Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466 NCPP. Decizia nr. 165/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 165/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 13-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.165
Ședința publică din data de: 13 FEBRUARIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. P.
JUDECĂTOR: S. A.
GREFIER: M. D. B.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău
Reprezentat prin PROCUROR: M. G.
Pe rol pronunțarea apelului declarat de condamnata I. D. G., împotriva sentinței penale nr.516/D din 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
deliberând
Asupra apelului penal de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr.516/D/2014 din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău, în temeiul art.469 alin.4 Cod procedură penală, a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnata I. D. G., fiica lui C. și M., născută la 9.03.1969, deținută în Penitenciarul Bacău.
S-a constatat că inculpata a fost asistată de avocat ales, iar în baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, a fost obligată condamnata să plătească statului suma de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 29.10.2014 condamnata I. D. G. a solicitat, potrivit art.466 Cod procedură penală, redeschiderea procesului penal, întrucât, începând din luna iunie 2005, a locuit în Valencia-Spania, neștiind de existența unui dosar penal, sau de judecarea unui proces în ceea ce o privește.
Pentru acest motiv a solicitat admiterea cererii formulate și redeschiderea procesului penal, prin anularea sentinței penale de condamnare.
Tribunalul, examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și din oficiu, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul, înregistrat sub nr.529/P/2006, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiși în judecată a inculpaților:
1. I. L., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin. 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, faptele constând în aceea că în perioada 2.10.2004 - 17.12.2004, în calitate de coasociat al .. Moinești și asociat unic al S.C. Instserv Prod S.R.L. Moinești, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul obținerii, pentru sine, de foloase materiale injuste, cunoscând faptul că, pentru valorificarea lor nu are provizia ori acoperirea necesară și cauzând tuturor părților civile un prejudiciu total de …j0214.9fo,52 lei, a emis 13 file cec și 2 bilete la ordin, care vor fi prezentate mai jos în parte și care au fost refuzate la plată de către bancă, acestea fiind:
- . 327_/2.10.2004, în valoare de 5372,27 lei (53.722.788 rol);
- . 327_/10.10.2004, în valoare de_,88 lei (_ rol);
- . 303_/24.11.2004, în valoare de_,44 lei (_ rol) și
- . 303_/17.11.2004, în valoare de 10.000 lei, cauzând trasului partea civilă S.C. M. S.A. Oradea, un prejudiciu în valoare de_,44 lei (_ rol) nerecuperat;
- . 303_/19.11.2004, în valoare de 3871,36 lei (_ rol), prejudiciul în valoarea arătată cauzat trasului partea civilă S.C. Ale I. SRL Bacău, nefiind recuperat;
- . 303_/13.11.2004, în valoare de 5700 lei;
- . 303_/22.11.2004, în valoare de 10.000 lei și;
- . 303_/15.11.2004, în valoare de 10.000 lei, cauzând părții civile .. Iași un prejudiciu în valoare de_ lei, nerecuperat.
2. I. D. G., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.215 alin.4 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, faptele constând în aceea că în perioada 16.11._04, în calitate de coasociat al .. Moinești, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul obținerii pentru sine, de foloase materiale injuste, cunoscând că nu are provizia necesară pentru valorificarea lor, a emis, următoarele file cec care au fost refuzate la plată din acest motiv, de către bancă:
- . 303_/16.11.2004, în valoare de 1680,6 lei, cauzând trasului partea civilă S.C. V. S.R.L.Bacău un prejudiciu nerecuperat de 1680,6 lei;
- . 303_/15.12.2004, în valoare de 3540 lei;
- . 303_/17.12.2004, în valoare de 3540 lei, cauzând trasului partea civilă S.C. F. D. S.R.L. Bacău (fostă .. Bacău), un prejudiciu în valoare de 7080 lei, nefiind recuperat;
- . 303_/9.12.2004, în valoare de 4183,7 lei (_ lei), cauzând trasului S.C. Alef I. S.R.L. Bacău, un prejudiciu în valoare de 4183,7 lei, nerecuperat;
-. 303_/25.11.2004, în valoare de 5633,07 lei (_ rol);
-. 303_/25.11.2004, în valoare de 2960 lei (_ rol);
-. 303_/29.11.2004, în valoare de 9649,87 lei (_ rol) și;
-. 303_/9.12.2004, în valoare de_,39 lei (_ rol), tras .. Iași, prejudiciul în valoare totală de_,56 lei cauzat părții civile .. Iași, nefiind recuperat.
Prin sentința penală nr.159 din 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr._, s-a dispus condamnarea inculpaților:
1. I. L., fiul lui A. și M., născut la 22.12.1968 în mun.Moinești, . român, studii superioare, căsătorit, cu antecedente penale, CNP:_, în temeiul art.215 alin.4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.2 și 76 lit.a Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 (cinci) ani și pedeapsa complimentară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pe perioada de 3(trei) ani și;
2. I. D. G., fiica lui T. C. și M., născută la 9.03.1969 în or.Tg.Ocna, domiciliată în Moinești, ..2C Cascada, ., cetățean român, căsătorită, cu antecedente penale, CNP._, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 alin.2 și 76 lit.c Cod penal, la pedeapsa închisorii în cuantum de 2(doi) ani.
S-a interzis fiecărui inculpat exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II- a și b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.14 și art.346 Cod procedură penală, raportat la art.998 Cod civil, s-au admis pretențiile civile ale părților civile, astfel cum au fost formulate și a fost obligat fiecare inculpat la plata acestora după cum urmează:
- pe inculpatul I. L.:
- 20.167,44 lei către partea civilă S.C.M. SA Oradea;
- 3871,36 lei către partea civilă S.C.ALEF I. S.R.L. Bacău și;
-_ lei către partea civilă .. Iași.;
- pe inculpata I. D. G.:
- 1680,6 lei către partea civilă .. Bacău;
- 7080 lei către partea civilă S.C.F. D. S.R.L. Bacău;
- 41,83 lei către partea civilă S.C.ALEF I. S.R.L. Bacău și;
-_,56 lei către partea civilă .. Iași.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției pentru asistența juridică din oficiu către Baroul de Avocați Bacău în sumă de 100 ron L. C. și 100 ron av.B. M..
În temeiul art.191 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 2500 ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Sentința penală a Tribunalului Bacău a rămas definitivă la data de 5.01.2010, prin decizia penală nr.145/2009 a Curții de Apel Bacău.
În baza acestei sentințe penale s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.173 din 5.01.2010 al Tribunalului Bacău.
De asemenea, în cauză au fost emise și mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării nr.3 din 22.01.2010 și mandatul european de arestare, astfel că la data de 9.09.2014 condamnata a fost arestată în Spania, fiind escortată în România la 15.10.2014, când a fost încarcerată în Arestul Penitenciar Rahova.
Potrivit art.466 Cod procedură penală: „Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.
(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța”.
Potrivit dispozițiilor legale menționate se constată că în cauza de față, condamnata I. D. G. nu poate fi considerată o persoană judecată în lipsă, deoarece pe parcursul procesului penal acesta a fost citată în mod legal la adresa indicată în cursul urmăririi penale, când la data de 4.05.2005 i s-a adus la cunoștință învinuirea, declarând că recunoaște și regretă faptele și a solicitat ca cercetările să fie efectuate în prezența unui apărător ales, pe care ulterior nu și l-a mai angajat (fila 246 dosar urmărire penală).
De asemenea, este irelevantă apărarea condamnatei, în sensul că din luna iunie 2005 a locuit în Valencia, situație pe care nu a adus-o la cunoștința organelor de cercetare și instanței și nu se poate considera că nu a avut cunoștință de proces, în condițiile în care doar în urmă cu o lună, respectiv luna mai 2005, a dat declarație în prezenta cauză.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel condamnata.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar în susținerile orale făcute și prin avocatul ales a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în încheierea de amânare a deliberării și a pronunțării, care face parte integrantă din prezenta decizie, astfel că nu vor mai fi reluate.
Analizând hotărârea apelată, în raport de motivele de apel invocate și examinând și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.417 alin.1 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor procedurale referitoare la redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate.
Dreptul la un proces echitabil, cu o consacrare expresă în art.14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, reprezintă expresia inevitabilă a principiului mai generos al preeminenței dreptului într-o societate democratică, fiind, în acest fel, o componentă esențială a ordinii publice a oricărui stat de drept.
În dimensiunea sa penală, dreptul la un proces echitabil cuprinde totalitatea garanțiilor de procedură: de ordin general, prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenție în favoarea oricărei părți într-un litigiu, precum și de ordin special, oferite de art. 6 paragr. 2 și 3 din Convenție în beneficiul acuzatului în proces. Asemenea garanții, care țin de fapt de buna administrare a justiției, implică, în esență, astfel cum au fost dezvoltate printr-o jurisprudență dinamică și progresivă a judecătorilor de la Strasbourg: accesul la o instanță instituită prin lege, independența și imparțialitatea instanței, durata rezonabilă a procesului, caracterul public al ședinței de judecată, contradictorialitatea, egalitatea armelor, motivarea soluțiilor adoptate de către instanțe, executarea hotărârilor definitive, prezumția de nevinovăție, asigurarea drepturilor apărării.
Dreptul acuzatului de a participa la propriul proces, recunoscut expres de art.14 paragr. 3 lit.d din Pact, nu este explicit enunțat între garanțiile de echitate impuse de art.6 din Convenție, însă, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului 1-a afirmat ca fiind un element esențial al contradictorialității procedurii și, prin aceasta, o componentă inerentă și de o însemnătate capitală a noțiunii de proces echitabil, decurgând practic din obiectul și scopul art. 6 al Convenției. În acest sens, statele sunt datoare să ia măsurile interne adecvate pentru a asigura efectivitatea dreptului acuzatului de a participa în proces. Aceasta, întrucât înfățișarea acuzatului în persoană ține tocmai de buna administrare a justiției în general, prezentând importanță în egală măsură pentru cel inculpat, care își poate exercita în mod activ și plenar drepturile apărării, cât și pentru judecător, care, în extragerea adevărului asupra împrejurărilor și circumstanțelor faptei, are posibilitatea să cunoască și să verifice alegațiile inculpatului, confruntându-le cu depozițiile victimei și ale martorilor, dar și o mai bună viziune asupra personalității acuzatului, ceea ce îi va permite o individualizare optimă a sancțiunii și a modalității de executare a acesteia.
Un caz particular în prezența căruia C.E.D.O. a fost chemată să decidă dacă art.6 din Convenție a fost violat este acela al condamnaților judecați in absentia și extrădați apoi în vederea executării pedepsei pronunțate în lipsă.
În acest context, Curtea de la Strasbourg a avut ocazia să sublinieze că o procedură de judecată în contumacie nu este, în esență, întotdeauna contrară textului Convenției, dacă celui în cauză i s-au respectat drepturile apărării, între care cel de a fi citat personal și informat asupra cauzei și naturii acuzației și, atunci când nu și-a exprimat fără echivoc voința de a nu participa la proces, de a obține posibilitatea să fie rejudecat în prezența sa, fără să fie obligat să probeze că nu a dorit să se sustragă justiției sau că absența s-a datorat unor cauze de forță majoră.
Situația este diferită atunci când autoritățile l-au tratat pe inculpat ca fugar și l-au judecat în contumacie, deși nu fusese notificat personal asupra acuzației și acesta nici nu renunțase într-o manieră incontestabilă la dreptul său de a compărea, într-un asemenea caz, C.E.D.O. a constatat încălcarea dreptului prevăzut în art. 6 din Convenție, dacă statele nu oferă o procedură efectivă de rejudecare a cauzei în prezența celui vizat, indiferent dacă acesta a fost extrădat sau s-a predat de bunăvoie, iar detenția unei persoane după ce i s-a respins cererea de rejudecare a fost calificată ca ilegală și în contradicție cu dreptul recunoscut de art.5 din Convenție.
Prin Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, în categoria căilor extraordinare de atac a fost introdusă redeschiderea procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate.
Pe calea oferită de actualul Cod de procedură penală, se tinde practic la rediscutarea de către o instanță a propriei sale hotărâri definitive și intrate, așadar, în puterea de lucru judecat. Prin aceasta, rejudecarea procesului penal nu se încadrează în ciclul firesc al procesului penal și, în plus, este subordonată unui regim restrictiv atât în privința titularului, a termenului, cât și a motivelor pe care se întemeiază. Toate aceste elemente caracterizează mecanismul supus analizei ca fiind o cale extraordinară de atac, de retractare, pentru motive de drept ținând de respectul datorat echității procedurilor, dar care realizează o devoluțiune integrală a cauzei în fapt și în drept.
Articolul 466 Cod procedură penală, prevede un singur caz care poate justifica redeschiderea procesului penal, și anume judecata în lipsă, argumentat, așa cum menționam anterior, de nevoia salvgardării drepturilor apărării și asigurării, în acest fel, a echității procedurii.
Pentru ca o judecată să fi avut loc în lipsa inculpatului, art. 466 alin.2 Cod procedură penală impune îndeplinirea cumulativă a două condiții:
a) persoana vizată să se afle în vreuna din următoarele situații:
• fie nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta. În acest caz, practic, inculpatul a fost străin de judecată, necunoscând că a început judecata în prim grad în privința sa pentru săvârșirea unei infracțiuni sau că există o procedură în apel care îl privește.
Persoana în cauză nu a fost citată atunci când nu a fost deloc citată sau nu a fost legal citată în cauză. Textul art. 466 alin.2 Cod procedură penală nu preia însă integral ideea desprinsă din jurisprudența Curții de la Strasbourg potrivit căreia, independent de legala îndeplinire a procedurii de citare, ceea ce prezintă importanță pentru a se considera că un acuzat a fost judecat în lipsă este ca acesta să nu fi fost informat personal despre procedurile penale întreprinse împotriva lui, neavând astfel cunoștință de proces. Altfel spus, chiar dacă inculpatul a fost legal citat, atunci când nu a primit personal citația și sunt îndeplinite și celelalte condiții, se poate totuși considera că acesta a fost judecat în lipsă. În aceeași ordine de idei, în forma actuală, art.466 alin.2 Cod procedură penală ridică dificultăți în asigurarea de către autoritățile competente române a garanțiilor de rejudecare a celui condamnat în lipsă atunci când au recurs în relația cu statele membre ale Uniunii Europene la o formă de cooperare judiciară bazată pe principiul recunoașterii reciproce - mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de confiscare, recunoașterea hotărârilor pecuniare.
Informarea oficială a inculpatului despre proces poate să constea în orice notificare telefonică, fax, e-mail sau alte mijloace de comunicare electronică, venită din partea autorității judiciare competente cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare, cu condiția ca aceasta să fi fost primită personal de către inculpat. O notificare oficială poate fi și comunicarea încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății, fixând termenul de judecată, comunicare pe care inculpatul a primit-o personal, precum și chemarea în instanță cu mandat de aducere, când organul însărcinat cu executarea acestuia a luat direct legătura cu inculpatul și i-a prezentat mandatul de aducere, însă, din diverse motive, nu a fost în măsură să-1 execute.
• fie, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța despre această împrejurare.
Pentru incidența acestui caz, trebuie întrunite trei condiții cumulative:
- inculpatul a fost legal citat la judecată sau, deși nu a fost legal citat, a luat totuși cunoștință în mod oficial despre aceasta;
- a intervenit o împrejurare obiectivă sau subiectivă care 1-a împiedicat pe inculpat să participe la judecarea cauzei. O asemenea împrejurare poate fi, spre exemplu, o boală gravă - fizică sau psihică - a inculpatului, o calamitate, o stare de necesitate, o constrângere fizică sau morală a inculpatului din partea unei alte persoane. Nu constituie însă o asemenea împrejurare faptul că inculpatul, care luase cunoștință despre proces, având ocazia rezonabilă să se înfățișeze și să facă declarații în cauză, nu a înțeles să se prevaleze de această facultate, a lipsit nejustificat de la judecată, a dispărut ori s-a sustras, aflându-se în situația unui fugar;
- inculpatul nu a putut să anunțe instanța despre această împrejurare. Nu se pretinde, în acest caz, ca inculpatul să fi fost într-o imposibilitate absolută de a încunoștința instanța, fiind suficient ca, din motive obiective, să nu fi avut posibilitatea să informeze instanța despre absența sa și motivul absenței, fie pentru că nu a avut acces la căi de comunicare, fie pentru că accesul la asemenea căi presupunea un efort din partea inculpatului pe care, din cauza stării sale, nu era capabil să-1 facă.
b) persoana în cauză să nu se fi aflat pe durata judecății ordinare în vreuna din următoarele ipoteze de excepție care exclud judecata în lipsă:
•fie și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, iar aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului.
•fie, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, de
renunțare la pedeapsă sau de amânare a aplicării pedepsei, nu a declarat apel, a
renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.
• fie a solicitat să fie judecată în lipsă. Cererea trebuie să fie neechivocă și formulată în scris potrivit prevederilor art. 353 alin. 6 și art.364 alin.4 Cod procedură penală. Cazul se referă atât la judecata în prim grad, cât și în apel.
În practică se pot ivi diverse situații care pun problema stabilirii dacă judecata a avut sau nu loc în lipsa inculpatului, iar examenul acestora și desprinderea motivului de redeschidere a procesului trebuie, pe de o parte, să se raporteze la procedurile prin care se dezleagă fondul cauzei, iar, pe de altă parte, să aibă loc în respectul rațiunii pentru care această cale extraordinară de atac a fost introdusă în dreptul pozitiv.
Asemenea cazuri pot interveni și atunci inculpatul a lipsit de la judecata ordinară, însemnând lipsa lui de la toate termenele de judecată în prim grad și în apel, precum și de la pronunțarea sentinței în primă instanță. în această ipoteză, motivul rejudecării pricinii în prezența persoanei vizate este incident, bineînțeles cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.466 Cod procedură penală. În acest sens, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declarații în fața autorităților judiciare în cursul urmăririi penale, întrucât, pe de o parte, textul art. 466 Cod procedură penală leagă condițiile redeschiderii procesului penal exclusiv de faza judecății, pe de altă parte, de vreme ce art.467 alin.1 Cod procedură penală permite redeschiderea procedurilor în apel cu toate că persoana în cauză a fost prezentă în prim grad, cu atât mai mult legiuitorul autorizează redeschiderea procesului din etapa judecății în primă instanță când inculpatul a declarat în fața organelor de urmărire penală sau a judecătorului de drepturi și libertăți, dar a lipsit de la judecată. în aceeași ordine de idei, în prezența condițiilor prevăzute în art. 466 Cod procedură penală, redeschiderea procesului penal are loc și în cazul în care revizuirea declarată în defavoare, de la judecarea căreia persoana vizată a lipsit, s-a finalizat cu o soluție de condamnare, chiar dacă persoana respectivă a fost prezentă la judecata ordinară epuizată printr-o soluție de achitare.
Faptul că dispozițiile art.466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă și din expunerea de motive a noului Cod de procedură penală, unde s-a arătat că. „Este considerată persoană judecată în lipsă inculpatul care, la judecată, nu a avut cunoștință de proces, sau care, deși a avut cunoștință de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”
Ori, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpata nu a fost prezentă la judecarea cauzei nici la instanța de fond și nici la instanța de apel, în soluționarea căii de atac exercitate de .. Bacău.
De asemenea, Curtea constată că în faza urmăririi penale inculpata nu a fost citată în calitate de învinuită, în această fază procesuală, nefiind efectuate acte de citare.
Cât privește respectarea dispozițiilor legale privind citarea inculpatei la instanța care a soluționat fondul cauzei se constată că aceasta nu a fost citată legal, dovezile de citare fiind restituite cu mențiunea că persoana citată și-a schimbat adresa și nu s-a putu afla noua adresă-fl.17,58, 74, 99, 109, 141, 167, 192 și 203 dosar nr._ .
De altfel, din lucrările dosarului rezultă că imobilul în care a locuit inculpata fusese adjudecat de o altă persoană la o vânzare la licitație încă din anul 2007-fl.259, iar inculpata împreună cu soțul său și copilul au plecat în Spania tot în anul 2007, dosar nr._ .
De asemenea, apelanta a făcut dovada că din luna iunie 2005 a locuit în Valencia-Spania, depunând contractul de încheiriere-fl.26-27 și dovada reședinței-fl.28.
Instanța investită cu soluționarea fondului cauzei nu a făcut verificări pentru a constata dacă inculpata figurează cu o altă adresă de domiciliu, sau de reședință și să o citeze la eventuala nouă adresă, sau, să facă aplicarea dispozițiilor art.177 alin.4 Cod procedură penală, în sensul citării inculpatei la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea dedusă judecății.
Este greșită susținerea primei instanțe în sensul că inculpata a avut cunoștință de proces, deoarece în luna mai 2005, a dat declarație în fața organelor de cercetare penală.
Așa cum se arăta mai sus, procedura redeschiderii procesului penală, prevăzută de art.466 Cod procedură penală, este incidentă atunci când persoana condamnată a fost judecată în lipsă.
În acest sens, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declarații în fața autorităților judiciare în cursul urmăririi penale, deoarece însăși denumirea Secțiunii a 4-a care reglementează această procedură și denumirea marginală a art.466 Cod procedură penală este „Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate”. Același lucru rezultă și din conținutul art.466 și art.467 Cod procedură penală.
Apoi, aceeași concluzie se trage și din faptul că art.467 alin.1 Cod procedură penală permite redeschiderea procedurilor și doar în apel cu toate că persoana în cauză a fost prezentă la instanța de prim grad.
Astfel că, nu interesează dacă acea persoană a făcut sau nu declarații în fața autorităților judiciare în cursul urmăririi penale, întrucât, deoarece, așa cum se arăta, dispozițiile art.466 Cod procedură penală leagă condițiile redeschiderii procesului penal exclusiv de faza judecății.
Așa cum se arăta mai sus, faptul că dispozițiile art.466 Cod procedură penală vizează doar faza de judecată a procesului penal, rezultă și din expunerea de motive a noului Cod de procedură penală, unde s-a arătat că. „Este considerată persoană judecată în lipsă inculpatul care, la judecată, nu a avut cunoștință de proces, sau care, deși a avut cunoștință de proces în orice mod, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei.”
De altfel, din examinarea dosarului de urmărire penală, se constată că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuitei prin procesul verbal al Poliției Municipiului Moinești din data de 19.05.2005, conformarea acestuia fiind făcută de P. de pe lângă Tribunalul Bacău prin Rezoluția din data de 23.05.2005.
Apelanta nu a fost audiată în cursul urmăririi penală, ci, în conformitate cu dispozițiile Codui procedură penală din 1968, la data de 04.05.2005-fl.246 doar urmărire penală, i s-a adus doar la cunoștință învinuirea și dreptul la apărare, dar numai în ceea ce privește infracțiunea în dauna persoanei vătămate S.C. A. I. S-R.L. Bacău.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelanta-condamnată, va fi desființeată în totalitate sentința penală apelată, se reține cauza spre rejudecare și în consecință;
În temeiul art.469 alin.3 Cod procedură penală, va fi admisă cererea de redeschidere a procesului penal, privind-o pe condamnata-inculpată, față de care s-a pronunțat sentința penală nr.159 din data de 14.04.2009 a Tribunalului Bacău, definitivă la data de 05.01.2010.
În baza art.469 alin.7 Cod procedură penală, se va constata desființată de drept sentința penală nr.159/D/2009 din data de 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, numai în ceea ce o privește pe condamnata I. D.-G., precum și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.173/D/2009 din 05.01.2010, emis de Tribunalul Bacău și celelalte forme de executare, privind-o pe această condamnată, emise în baza sus-menționatei sentințe penale.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a condamnatei, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
În temeiul art.470 Cod procedură penală, cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și pentru a nu fi privată inculpata de un grad de jurisdicție, se va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare, după redeschiderea procesului penal, privind-o doar pe această inculpată, spre competentă soluționare Tribunalului Bacău – Secția penală.
Efectul devolutiv al apelului nu poate fi însă înțeles ca o administrare a întregului material probator și deci, ca o efectuare a întregii cercetări judecătorești de instanța de apel.
În caz contrar, s-ar putea ajunge la situația în care, instanța de fond, în urma unei cercetări judecătorești neefectuate, sau făcută cu încălcarea dispozițiilor legale, soluționează cauza în fond, considerându-se dispensată de respectarea principiilor care guvernează faza de judecată.
Numai printr-o cercetare judecătorească completă și efectuată cu respectarea dispozițiilor procedurale și a principiilor care guvernează faza de judecată și după administrarea oricăror alte probe apare necesară pentru stabilirea adevărului, instanța de fond, motivat, poate pronunța o hotărâre cu privire la faptele și vinovăția persoanelor trimise în judecată.
Realizarea în apel a întregii cercetări judecătorești, ar răpi inculpatei un grad de jurisdicție și i-ar afecta în mod grav dreptul la apărare și la un proces echitabil, câtă vreme aceasta nu ar mai avea la dispoziție nici o cale ordinară de atac.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE :
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelanta-condamnată I. D. - G. împotriva sentinței penale nr.516/D/2014 din data de 11.11.2014, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Desființează în totalitate sentința penală apelată, reține cauza spre rejudecare și în consecință;
În temeiul art.469 alin.3 Cod procedură penală, admite cererea de redeschidere a procesului penal, privind-o pe condamnata-inculpată I. D. - G., fiica lui C. și M., născută la data de 09.03.1969, în orașul Tg.Ocna, jud.Bacău, CNP_, domiciliată în Moinești, . Cascada 2C, . deținută în Penitenciarul Bacău, jud.Bacău, judecată în lipsă în dosarul penal nr._ al Tribunalului Bacău, față de care s-a pronunțat sentința penală nr.159 din data de 14.04.2009 a Tribunalului Bacău, definitivă la data de 05.01.2010.
În baza art.469 alin.7 Cod procedură penală, constată desființată de drept sentința penală nr.159/D/2009 din data de 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, numai în ceea ce o privește pe condamnata I. D. - G., precum șimandatul de executare a pedepsei închisorii nr.173/D/2009 din 05.01.2010, emis de Tribunalul Bacău și celelalte forme de executare, privind-o pe această condamnată, emise în baza sus-menționatei sentințe penale.
Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatei I. D. -G., fiica lui C. și M., născută la data de 09.03.1969, în orașul Tg.Ocna, jud.Bacău, CNP_, domiciliată în Moinești, . Cascada 2C, .>dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.
În temeiul art.470 Cod procedură penală, cu art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, trimite cauza pentru rejudecare, după redeschiderea procesului penal, privind-o doar pe această inculpată, spre competentă soluționare Tribunalului Bacău – Secția penală.
În baza art.275 alin. Cod procedură penală, cheltuieli judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel odată cu fondul.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 13.02.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. P. S. A.
GREFIER,
M. D. B.
Red.sent.D. G.
Red.dec.D.P./16.02.2015
Tehnoredactat M.D.B./3 ex
16.02.2015
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 126/2015. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 173/2015.... → |
|---|
