Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 144/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 144/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 09-02-2015
Dosar nr._
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 144
Ședința publică din 09.02.2015
Complet format din :
PREȘEDINTE- A. B.
JUDECĂTOR- I. N. C.
GREFIER- E. P.
***
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat legal prin procuror P. V.
*
Pe rol pronunțarea apelului declarat de inculpatul S. I., împotriva sentinței penale nr.3 din 6.01.2015, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 03.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin S.p. nr. 3/D din 6.01.2015 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul_ s-a dispus. condamnarea inculpatului S. I. – fiul lui L. și A., născut la data de 13.03.1949, în oraș Comănești, jud. Bacău, domiciliat în orașul Dărmănești, ., județul Bacău, CNP –_, cetățean roman, pensionar, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. de art. 188 alin.1 C.p.,cu aplicarea art 375 cpp la pedeapsa de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev de art 66 lit a și b C.pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prev de art 66 lit a și b C.pen în condițiile si pe durata prev de art . 65 Cod penal .
În baza art 72 cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv de la 24 septembrie 2014 la zi.
În baza art 399 alin 1 cod pr penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art 112 lit b cod penal s-a dispus confiscarea unei toporiști - plic nr 4 și menținerea mijloacelor de probă din plicurile 1 – 5 și plicurile AG 1- AG4 aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.
În baza art 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
S-a constatat că inculpatul este asistat de apărător angajat .
În baza art. 274 cod pr penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare către stat .
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriu nr.573/P 2014 al PARCHETULUI DE PE L. TRIBUNALUL BACĂU s–a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului S. I. – fiul lui L. și A., născut la data de 13.03.1949, în oraș Comănești, jud. Bacău, domiciliat în orașul Dărmănești, ., județul Bacău, CNP –_, cetățean roman, pensionar, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă prev. de art. 188 alin.1 C.p., constând în aceea că, în dimineața zilei de 24.09.2014, în jurul orei 08:00, în timp ce se afla pe dealul Cărăboaia - situat într-o zonă limitrofă a orașului Dărmănești – pe fondul unui conflict spontan, l-a lovit cu o secure pe numitul A. G., în vârstă de 69 ani, provocându-i acestuia o plagă profundă la nivelul coapsei stângi, care a produs o hemoragie externă masivă, ce a condus în cele din urmă la decesul victimei.
Fiind prezent, în instanță, inculpatul în conformitate cu prev. art.374 alin 4 și art. 396 alin 10 din NCPP, la termenul de judecată, din data de 06 ianuarie 2015 , a arătat că solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește ,s-a procedat la audierea acestuia, declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței .
Pe cale de consecință, instanța, în baza art 375 alin 1 cod pr penală a admis cererea .
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 24.09.2014, în jurul orei 08:30, în timp ce se afla pe dealul Cărăboaia, din orașul Dărmănești, însoțindu-și cireada de vite, inculpatul S. I. a intrat în conflict cu numitul A. G., în vârstă de 69 de ani. În timpul conflictului consumat în punctul numit “Groapa Nimașului”, inculpatul S. I. i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu ajutorul unui topor cu piolet, folosind atât coada de lemn cât și partea metalică. Una dintre loviturile care au vizat picioarele, au atins coapsa stângă a victimei, producând o plagă profundă cu secțiune vasculară.
În urma acestei lovituri, victima a căzut la pământ, fără să mai poată riposta, lovitura primită provocându-i o hemoragie externă masivă, care a generat în scurt timp colapsul cardio respirator.
După doborârea victimei, inculpatul S. I. a părăsit în grabă locul agresiunii, refugiindu-se la stâna sa situată pe culmile dealului Cărăboaia.
Momentul desfășurării conflictului a fost surprins de martorul B. V. care își păștea turma de oi în aceeași zonă și care le-a alertat pe rudele numitului A. Gherorghe.
Primul care a ajuns la fața locului este numitul A. I., nepotul de frate al victimei. Acesta a constatat că unchiul său nu mai prezenta semne vitale, situație în care a apelat serviciul de urgențe 112, solicitând intervenția poliției și a unui echipaj medical.
Ajunși la fața locului, la ora 09:30, membrii echipajului medical au constatat că victima prezenta o hemoragie masivă, pierzând până în acel moment, circa 1000 ml de sânge. Manevrele de resuscitare s-au dovedit inutile, astfel că, la ora 10:15, cadrele medicale au constatat decesul numitului A. G.
Inculpatul a fost depistat câteva ore mai târziu la stâna sa de pe dealul Cărăboaia. În același loc a fost găsit și obiectul vulnerant, un topor cu piolet cu coadă de lemn în lungime de 1 metru.
Cu ocazia cercetării la fața locului, organele de urmărire penală au descoperit lângă cadavrul numitului A. G. o schijă din lemn, ruptă din coada toporului găsit la stâna inculpatului S. I..
***
În faza inițială a cercetărilor, s-a procedat la audierea martorului B. V., persoană care, potrivit propriilor declarații, a urmărit de la distanță derularea conflictului, aflându-se în zona dealului Cărăboaia.
În conținutul depoziției din data de 24.09.2014, martorul pretinde că nu a văzut modalitatea de producere a agresiunii. Susține, în schimb, că l-a auzit pe inculpat în timp ce o înjura pe victimă și o amenința cu moartea.
Astfel, B. V. a arătat că, în faza inițială a conflictului, a auzit strigătele inculpatului, fără însă a putea vedea ce se întâmplă, în condițiile în care se afla cu turma de oi, în spatele unui pâlc de copaci. Totuși, în momentul în care a ajuns într-un punct cu perspectivă deschisă, l-a zărit pe inculpatul S. I., care având în mână un par de circa 1 metru lungime, urca grăbit dealul, spre locul în care se afla cireada sa de vaci. Mai arată că, a văzut de la distanță o persoană căzută la pământ, realizând că este vorba de A. G., în momentul în care a recunoscut turma de miei, câinele și măgarul acestuia.
Ulterior luării măsurii preventive față de inculpat, martorul B. V. a adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău o petiție în conținutul căreia reclama că a fost amenințat cu moartea de membrii familiei lui S. I.. În cuprinsul aceluiași înscris, martorul susținea că a văzut momentul agresiunii.
Fiind reaudiat, martorul a făcut o . precizări suplimentare recunoscând că în momentul primei sale audieri nu a declarat tot ce știa. De această dată, martorul a susținut că a văzut momentul în care inculpatul a lovit-o pe victimă - mai întâi, cu coada toporului în zona capului și a corpului, iar mai apoi, schimbând priza, a acroșat piciorul acesteia cu partea tăioasă a toporului. Martorul susține că, în urma loviturii la picior, victima s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, după care s-a întors pe o parte și nu s-a mai mișcat. Susține că, după acest moment, inculpatul nu l-a mai lovit pe A. G., ci s-a îndepărtat de locul agresiunii, deplasându-se către vârful dealului.
Martorul B. V. mai face o . precizări importante în economia materialului probator. Prima se referă la faptul că, în momentul agresiunii, se afla în punctul « Hugivelnița », situat pe un versant deluros, care este despărțit de versantul pe care se află « Groapa Nimașului », de albia părâului M.. Astfel, apreciază că distanța între locul agresiunii și locul în care se afla este de aproximativ 600 metri.
În al doilea rând, martorul susține că, în ciuda distanței, datorită configurației geografice a zonei, a auzit țipetele agresorului, care în timp ce o lovea pe victimă, striga: « aici te omor ».
Totodată, martorul afirmă că A. G. nu a folosit aracul pe care îl avea asupra sa, pentru a-l lovi pe inculpat și precizează că victima nu era apărată decât de un singur câine, de talie medie, care nu a făcut decât să latre la agresor.
Fiind audiat, chiar în ziua săvârșirii faptei, inculpatul S. I. a recunoscut existența unui conflict cu numitul A. G., motivat de faptul că, acesta a adus turma de oi la păscut pe o pășune pe care el o stăpânea. De asemenea, susține că victima a încercat să îl lovească cu un băț și a asmuțit câinii asupra sa.
Acuzând o stare de surescitate nervoasă, cauzată de atacul canin, inculpatul susține că a încercat să o lovească de mai multe ori pe victimă, în zona capului, cu coada securii. Totodată, recunoaște că a vizat și zona picioarelor, iar în urma unei astfel de lovituri, victima a căzut la pământ.
Mai arată inculpatul că, după ce A. G. a căzut la pământ, a renunțat să-l mai lovească și a plecat de la fața locului, nu înainte de a observa că, în urma sa, victima se zvârcolea.
Cu ocazia reaudierii din data de 18.11.2014, inculpatul S. I. și-a reconsiderat poziția, susținând că lovitura aplicată victimei în zona piciorului a fost pur accidentală, în condițiile în care a folosit toporul doar cu intenția de a se apăra de câini. Totodată, inculpatul susține că, a vrut să îl lovească pe A. G. doar în zona mâinii, în încercarea de a-l face pe acesta să scape parul pe care îl folosea împotriva sa. Mai arată că, una dintre loviturile adresate oponentului său a fost parată de acesta cu ajutorul parului, astfel că din coada toporului său a fost dislocată o așchie.
Analizând depozițiile succesive ale inculpatului, apreciem că prima - dată la câteva ore după săvârșirea agresiunii – prezintă cel mai înalt grad de veridicitate, suprapunându-se în mare parte, depoziției singurului martor ocular.
Astfel, în data de 24.09.2014, inculpatul declara: “(…) m-am enervat și am început și eu să-l lovesc cu coada securii pe care o aveam la mine. Nu pot să spun de câte ori am lovit, întrucât eram tulburat pentru că fusesem mușcat de un câine. Am lovit de mai multe ori spre zona capului, dar acesta s-a apărat cu mâinile și cu bățul pe care îl avea. (...) Îmi aduc aminte că am încercat să îl lovesc și în zona picioarelor și astfel s-a dezechilibrat și a căzut jos.”
Pe de altă parte, cu ocazia reaudierii, din data de 15.10.2014, martorul B. V. a făcut următoarele afirmații: « La început, S. I. a strigat la A. G., după care s-a repezit și l-a lovit cu coada acelui obiect, mai întâi în zona umărului, apoi în zona capului, iar apoi în zona coastelor. După aceste lovituri A. G. a căzut la pâmănt. În timp ce lovea, S. I. striga în continuu « aici te omor ». A. G. s-a ridicat de la pământ, moment în care S. I. l-a agățat cu obiectul pe care îl avea în mână, de coapsa piciorului stâng și a tras tare. Atunci A. G. s-a dezechilibrat și a căzut pe spate cu picioarele în sus. »
Prin ordonanța procurorului din data de 29.09.2014, s-a dispus examinarea medico-legală a inculpatului S. I. în vederea constatării eventualelor urme de violență prezente pe corpul său. Potrivit raportului de constatare medico –legală nr. A1D/265/29.09.2014, la data examinării, inculpatul prezenta o singură excoriație pe gamba dreaptă, care s-ar fi putut produce prin mușcătură de animal și poate data din 24.09.2014.
Având în vedere cele expuse mai sus, s-a constatat că teza actului de apărare, invocată de inculpat, nu este susținută de probele administrate în cauză.
Martorul B. V. a arătat că l-a auzit pe inculpat înjurând-o pe victimă și amenințând-o cu moartea, în timp ce încerca să o lovească. A mai arătat că, victima nu l-a lovit pe agresor cu bățul pe care îl avea în mână și că în momentul conflictului, în apropierea celor doi, nu se afla decât un câine de talie medie aparținând numitului A. G..
Un alt element care tinde să infirme teza unei atitudini pur defensive, sau a unei temeri provocate de atacul uman conjugat cu cel canin, este declarația inculpatului care arată că, după ce l-a doborât pe A. G., s-a îndepărtat de locul faptei mergând normal. Așadar, arată că nu a încercat să fugă, dar nici să se întoarcă la victima sa, pe care o lăsase căzută la pământ, zvârcolindu-se.
În conținutul aceleiași depoziții, inculpatul A. G. a mai facut o declarație care caracterizează actul său de agresiune: “l-am lovit și eu ca să mă apăr de câini și de el. L-am lovit mai mult pe el, ca să alung câinii”. Așadar, chiar admițândteza existenței unui atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva inculpatului, nu s-ar putea susține că modul în care acesta a ales să riposteze, întrunește condițiile unei apărări proporționale, îndreptate împotriva persoanei care inițiase ..
Așa cum reiese din depozițiile martorilor audiați, . consumată în dimineața zilei de 24.09.2014, s-a produs pe fondul unui conflict preexistent între victimă și inculpat, acesta din urma revendicând dreptul exclusiv de a-și paște cireada de vite în punctul „Groapa Nimașului”. Din acest motiv - susțin martorii – inculpatul a avut, în trecut, mai multe conflicte cu deținătorii turmelor de oi din zonă și cu ciobanii acestora.
De altfel, inculpatul a recunoscut conflictele avute cu victima în trecut, susținând că nu a reușit să o determine pe aceasta prin niciun mijloc, să renunțe să mai pască turmele în punctul „Groapa Nimașului”. Mai mult, inculpatul recunoaște că în urmă cu doi ani, l-a mai agresat o dată pe A. G..
Persoanele audiate în cauză, îl descriu pe inculpat ca fiind o persoană care, în trecut, a dat dovadă atât de agresivitate verbală, cât și fizică. Acesta și-a revendicat dreptul exclusiv de a paște cireada de vite în punctul „Groapa Nimașului”, proferând deseori amenințări și recurgând chiar la acte de agresiune fizică.
De cealaltă parte, victima a fost descrisă de persoanele audiate, ca fiind consumatoare de băuturi alcoolice, manifestând dispreț față de dreptul de proprietate al altor persoane. Martorii propuși de inculpat au susținut că numitul A. G. a distrus cu turmele sale, culturile agricole ale mai multor persoane și a păscut în repetate rânduri pe terenuri aflate în stăpânirea inculpatului.
În schimb, aceeași martori susțin ca victima nu era deloc violentă. Pentru a întări această caracterizare, martorul Arățoaiei V. a relatat un episod în care numitul A. G. a fost bătut de o femeie, pentru că, pășunând turma de oi, a distrus o cultură de lucernă.
La data de 25.09.2014, medicii specialiști din cadrul SJML Bacău au efectuat autopsia cadavrului numitului A. G..
În urma examinării externe a cadavrului, s-a constatat existența a trei semne de violență: o plagă înjunghiată pe coapsa stângă, la 3 cm sub pliul fesier, o echimoză violaceu albătruie pe gamba dreaptă și două escoriații pergamentate pe cotul stâng.
Totodată, examenul intern a relevat existența unui infiltrat hemoragic temporal drept de 3 cm, cu infiltrarea superficicială a mușchiului temporal drept.
Concluziile raportului de expertiză-medico legală au stabilit că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat colapsului cardiocirculator prin hemoragie externă masivă, cauzată de traumatismul coapsei stângi. Plaga înjungiată are un traiect profund, secționând masa musculară a coapsei, nervul sciatic și artera femurală.
Totodată, infiltratul hemoragic epicranian temporal drept este o leziune traumatică, contemporană cu data decesului, care s-a putut produce prin lovire cu sau de un plan dur. Leziunea este produsă în cadrul unui impact cranian minor, fără răsunet lezional cerebral.
Prezența acestei leziuni traumatice contemporane cu decesul, la nivelul craniului, dovedește că una dintre loviturile pe care inculpatul susține că le-a îndreptat către capul victimei, și-a atins ținta.
În privința echimozei de pe gamba dreaptă a victimei, medicii specialiști au concluzionat că avea o vechime de circa 2 -3 zile, nevând, așadar, legătură cu decesul.
Situația de fapt a rezultat din următoarele mijloace de probă:
- declarații inculpat S. I. (f. 63 – 64, 65)
- declarații martor B. V. (f.67 – 68, 70 - 72)
- petiție Blănucă V. (f. 69)
- declarații martor A. C. (f.73, 75 - 76)
- declarații martor B. P. (f. 77 - 78)
- declarații martor A. I. (f.79 - 80)
- declarații martor M. P. (f.81)
- declarații martor C. C. (f.82)
- declarații martor B. I. (f. 85)
- declarații martor Arățoaiei V. (f. 87)
- declarații martor P. C. (f.89)
- fișă de urgență prespitaliceasă, nr._, din data de 24.09.2014 (f. 60)
- proces - verbal de cercetare la fața locului + planșă foto (f.22 – 24, 25 – 53)
- raport expertiză medico-legală necropsie nr. 372.A3/25.09.2014 + planșă foto (f. 94 - 97; 101 – 109)
- supliment de expertiză medico-legală necropsie (f. 99 – 100)
- fișe de constatări preliminare (f. 92)
- raport constatare medico-legală nr. A1D/265/29.09.2014 (114)
ÎN D. ,fapta inculpatului S. I., care în dimineața zilei de 24.09.2014, în jurul orei 08:00, în timp ce se afla pe dealul Cărăboaia - situat într-o zonă limitrofă a orașului Dărmănești – pe fondul unui conflict spontan, l-a lovit cu o secure pe numitul A. G., în vârstă de 69 ani, provocându-i acestuia o plagă profundă la nivelul coapsei stângi, care a produs o hemoragie externă masivă ce a condus în cele din urmă la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, faptă prev. de art. 188 alin.1 C.p.,
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cel puțin cu forma de vinovăție a intenției indirecte, prevăzând rezultatul faptei sale, pe care nu l-a urmărit dar a acceptat producerea lui.
Apărarea formulată de avocatul inculpatului în sensul că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moartea, deoarece doar a lovit victima și nu a intenționat uciderea acesteia, nu este întemeiată.
Omorul se săvârșește cu intenție, care poate fi directă sau indirectă, după cum făptuitorul prevăzând moartea victimei, ca rezultat al activității sale, a urmărit sau acceptat producerea acestui rezultat.
Prin latura sa subiectivă omorul se deosebește de lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prev. de art. 195 cod penal.
Astfel, dacă în cazul omorului făptuitorul acționează cu intenția de a ucide, în cazul lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, acesta acționează cu intenția de a lovi sau vătăma integritatea corporală, fiind însă totodată în culpă cu privire la producerea morții victimei.
Elementul subiectiv necesar pentru existența infracțiunii de omor – intenția, în ambele sale modalități(directă și indirectă) se deduce, în general, atât din datele externe ale faptei comise cum sunt împrejurările și modul în care a fost săvârșită fapta, mijloacele de execuție, regiunea vizată și intensitatea loviturilor precum și comportarea inculpatului imediat după comiterea faptei.
În cauză nu s-a putut reține existența infracțiunii prev. de art. 195 Cod penal deoarece, în raport de obiectul vulnerant folosit – o toporișcă, tocmai pentru a lovi făptuitorul a acceptat producerea unui astfel de eveniment, moartea victimei - rezultă că a acționat cu intenția de a ucide și nu a produce doar o vătămare a acesteia, cu atât mai mult cu cât a lovit . ce poate duce oricând la deces.
Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul este o persoană care, în trecut, a dat dovadă atât de agresivitate verbală, cât și fizică, și-a revendicat dreptul exclusiv de a paște cireada de vite în punctul „Groapa Nimașului”, proferând deseori amenințări și recurgând chiar la acte de agresiune fizică.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, prin lovirea victimei cu o toporișcă, persoana inculpatului care nu posedă antecedente penale, a recunoscut fapta.
De asemenea s-a avut în vedere și persoana victimei care era consumatoare de băuturi alcoolice, manifestând dispreț față de dreptul de proprietate al altor persoane, că a distrus cu turmele sale, culturile agricole ale mai multor persoane și a păscut în repetate rânduri pe terenuri aflate în stăpânirea inculpatului.
S-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea redusă, prin aplicarea și a dispozițiilor art 375 alin 1 și art. 396 alin 10 din noul cod de pr. penală, cât și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
Față de circumstanțele reale și personale reținute mai sus, instanța a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a inculpatului .
În baza art 72 cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestului preventiv la zi și se va menține starea de arest a inculpatului .
S-au interzis inculpatului drepturile prev de art 66 lit a și b C.pen în condițiile si pe durata prev de art . 65 Cod penal .
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 66 și 65 C. pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/ 1994.
Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” ( aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst. ). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a cod pen, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.
În același sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 65 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a și b din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 65 din Codul penal.
Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, și în consecință, în temeiul 65 cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 lit. a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
S-a dispus confiscarea obiectului folosit la comiterea faptei și se vor păstra ca mijloace de probă bunurile de la fila 3 dosar cameră preliminară
În baza art 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales .
În baza art. 274 cod pr penală a obligat inculpatul la plata cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul S. I..
Motivele de apel ale inculpatului au fost consemnate în partea introductivă a sentinței apelate, astfel încât nu vor mai fi reluate, ci doar analizate.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelul este nefondat urmând a fi respins în considerarea următoarelor argumente.
Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor urmăririi penale dat fiind faptul că inculpatul apelant a solicitat judecarea sa potrivit procedurii simplificate prev. de art. 375 C.p.p. în cazul recunoașterii învinuirii.
În contrast cu susținerile apărătorului inculpatului, Curtea constată, instanța de fond a analizat apărarea inculpatului referitoare la greșita încadrare juridică reținută de aceasta, statuând corect că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de infracțiunii de omor iar nu a celei de loviri sau vătămari cauzatoare de moartea.
Curtea își însușește în totalitate argumentele logico- juridice reținute de instanța de fond, și apreciază la rândul ei că în raport cu obiectul tăios cu care a lovit victima (apt de produce moartea acesteia), multitudinea și intensitatea loviturilor aplicate, precum și atitudinea indiferentă a inculpatului față de urmările faptei adoptată imediat după săvârșirea acesteia (părăsind în grabă locul agresiunii, neacordând primul ajutor victimei și neapelând serviciul de urgență 112), inculpatul a acționat cu intenția indirectă de a suprima viața victimei, rezultatul neproducându-se ca urmare a culpei astfel cum s-a susținut de către apărare.
Curtea nu poate accepta nici teza secundară de apărare a inculpatului, potrivit căreia a săvârșit în fapta în stare de provocare.
Având în vedere că inculpatul s-a prevalat de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 C.p.p., recunoscând săvârșirea în totalitate a faptei reținute de în sarcina sa în maniera descrisă în actul de sesizare al instanței, reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării prev. de art. 75 al.1 lit.a este inadmisibilă atât timp cât situația faptică reținută de procuror în rechizitoriu nu relevă existența unor acte de provocare comise de victimă asupra inculpatului anterior săvârșirii faptei judecății.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei principale aplicate inculpatului, Curtea constată că instanța de fond a procedat la o corect aplicare a criteriilor de individualizare prev. de art. 74 C.p.
Potrivit art.74 C.pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Așa fiind, inculpatul trebuia să știe că, pe lângă drepturi, are și o . datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.74 C.pen., ținându-se cont de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, natura și gravitatea rezultatului produs ( moartea unei persoane) dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut fapta, prevalându-se de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 C.p.p cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu treime și nu este cunoscut cu antecedente penale.
Curtea constată că fapta inculpatului de a o lovi în mod repetat victima, este deosebit de gravă, acesta dovedind lipsă de respect față de dreptul la viață a victimei, însă, raportat la aspectele mai sus expuse, apreciază că resocializarea viitoare pozitivă a acestuia este posibilă prin stabilirea unei pedepse principale orientate spre limita minimă prevăzută de norma incriminatoare redusă cu treime conform art. 396 al.10 C.p.p.
În considerarea celor expuse, în baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. I..
În baza art. 422 C.p.p va deduce din pedeapsa de executat arestarea preventivă a inculpatului de la 6.01.2014 la zi.
În baza art. 275 al.2 C.p.p. va obliga apelantul să plătească cheltuielile judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 3 din 6.01.2015 a Tribunalul Bacău pronunțată în dosarul_
În baza art. 422 C.p.p deduce din pedeapsa de executat arestarea preventivă a inculpatului de la 6.01.2014 la zi.
În baza art. 275 al.2 C.p.p. obligă apelantul să plătească suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 9.02.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
A. B. I. N. C.
GREFIER
P. E.
Red. sent. f. C. Gh
Red. dec. apel A.B./27.02.2015
Tehnored.P.E./ 27.02.2015/ 5 ex
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 143/2015. Curtea de Apel BACĂU | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1277/2015. Curtea... → |
|---|
