezolvat problema.

Partea vătămată T. C. a arătat că învinuitul nu i-a adus la cunoștință despre existența unui litigiu cu privire la terenul pe care este construită casa, iar ulterior a aflat că respectiva casă fusese anterior vândută părții vătămate P. V. și a mai fost între timp oferită spre vânzare și altor persoane, deși în antecontractul de vânzare-cumpărare inculpatul își luase angajamentul de a nu înstrăina imobilul vreunei terțe persoane.

La data de 14.02.2011 a fost înregistrată plângerea părții vătămate . Bacău, reprezentat de administrator A. M.-C., prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de A. M. și A. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 215 C.p., întrucât a fost indusă în eroare de către aceștia cu privire la promisiunea de vânzare-cumpărare a unui imobil.

Cu ocazia audierii, reprezentantul părții vătămate a arătat că în cursul lunii aprilie 2009 s-a deplasat împreună cu soțul său în . vizionat un imobil aparținând celor doi învinuiți. În acel moment pe suprafața de teren aparținând învinuiților nu era construită decât o singură casă, pentru alte două case fiind construite doar fundațiile.

În perioada comiterii faptelor, cursul anilor 2008-2009, la momentul sesizării instanței de judecată cu soluționarea cauzei, se afla în vigoare Codul Penal din 1969. La 01.02._ a intrat în vigoare Noul Cod Penal, și potrivit dispozițiilor art. 4-6 actualul Cod penal, instanța de judecată este obligată a aplica noile dispoziții de drept substanțial și procedural, ce îi sunt favorabile inculpatului, și acolo unde este cazul să dispună încetarea procesului penal, dacă fapta este dezincriminată.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de

”Înșelăciune în formă calificată, prev. de art. 215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. 1969, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, prev. de art. 288 alin.1 C.pen. 1969 și 291 C.pen. din 1969.

Aceeași activitate infracțională este incriminată și în actualele dispozițiile procedurale în art. 244 C.pen., 320 C.pen. și art. 323 C.pen.

Art. 244 cod penal - Înșelăciunea:

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 320 cod penal - Falsul material în înscrisuri oficiale:

(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(4) Tentativa se pedepsește.

Art. 323 cod penal - Uzul de fals:

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.

Comparând vechea reglementare cu actualele dispoziții, sub aspectul legii mai favorabile, instanța apreciază că pentru cauza pendinte, pentru inculpatul de față, mai favorabile sunt normele actuale, cele de după 01.0.2.014.

Potrivit art. 215 C.pen. 1969 – Înșelăciunea –

(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase, se pedepsește cu închisoare de la 3 ani la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.

(4) Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1), dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.

(5) Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 288 C.pen. din 1969 – Falsul material în înscrisuri oficiale –

(1) Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

(2) Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârșit de un funcționar în exercițiul atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Studiul înscrisurilor de la dosarul de urmărire penală dovedește că prima plângere a fost formulată de către persoana vătămată T. CONSTATNIN la data de 14.02.2010, fila 29 dosar urmărire penală, urmate în ordine cronologică de: P. V. (pentru tatăl său P. V.) la 29.03.2010, fila 17 dosar urmărire penală, V. I. D. la 29.06.2010, fila 242 dosar urmărire penală, (în ceea ce privește comiterea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficial și uz de fals), . la 14.02.2011, fila 40 dosar urmărire penală, RĂSCHITOR C. la 16.09.2011, (asupra căreia procurorul a dispus prin același rechizitoriu Neînceperea urmăririi urmării penale față de inculpat și soția acestuia, sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1-3 C.pen.), și P. D. D. (prin mandatar G. I.- mama sa) la 01.02.2012, aflată la fila 217 dosar de urmărire penală.

Așadar toate plângerile penale au fost formulate după împlinirea termenului de încercare - august 2009 -, motiv pentru care nu se poate dispune revocarea pedepsei anterioare de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Prin urmare, potrivit art. 86 C.pen. 1969, dacă la împlinirea termenului de încercare„ nu s-a pronunțat revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în baza art. 83 și 84, el este reabilitat de drept”. La data de 14.02.2010 (prima plângere penală ce a fost formulată de persoana vătămată T. C.) condamnatul A. M. era reabilitat de drept.

4. Dispoziții legale relevante în cauză:

Art. 417 C. pr. pen.

(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.

(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.

Art. 418 C. pr. pen.

(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.

(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.

Art. 421 C. pr. pen.

Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții:

2.a. admite apelul…art. 16 C. pr. pen. lit. g … a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii

Art. 244 C. pen.

(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 320 c. pen.

(1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Art. 323 C. pen.

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

5. Cu privire la admisibilitatea căi de atac:

5.1. Curtea constată că apelul declarat în cauză a fost exercitat de procuror, inculpate și partea civilă; aceștia sunt enumerați între subiecții procesuali care pot uza de calea de atac „apelul” în dispozițiile art. 409 C. pr. pen.

5.2. Apelul declarat in cauză a fost exercitat în termenul procedural prev. de art. 410 alin. 1 C. pr. pen., adică în 10 zile de la data comunicării copiei minutei hotărârii primei instanțe.

6. Activiatea de controlul judiciar al instanței de apel.

6.1. Analizând hotarârea primei instanțe prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept Curtea constată următoarele:

În etapa de judecată în apel inculpatul și persoanele vătămate au încheiat un acorduri de mediere –depuse la dosarul cauzei- în privința faptelor reținute de prima instanță în sarcina inculpatului ca infracțiuni de înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. 1,2 C. pen.(4 infracțiuni de înșelăciune).

Încheierea acordurilor de mediere în cazul infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1,2 C. pen., dat fiind faptul că „împăcarea părților” constituie o cauză care înlătură răspunderea penală, sunt asimilate acesteia. Prin urmare, în plan substanțial penal acordurile de mediere constituie cause care în lătură răspunderea penală cu privire la săvîrșirea infracțiunilor de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1,2 C. pen.

În plan procesual penal încheierea acordurilor de mediere constituie un fapt juridic extinctiv al acțiunii penale potrivit art. 16 alin. 1 lit. g C. pr. pen. ceea ce raportat la procesul penal determină încetarea acestuia.

Instanța de apel în atare condiții ia act de acordurile de mediere și constată relevanța efectelor juridice ale acestora în abele planuri –substanțial și procesual penal- drept pentru care primind favorabil apelurile declarate în cauză purcede la încetarea procesului penal cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 244 alin. 1,2 C. pen.

6.2. Cu privire la capetele de acuzare fals material în îmscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen., respective uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

Curtea constată că inculpatul a depus la Primăria Săucești, jud. Bacău copii simple ale contractelor de vânzare-cumpărare autentificate la BNP N. E.-L. la 02.06.2008.

Potrivit art. 320 C. pen. constituie infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale „Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice”.

Copii simple depuse de inculpat la autoritățile locale aveau conținutul parțial diferit față de înscrisurile autentificate de notarul public după care erau făcute. Acestea din urmă fiind înscrisuri oficiale în sensul art. 178 alin. 2 C. pen.

Din economia textului incriminator actiune ilicit penală de falsificare se impune a fi realizată asupra „înscrisului oficial” prin modalitățile explicite și limiative „contrafacerea scrierii, a subscrierii sau alterarea ...în orice mod”. Prin urmare, acțiunea agentului se impune a fi orientată nemijlocit asupra „înscrisului oficial” afectândul materialmente în conținutul său pe ce cele două componente structurale – scrierea (continutul propriu-zis) sau subscriere (semnăturile). Intră în categoria înscrisurilor oficiale raportat la contextul cauzei de fașă: originale, duplicatele și copiile legalizate emise de notarul public, întrucât acestea provin de la o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin 2 C. pen.

Copiile simple obținute prin fotocopiere nu intră în categoria juridică a „înscrisurilor oficiale” potrivit art. 178 alin. 2 C. pen. și nici nu sunt asimilate acestora potrivit art. 320 alin. 3 C. pen.

Mai mult deși avem rezerve față de această teză exprimată în doctrină – sub imperiul vechiului cod penal- în sensul că intră sub incidența „falsului material în înscrisuri oficiale” copiile simple certificate pentru conformitate nu vom insista asupra a cestui aspect întrucât în cauza de față inculpatul nu a certificat pentru conformitate copiile simple depuse la uatoritățile locale.

Revenind la cauza de față Curtea constată că înscrisurile vizate de acuzare ca fiind false „copiile simple depuse de inculpat la autoritățiele locale” nu constituie obiect material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen., întrucât nu li se circumscrie cadrul normativ prev. de art. 178 alin. 2 C. pen., context în care fapta reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare și sentința penală apelată nu realizează trăsătura esențială „tipicitatea” infracțiunii în discuție - fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen.- prev. de art. 15 alin. 1 C. pen.

În atare condiții fapta inculpatului de contraface continutul unei copii simple a unui act notarial nu este prev. de legea penală; ori, potrivit art. 15 alin. 1 C. pen. infracțiunea este o faptă prevăzută de legea penală ceea ce atrage sub aspect procesual penal achitarea inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen.

6.3. Cu privire la infracțiunea de uz de fals prev. de art. 323 C.pen. Curtea constată „înscrisurile” imputate ca false inculpatului „copiile simple” nu realizează condițiile pentru a fi obiect material al infracțiunii în discuție. În concret „înscrisul falsificat” –obiect material al infracțiunii de uz de fals- întrunește două condiții cumulative:

- valoare probatorie; adică este apt să servească la dovedirea completă sau parțială a unui drept sau obligație sau a unei situații juridice;

- semnificație juridică; este apt să producă efecte juridice, adică să servească la constituirea, modificarea sau stingerea unui raport juridic, să aducă atingere unui interes juridic.

Înscrisurile în discuție puteau genera efecte juridice dacă cel puțin erau certificate pentru conformitate, ori, acestea au fost primite ca atare de către funcționarul public de la autoritățile locale în condițiile în care nu aveau nici valoare probatorie și nici semnificație juridică.

În atare condiții Curtea constată că înscrisurile imputate inculpatului la folosire nu realizează condiția de a fi obiect material al infracțiunii de uz de fals prev. de art. 323 C. pen. context în care fapta inculpatului de folosi copii simple nu realizează trăsătura esențială a tipicității prev. de art. 15 alin. 1 C. pen.

6.3. Față de considerentele expuse Curtea găsește întemeiate criticile inculpatului pe această linie, le primește favorabil și dispune achitarea inculpatului cu privire la săvârșirea celor două infracțiuni fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C. pen., respectiv uz de fals prev. de art. 323 C. pen.

6.4. Cu privire la latura civilă Curtea face aplicațiunea dispozițiilor art. 25 alin. 5 C. pr. pen. în sensul că lasă nesoluționate acțiunile civile exercitate în cauză, dat fiind faptul că inculpatul și părțile civile au încheiat acorduri de mediere. Criticile inculpatului pe această linie nu vor i primite favorabil, întrucât contravin dispozițiilor art. 25 alin. 5 C. pr. pen. care sunt fără echivoc.

7. Apelurile procurorului și părții civile dat fiind intervenția acordurilor de mediere în cauză vor fi primite favorabil prin raportare la noul context procesual penal creat cu trimitere corespunzătoare la argumentele expuse la pct.6.

8. Față de considerentele expuse Curtea admite apelurile procurorului, inculpatului și părții civile reformând sentința penală apelată potrivit dispozitivului prezentei.

9. Cheltuielile judiciare:

9. 1. Cheltuielile judiciare avansate de stat

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul Bacău, apelantul-inculpat A. M. și apelanta-parte civilă P. VEACESLOV împotriva sentinței penale nr.559/D/2014 din data de 08.12.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău.

Desființează sentința penală apelată, mai puțin dispozițiile referitoare la schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, reține cauza spre rejudecare și în fond;

În baza art.396 alin.1 și 6 Cod procedură penală, cu art.16 alin.1lit.g Cod procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului A. M., fiul lui M. și E., născut la data de 12.07.1970, în orașul B., județul Bacău, CNP_, căsătorit, fără copii, studii superioare, cu domiciliul în municipiul Bacău, ..43, ., județul Bacău și fără forme legale în ., județul Bacău, necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea a 4 (patru) infracțiuni de înșelăciune, prevăzute de art.244 alin.1 și 2 Cod penal, întrucât între părți s-au încheiat acorduri de mediere.

În baza art.396 alin.1 și 5 Cod procedură penală, cu art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală, dispune achitarea inculpatului cu privire la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.320 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal și la infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.323 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal.

Înlătură dispozițiile referitoare la anularea copiilor contractelor de vânzare cumpărare nr.435 și 436, încheiate la data de 02.06.2008, la Biroul Notarului Public N. E. L..

În temeiul art.397 alin.1 Cod procedură penală, cu art.25 alin.5 Cod procedură penală, lasă nesoluționate acțiunile civile exercitate în cauză.

În baza art.275 alin. pct.2 lit.c Cod procedură penală, obligă inculpatul să plătească statului suma de 1.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare, referitor la infracțiunile de înșelăciune.

Cheltuielile judiciare efectuate în cauză, referitor la celelalte infracțiuni, rămân în sarcina statului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, în apel, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.12.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. D. D. P.

GREFIER,

L. G.

Red. s.p.f. R. D. D.

Red.d.p.a. C. D./ 08.01.2016.

Tehnored. L.G./ 08.01.2016

13 ex.

← Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466...		Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 1300/2015. Curtea de Apel... →

Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1306/2015. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Falsul material în înscrisuri oficiale. Art. 288 C.p.. Decizia nr. 1306/2015. Curtea de Apel BACĂU